web analytics

Raport macroeconomic Romania – septembrie 2013

 Andrei RadulescuAndrei RADULESCU, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Activitatea economica si piata fortei de munca

Institutul National de Statistica a comunicat datele provizorii II cu privire la evolutia economiei in trimestrul II. Economia Romaniei a crescut cu 0,5% qoq si cu 1,5% an/an, evolutii in linie cu estimarile provizorii I.

image001

Cu toate acestea, INS a efectuat o serie de revizuiri, cele mai importante pentru dinamica formarii brute de capital: investitiile s-au contractat cu 2,9% an/an conform acestor date (ritm mai redus comparativ cu estimarile initiale care indicau un declin de 3,8% an/an); de asemenea, contributia negativa a stocurilor la dinamica PIB a fost de -4,1 p.p., mai severa raportat la estimarile initiale (-3,6 p.p.).

image002

Totodata, contributiile cererii externe nete si consumului privat la formarea ritmului PIB in trimestrul II au fost majorate cu 0,1 p.p., la 6,1 p.p., respectiv 0,2 p.p..

Cererea externa neta a continuat sa fie motorul economiei interne in trimestrul II: exporturile s-au majorat cu 14,5% an/an, in timp ce importurile au crescut cu doar 0,1% an/an.

Totodata, consumul privat (principala componenta a PIB) a consemnat un avans de 0,3% an/an.

Pe de alta parte, formarea bruta de capital s-a contractat cu 18,3% an/an, evolutie determinata, in principal, de dinamica stocurilor (formarea bruta de capital fix a scazut cu doar 2,9% an/an).

Procesul de consolidare bugetara s-a manifestat si in trimestrul II: consumul individual al administratiilor publice a scazut cu 0,4% an/an, in timp ce consumul public colectiv s-a contractat cu 0,2% an/an.

In sfera ofertei agregate se noteaza dinamica agriculturii (+17,7% an/an, sustinuta de climatul meteo din acest an), industria (+5% an/an, pe fondul impulsului cererii externe) si tranzactiile imobiliare (+3,6% an/an, reflectand deblocarea graduala a unuia dintre cele mai lovite sectoare de catre valurile Marii Recesiuni).

In semestrul I economia Romaniei a crescut cu 1,8% an/an, contributia pozitiva a cererii externe nete (+5,4 p.p.) contrabalansand persistenta contractiei la nivelul cererii interne (contributie de -3,6 p.p.).

Indicatorii macroeconomici comunicati in perioada recenta au consemnat evolutii predominant favorabile, confirmand scenariul de accelerare a economiei in trimestrul III, scenariu sustinut de o serie de factori: dinamica productiei agricole din acest an; inflexiunea economica din Zona Euro; atenuarea presiunilor inflationiste; declinul costurilor de finantare, in contextul ciclului de reducere a dobanzii de politica monetara.

Din perspectiva cererii agregate, exporturile continua sa prezinte o dinamica foarte buna la inceputul trimestrului III, evolutie care exprima faptul ca economia interna devine un releu din ce in ce mai activ in fluxurile comerciale dintre tarile membre ale Uniunii Europene si statele din afara mecanismului european.

Exporturile au crescut cu 11,4% mom in iulie, catre nivelul record de 4,48 mld. EUR: exporturile catre tarile membre ale UE au urcat cu 11,4% mom (la 3,16 mld. EUR), in timp ce exporturile catre tarile non-UE s-au majorat cu 11,6% mom (la 1,32 mld. EUR).

image003
Pe de alta parte, importurile au consemnat un avans de 15,2% mom, pana la 5,06 mld. EUR: importurile din tarile non-UE au crescut cu 31,6% mom (la 1,35 mld. EUR), in timp ce importurile din tarile UE s-au majorat cu 10,2% mom (la 3,71 mld. EUR).

Prin urmare, balanta comerciala a inregistrat in iulie un deficit de 0,57 mld. EUR, in intensificare cu 56,2% mom.

