web analytics

Raport macroeconomic Romania – octombrie 2013

76037_10152631939020019_815850624_n Andrei RADULESCU, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Activitatea economica si piata fortei de munca

Institutul National de Statistica a comunicat datele provizorii II cu privire la evolutia economiei in trimestrul II. Economia Romaniei a crescut cu 0,5% qoq si cu 1,5% an/an, evolutii in linie cu estimarile provizorii I.

image001

Cu toate acestea, INS a efectuat o serie de revizuiri, cele mai importante pentru dinamica formarii brute de capital: investitiile s-au contractat cu 2,9% an/an conform acestor date (ritm mai redus comparativ cu estimarile initiale care indicau un declin de 3,8% an/an); de asemenea, contributia negativa a stocurilor la dinamica PIB a fost de -4,1 p.p., mai severa raportat la estimarile initiale (-3,6 p.p.).

image002

Totodata, contributiile cererii externe nete si consumului privat la formarea ritmului PIB in trimestrul II au fost majorate cu 0,1 p.p., la 6,1 p.p., respectiv 0,2 p.p..

Cererea externa neta a continuat sa fie motorul economiei interne in trimestrul II: exporturile s-au majorat cu 14,5% an/an, in timp ce importurile au crescut cu doar 0,1% an/an.

Totodata, consumul privat (principala componenta a PIB) a consemnat un avans de 0,3% an/an.

Pe de alta parte, formarea bruta de capital s-a contractat cu 18,3% an/an, evolutie determinata, in principal, de dinamica stocurilor (formarea bruta de capital fix a scazut cu doar 2,9% an/an).

Procesul de consolidare bugetara s-a manifestat si in trimestrul II: consumul individual al administratiilor publice a scazut cu 0,4% an/an, in timp ce consumul public colectiv s-a contractat cu 0,2% an/an.

In sfera ofertei agregate se noteaza dinamica agriculturii (+17,7% an/an, sustinuta de climatul meteo din acest an), industria (+5% an/an, pe fondul impulsului cererii externe) si tranzactiile imobiliare (+3,6% an/an, reflectand deblocarea graduala a unuia dintre cele mai lovite sectoare de catre valurile Marii Recesiuni).

In semestrul I economia Romaniei a crescut cu 1,8% an/an, contributia pozitiva a cererii externe nete (+5,4 p.p.) contrabalansand persistenta contractiei la nivelul cererii interne (contributie de -3,6 p.p.).

In perioada recenta am asistat la evolutii predominant favorabile ale indicatorilor macroeconomici comunicati, confirmandu-se scenariul central elaborat la Raportul Macroeconomic din septembrie, conform caruia economia interna va accelera in a doua jumatate a anului curent. Acest scenariu macroeconomic este sustinut atat de evolutia pozitiva a productiei agricole in acest an, dar si de relansarea (lenta) a economiei Zonei Euro. De asemenea, declinul costurilor de finantare la nivel de economie genereaza premise de relansare graduala a creditarii private si a investitiilor in trimestrele urmatoare. Practic, ma astept la o re-echilibrare intre dinamica cererii externe nete si dinamica cererii interne din perspectiva termenului scurt si mediu.

In ceea ce priveste cererea agregata, se remarca, in continuare, dinamica cererii externe nete, motorul economiei in acest an. In august exporturile au crescut cu 9,3% an/an, la 3,83 mld. EUR, componenta UE consemnand un avans de 9,1% an/an, in timp ce componenta non-UE s-a majorat cu 9,7% an/an. Pe de alta parte, importurile au scazut cu 1% an/an in august, la 4,47 mld. EUR, evolutie determinata de contractia componentei non-UE (cu 14,9% an/an). Importurile din tarile UE au crescut cu 4,9% an/an, ceea ce poate exprima semnale mai bune pentru fluxurile investitionale in economia reala inca din trimestrul III. Deficitul balantei coemrciale s-a atenuat cu 36,7% an/an in august.

image003

In primele 8 luni ale anului exporturile au consemnat un avans de 7,9% an/an, la 32 mld. EUR: componenta UE a crescut cu 7,2% an/an (la 22,4 mld. EUR), in timp ce componenta non-UE s-a majorat cu 9,4% an/an (la 9,6 mld. EUR). Pe de alta parte, importurile au scazut cu 0,8% an/an, la 35,8 mld. EUR, evolutie determinata de declinul importurilor din tarile non-UE (cu 11,4% an/an, la 8,5 mld. EUR), partial contrabalansat de majorarea importurilor din tarile UE cu 3% an/an (la 27,2 mld. EUR). Astfel, deficitul balantei comerciale s-a diminuat cu 41,4% an/an, la 3,7 mld. EUR.