Dinamica fluxurilor comerciale internationale din luna iulie poate reflecta o serie de aspecte: pe de o parte, impactul pozitiv al inflexiunii Zonei Euro (principalul partener economic) si ameliorarea competitivitatii internationale in relatiile cu tarile europene; cresterea cotatiilor internationale la titei (cu 9% mom si 19% an/an) si efectele de substitutie (mai ales reflectate de dinamica importurilor din tarile non-UE); nu in ultimul

rand, dinamica importurilor din luna iulie poate exprima relansarea fluxurilor investitionale in economia reala.

In perioada ianuarie – iulie exporturile s-au majorat cu 7,7% an/an, la 28,2 mld. EUR: componenta UE a crescut cu 7% an/an (la 19,9 mld. EUR); componenta non-UE s-a majorat cu 9,4% an/an. Pe de alta parte, importurile au scazut cu 0,8% an/an, la 31,3 mld. EUR, evolutie determinata de contractia importurilor din tarile non-UE (cu 10,4% an/an, la 7,4 mld. EUR). Astfel, balanta comerciala a inregistrat un deficit de 3,1 mld. EUR, in atenuare cu 41,6% an/an.

Dinamica favorabila a exporturilor se rasfrange pozitiv in sfera industriei, economia interna fiind dependenta de mecanismul exporturi / investitii in industria prelucratoare. Spre exemplu, productia industriala a accelerat in iulie, ritm de 11,4% an/an (vs. 5% an/an in iunie), evolutie determinata de ramura prelucratoare (avans cu 13,3% an/an).

image005

La 7 luni productia industriala a consemnat un avans de 6,9% an/an, evolutie sustinuta de dinamica ramurei prelucratoare (crestere cu 8,4% an/an). Se remarca dinamica productiei de bunuri de capital (+11,8% an/an), dar si a componentei bunuri de consum indelungat (+11,7% an/an), evolutii care exprima premise mai bune pentru investitiile din economia reala in ultimele luni ale anului.

image004
Momentul favorabil din sfera industriei este confirmat si de dinamica comenzilor noi, in crestere cu 9,4% an/an in iulie. Aceasta evolutie a fost determinata, in principal, de componenta bunuri de capital (avans de 14,6% an/an). In primele 7 luni ale anului comenzile noi in industrie s-au majorat cu 8,9% an/an, remarcandu-se dinamica componentei bunuri de capital (avans de 22,1% an/an), un nou semnal favorabil pentru investitiile in economia reala in perioada urmatoare.

De asemenea, am asistat la evolutii favorabile ale indicatorilor si la nivelul altor ramuri ale cererii interne, ceea ce exprima premise de inflexiune dupa dinamica nefavorabila din ultimele trimestre.

Spre exemplu, sectorul de constructii (intensiv in capital si forta de munca) a crescut cu 8,5% mom in iulie, evolutie determinata de dinamica componentelor constructii noi (avans de 8,3% mom) si reparatii curente (plus de 7,9% mom). Comparativ cu iulie 2012 sectorul de constructii a consemnat o crestere de 15,4%, toate componentele prezentand evolutii pozitive: reparatii capitale (+38,4% an/an), reparatii curente (+30,7% an/an) si constructii noi (+6,9% an/an).

image006
In iulie se remarca dinamica componentei constructii rezidentiale (avans de 47% mom), ceea ce poate reflecta lucrarile de constructii finantate de fondurile trimise de persoanele care lucreaza in strainatate.

Cu toate acestea, in primele 7 luni ale anului sectorul de constructii a scazut cu 2,2% an/an, evolutie determinata, in principal, de declinul componentei constructii noi (cu 11,8% an/an) (expresie a persistentei unui climat investitional dificil).

image007

Comertul cu amanuntul (variabila proxy pentru consumul privat) a crescut pentru a 3-a luna consecutiv in august, cu 0,8% mom, evolutie determinata de dinamica componentei alimentare (in contextul productiei agricole foarte bune din acest an). Comparativ cu august 2012 vanzarile din comertul cu amanuntul au scazut cu 1,4%, evolutie determinata de contractia componentei carburanti (cu 6,9% an/an).