Dinamica exporturilor se resimte la nivelul industriei, pe fondul dependentei economiei interne de motorul exporturi/investitii in industria prelucratoare. Productia industriala a crescut cu 10% an/an in septembrie, pe fondul dinamicii industriei prelucratoare (avans de 11,3% an/an). De asemenea, ramura utilitati a consemnat un avans de 2% an/an. Pe de alta parte, productia din industria extractiva a scazut cu 1% an/an.

image004
In primele 9 luni ale anului productia industriala a consemnat un avans de 7% an/an, evolutie determinata de ramura prelucratoare (crestere cu 8,5% an/an). Totodata, industria extractiva a crescut cu 3,2% an/an. Pe de alta parte, utilitatile s-au contractat cu 3,9% an/an.

In analiza pe marile grupe industriale se remarca dinamica productiei de bunuri de consum indelungat (avans de 11,5% an/an) si a productiei de bunuri de capital (crestere cu 11,1% an/an), evolutii care exprima premise mai bune pentru dinamica investitiilor in trimestrele urmatoare.

Momentul favorabil din industria Romaniei este confirmat si de evolutia comenzilor noi, in crestere cu 17,3% mom in septembrie. Se remarca dinamica componentelor bunuri de folosinta indelungata (crestere cu 21,9% mom) si bunuri de capital (avans de 21,2% mom). Raportat la septembrie 2012 comenzile in industrie s-au majorat cu 2,9%, evolutie determinata, in principal, de componenta bunuri de consum indelungat (+12,5% an/an) si bunuri de uz curent (+8,4% an/an).

image005

In primele 9 luni ale anului comenzile noi in industrie s-au majorat cu 7,9% an/an, remarcandu-se componenta bunuri de capital, cu un avans de 18,4% an/an.

Totodata, evolutii predominant favorabile s-au consemnat si in sfera altor ramuri ale cererii interne. Spre exemplu, sectorul de constructii a crescut pentru a treia luna consecutiv in septembrie, cu 1,8% an/an, evolutie determinata de dinamica componentelor reparatii capitale (+72,4% an/an) si reparatii curente (+17,1% an/an). Pe de alta parte, componenta constructii noi a scazut cu 11,7% an/an.

In primele 9 luni ale anului sectorul de constructii a consemnat un declin de 0,1% an/an, evolutie determinata de contractia componentei constructii noi (cu 10,4% an/an). Pe de alta parte, lucrarile de reparatii curente si lucrarile de reparatii capitale au crescut cu 16,8% an/an, respectiv 35% an/an.

image006

Componentele constructii nerezidentiale si rezidentiale au crescut cu 1,1% an/an, respectiv 13,1% an/an. Pe de alta parte, lucrarile de constructii ingineresti s-au contractat cu 2,5% an/an, ceea ce reflecta declinul investitiilor publice.

Desi a consemnat un declin per ansamblu in primele 9 luni ale anului, sectorul de constructii pare sa se stabilizeze, fapt confirmat si de evolutia autorizatiilor de constructii locuinte, in crestere cu 6,4% an/an in septembrie: componenta urbana a crescut cu 10,4% an/an, in timp ce componenta rurala s-a majorat cu 4,2% an/an.

image007

De asemenea, vanzarile din comertul cu amanuntul au crescut cu 1,1% an/an in septembrie, dinamica pozitiva a componentelor bunuri nealimentare (+5% an/an) si carburanti (+0,6% an/an) contrabalansand declinul vanzarilor de bunuri alimentare cu 3,4% an/an.

image008

La 9 luni comertul cu amanuntul s-a contractat cu 0,5% an/an, evolutie determinata de declinul vanzarilor de carburanti (cu 5% an/an) si de bunuri alimentare (cu 0,8% an/an). Pe de alta parte, vanzarile de bunuri ne-alimentare au crescut cu 2,5% an/an.

Evolutia acestui indicator (variabila proxy pentru consumul privat – principala componenta a PIB) exprima premise de inflexiune a cererii interne in trimestrul III, dupa declinul din trimestrele anterioare.

Nu in ultimul rand, consumul public a stagnat in primele 9 luni ale anului (dupa ajustarea cu inflatia). In termeni nominali, cheltuielile bugetare au crescut cu 4,8% an/an, la 155,4 mld. RON, in timp ce veniturile bugetare s-au majorat cu 4,4% an/an la 147,3 mld. RON. Astfel, in perioada ianuarie – septembrie s-a inregistrat un deficit bugetar de 8,1 mld. RON, echivalentul a 1,3% din PIB.

La nivelul pietei fortei de munca climatul a continuat sa se deterioreze in septembrie, pe fondul evolutiei nefavorabile a investitiilor in sectorul privat, dar si a procesului de restructurare din sectorul public. Numarul de someri a crescut cu 3 mii mom, la 747 mii, cel mai ridicat nivel din martie 2010. De asemenea, rata somajului a stagnat la 7,5% – cel mai ridicat nivel din noiembrie 2011. Rata somajului in randul barbatilor s-a majorat de la 8,2% la 8,3% in septembrie. Pe de alta parte, rata somajului in randul femeilor s-a diminuat de la 6,7% la 6,6%. In primele 9 luni ale anului s-a inregistrat o rata medie a somajului de 7,3%, in crestere comparativ cu nivelul mediu de 7% consemnat in anul 2012. Nivelul actual al somajului continua sa fie determinat, in principal, de componenta structurala (intr-o proportie de 97%), conform estimarilor econometrice pe care le-am elaborat recent. Altfel spus, sunt necesare investitii importante in economia reala si noi reforme structurale in piata fortei de munca pentru diminuarea ratei somajului.

image009

Scenariul central 3 – 6 luni

Evolutiile recente ale indicatorilor macroeconomici si financiari au confirmat scenariul central de previziune de la Raportul Macroeconomic din septembrie. In sfera economiei reale se pare ca asistam la o reechilibrare intre cererea externa si cererea interna, industria jucand rolul de intermediar. Din perspectiva economiei financiare, costurile de finantare pe termen scurt si mediu au atins noi valori minime record.

image010

De altfel, curba randamentelor a devenit din ce in ce mai abrupta in ultimele saptamani, spread-ul de dobanda intre scadentele lunga si scurta atingand un nivel maxim (234 p.b.) la inceputul lunii noiembrie. Aceasta evolutie exprima premise de accelerare a economiei in trimestrele urmatoare.

Conform acestui scenariu PIB-ul ar urma sa evolueze in intervalul (1,6% – 1,9%) an/an si rata somajului in intervalul (7,2% – 7,7%) in urmatoarele 3-6 luni (T4 2013 – T1 2014), evolutie determinata, in principal, de accelerarea cererii interne. In acest interval de previziune (termen scurt), formarea bruta de capital fix va evolua in intervalul (7,5% – 8,1%) an/an. De asemenea, consumul privat (principala componenta a PIB) ar urma sa accelereze la (1,1% – 1,9%) an/an, in timp ce consumul guvernamental ar putea consemna evolutii pozitive (0,4% – 2%) an/an in acest interval de previziune. Pe de alta parte, exporturile ar putea decelera la (0% – 5,2%) an/an in perioada T4 2013 – T1 2014.

image011

Astfel, per ansamblu, economia interna ar urma sa creasca cu 2,1% an/an in 2013, 2,3% an/an in 2014 si 3,5% an/an in 2015. Acest scenariu se axeaza pe relansarea investitiilor in economia reala (rolul de motor al economiei), evolutie sustinuta de o serie de factori: declinul costurilor de finantare, cresterea competitivitatii internationale si accelerarea investitiilor publice (mai ales in anul fiscal 2014). In scenariul central, dupa declinul din 2013, investitia fixa ar putea creste cu 6,4% an/an in 2014 si cu 5,2% an/an in 2015.

image012

In ipoteza relansarii investitiilor in economia reala vom asista la o redinamizare graduala a climatului din piata fortei de munca, cu implicatii favorabile pentru consumul privat, componenta care ar putea fi sustinuta strict in 2014 si de unele decizii electorale: in scenariul central principala componenta a PIB ar urma sa creasca cu 1,5% an/an in 2014 si 1,1% an/an in 2015.

image013

De asemenea, consumul guvernamental ar putea creste cu 2% an/an in 2014, tot pe fondul deciziilor electorale. De altfel, masurile recente adoptate de Guvern in directia majorarii veniturilor bugetare vor contribui la cresterea marjei de manevra pentru cheltuieli bugetare, mai ales ca pentru 2014 a fost negociata o tinta pentru deficitul bugetar de 2,2% din PIB. Ulterior, aceasta componenta a PIB ar putea stagna in 2015, pe fondul continuarii procesului de consolidare bugetara structurala.

In ceea ce priveste cererea externa, scenariul macroeconomic central previzioneaza o decelerare a exporturilor la doar 2,7% an/an in 2014, urmata de o reaccelerare la 5,2% an/an in 2015. Pe de alta parte, importurile ar putea accelera la 3,3% an/an in 2014 si decelera la 2,5% an/an in 2015.

image014

Pentru piata fortei de munca ma astept la o ameliorare graduala a climatului in 2014 si 2015, dat fiind ca relansarea investitiilor in economia reala va contrabalansa procesul de restructurare din sectorul public. Conform scenariului macroeconomic central, rata medie anuala a somajului se va reduce de la 7,4% in 2013 la 7,2% in 2014 si 7,1% in 2015.

Acest scenariul macroeconomic central se