In perioada ianuarie – august 2013 comertul cu amanuntul a consemnat un declin de 0,8% an/an, evolutie determinata de contractia vanzarilor de combustibili (cu 5,7% an/an). Aceasta dinamica negativa a

vanzarilor de combustibili confirma persistenta unui climat investitional nefavorabil la nivelul economiei reale.

Totodata, consumul public s-a contractat cu 0,3% an/an in primele 8 luni ale anului (dinamica ajustata cu inflatia), pe fondul continuarii procesului de consolidare bugetara. In perioada ianuarie – august cheltuileile bugetare au crescut cu 4,8% an/an, in timp ce veniturile publice s-au majorat cu doar 4,4% an/an. Prin urmare, finantele publice consemnau la finele lunii august un deficit de 7,92 mld. RON (reprezentand 1,27% din PIB).

In sfera pietei fortei de munca am asistat la o deteriorare in luna august, determinata de persistenta unui climat investitional dificil (la nivelul economiei reale), dar si de procesul de restructurare a sectorului public (care ar putea accelera in ultima parte din acest an). Numarul de someri s-a majorat cu 5 mii, la 744 mii – nivelul maxim din ultimele trimestre. Rata somajului a stagnat la nivelul de 7,5% – apropiat de nivelul maxim consemnat in perioada resimtirii primului val al Marii Recesiuni.

image008
Acest nivel al somajului este determinat, in continuare, de componenta structurala, fiind necesare ample programe investitionale in economia reala si noi reforme structurale pentru diminuarea acestuia. In perioada ianuarie – august rata medie a somajului s-a situat la 7,3%, in accelerare comparativ cu nivelul de 7% din 2012.

Scenariul central 3 – 6 luni

Dinamica recenta a indicatorilor macro-financiari pe mapamond si in Romania m-a determinat sa revizuiesc in urcare scenariul macroeconomic central pe termen mediu pentru economia interna. Ameliorarea perspectivelor de evolutie a economiei pe termen mediu este semnalata si de evolutia recenta a curbei randamentelor (aceasta a devenit mai abrupta pe parcursul ultimelor saptamani, la inceputul lunii octombrie spread-ul de dobanda intre scadenta 10 ani si scadenta 6 luni fiind de 1,64 p.b..

image011
Principalele ipoteze care stau la baza acestui scenariu sunt: implementarea unui mix adecvat de politici economice in Statele Unite (rezolvarea favorabila a incertitudinilor fiscal-bugetare si normalizarea graduala a politicii monetare); implementarea reformelor structurale asumate de autoritatile interne in noul acord cu institutiile financiare internationale; lipsa unor socuri negative importante la nivelul cererii si ofertei agregate (externe sau interne).

image010
In acest scenariu economia interna ar putea sa creasca cu 2,1% an/an in 2013, 2,3% an/an in 2014 si cu 3,5% an/an in 2015. In acest scenariu, investitiile vor prelua de la exporturi rolul de motor al economiei, o evolutie care ar putea fi sustinuta de: declinul costurilor de finantare; cresterea competitivitatii internationale; accelerarea proiectelor publice.

Conform estimarilor econometrice, formarea bruta de capital fix s-ar putea stabiliza in semestrul II din 2013 si creste cu 6,4% an/an in 2014 si cu 5,2% an/an in 2015.

Relansarea investitiilor se va repercuta pozitiv la nivelul consumului privat, prin intermediul dinamizarii pietei fortei de munca (sectorul privat). Principala componenta a PIB ar putea creste cu 0,7% in 2013 si cu 1,5% an/an in 2014, dinamica sustinuta si de posibilele decizii electorale (anul viitor sunt programate alegeri Prezidentiale). Cu toate acestea, dinamica consumului privat pe termen mediu va fi lenta, date fiind modificarile intervenite la nivelul comportamentului de consum al populatiei in perioada valurilor Marii Recesiuni.

Totodata, consumul public ar putea accelera in anul electoral 2014 (conform scenariului central, aceasta componenta a PIB ar putea creste cu 2% an/an). Cu toate acestea, in 2015 am putea asista la o stagnare a consumului public, date fiind angajamentele de convergenta a componentei structurale a deficitului sub pragul de 0,7% din PIB.

Pe de alta parte, la nivelul cererii externe nete am putea asista la o deterioare pe termen mediu, dupa dinamica foarte buna din ultimele trimestre. In scenariul macroeconomic central actualizat ma astept la o normalizare a exporturilor (ritm de 2,7% an/an in 2014) si la o accelerare a importurilor (pe fondul ipotezei de relansare a investitiilor) (importurile ar putea creste cu 3,3% an/an in 2014).

image012
Pentru piata fortei de munca noile previziuni indica o crestere a somajului de la 7% in 2012 la 7,4% in 2013 (medii anuale), pe fondul accelerarii procesului de restructurare din sectorul public. Ulterior, rata somajului s-ar putea diminua la 7,2% in 2014 si la 7,1% in 2015, scenariu care are la baza ipoteza de relansare a investitiilor in sectorul privat.

Riscuri

Se pot mentiona o serie de factori de risc cu privire la acest scenariu central actualizat, cu incidenta in principal pentru dinamica investitiilor in economia reala (concretizarea acestora ar putea determina abaterea evolutiei indicatorilor macroeconomici de la aceste previziuni):

  1. Climatul macro-financiar global (mix-ul de politici economice din Statele Unite, problemele structurale din Zona Euro, incertidudinile aferente pietelor emergente si de frontiera);
    image013
  2. Nerespectarea angajamentelor asumate in cadrul noului acord Stand By incheiat cu institutiile financiare internationale;
  3. Riscurile politice asociate campaniei electorale Prezidentiale din 2014;
  4. Riscurile sociale determinate de restructurarea sectorului public;
  5. Persistenta problemelor structurale in sfera sectorului bancar;
  6. Posibilitatea accelerarii mai abrupte a inflatiei in 2014.

Inflatia si politica monetara

Preturile de consum au scazut cu 0,2% mom in august, conform datelor Institutului National de Statistica. Aceasta evolutie a fost determinata de declinul preturilor la bunuri alimentare (cu 0,81% mom), in contextul dinamicii favorabile a productiei agricole din acest an. Pe de alta parte, preturile la marfuri alimentare si la servicii s-au majorat cu 0,09% mom, respectiv cu 0,31% mom. Componenta core a consemnat un avans lunar de 0,07% mom. Comparativ cu luna august 2012 inflatia s-a situat la 3,67% – nivelul minim din ultimele trimestre (in decelerare de la 4,41% an/an in iulie).

image014
La penultima sedinta de politica monetara din 2013 Banca Nationala a Romaniei a redus dobanda de politica monetara cu 25 p.b. la 4,25% – nivel minim record. De asemenea, banca centrala a mentinut ratele rezervelor minime obligatorii la 20% (pentru valuta) si 15% (pentru lei).

image015
Conform comunicatului sedintei de politica monetara, aceste decizii au fost determinate de continuarea tendintei de atenuare a presiunilor inflationiste (indicele CORE2 ajustat a crescut cu doar 2,24% an/an in august), pe un fundal caracterizat prin persistenta unui climat dificil in sfera cererii interne.

Astfel, banca centrala a continuat ciclul de reducere a dobanzii de politica monetara, initiat in luna iulie: pe parcursul ultimelor trei sedinte de politica monetara BNR a redus dobanda de referinta cu 100 p.b., la 4,25%. Acest ciclu de reducere a dobanzii de referinta a fost semnalat la sedinta de politica monetara din luna mai: BNR a redus amplitudinea intervalului intre dobanda la facilitatea credite si dobanda la facilitatea depozite de la +-4 p.p. la +- 3p.p..

In cadrul Conferintei de Presa organizata dupa sedinta, Guvernatorul Isarescu a subliniat faptul ca Board-ul a discutat posibilitatea unei reduceri cu 50 p.b. a dobanzii de referinta, decizie care nu a fost luata pentru impactul nefavorabil asupra economisirii (bancile comerciale ar fi continuat sa reduca dobanzile la depozite, acestea fiind deja destul de mici).

Consider ca decizia de politica monetara de la finele lunii septembrie reflecta cateva aspecte fundamentale: pe de o parte, BNR ar putea semnala apropierea de final a ciclului de reducere a dobanzii de referinta; pe de alta parte, banca centrala a devenit mai prudenta (din perspectiva obiectivului de stabilitate financiara – piata valutara), data fiind dependenta economiei interne de fluxurile internationale de capital si volatilitatea ridicata a acestor fluxuri in perioadele de intensificare a factorilor de risc (cum este situatia curenta cu mixul de politici economice din Statele Unite) (de altfel, comunicatul sedintei de politica monetara mentioneaza accelerarea procesului de dezintermediere si volatilitatea ridicata a apetitului pentru risc); nu in ultimul rand, se pare ca mecanismul de transmiei a politicii monetare s-a imbunatatit in ultima perioada.

image016
Scenariul central

Incorporand dinamica recenta a indicatorilor macro-financiari (economia reala si economia financiara) am revizuit in diminuare previziunile privind dinamica inflatiei pe termen scurt si mediu. In acest scenariu actualizat, inflatia ar putea atinge un nivel minim record in luna septembrie (sub 2% an/an, pe Indicele Armonizat al Preturilor de Consum). Ulterior, am putea asista la accelerarea graduala a presiunilor inflationiste, insa inflatia se va mentine sub pragul de 3% an/an (IAPC) pana la finele primului semestru din 2014.

image017
Pentru 2013 ma astept la o inflatie medie anuala de 3,6% an/an, in accelerare comparativ cu nivelul de 3,4% an/an din 2012. In 2014 inflatia ar putea decelera la 2,8% an/an, scenariu conditionat de absenta unor socuri economice de partea ofertei (productia agricola) si de partea cererii (o relansare a economiei la un  ritm mai rapid comparativ cu scenariul central).

In ceea ce priveste deciziile de politica monetara ale Bancii Nationale in perioada urmatoare, in scenariul central actualizat, ma astept la o noua reducere a dobanzii de politica monetara, cu 25 p.b., la 4% in ultima sedinta de politica monetara din acest an (programata pe 5 noiembrie).

Pana in primavara anului 2014 banca centrala ar putea reduce dobanda de politica monetara, temporar, sub pragul de 4% (overshooting) pentru a sustine relansarea creditarii si a investitiilor in economia reala. Aceste elemente sunt fundamentale pentru propulsarea economiei interne spre un nou ciclu economic.

Totodata, banca centrala ar putea utiliza din perspectiva urmatoarelor 3 – 6 luni si alte instrumente de politica monetara pentru atingerea obiectivului dual (stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara), mai ales ca marja de manevra pentru utilizarea dobanzii de referinta s-a redus considerabil dupa deciziile din perioada iulie – septembrie. Spre exemplu, banca centrala ar putea decide sa initieze un proces de reducere graduala a ratelor rezervelor minime obligatorii, intr-o prima faza pentru componenta RON.

Cu toate acestea, atrag atentia cu privire la faptul ca viitoarele decizii de politica monetare sunt conditionate de evolutia perspectivelor pentru inflatie si pentru stabilitatea financiara (la randul lor, dependente, de factori macro-financiari externi si interni: mix-ul de politici economice din tarile dezvoltate, dinamica productiei agricole si a preturilor la bunuri administrate pe plan intern).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *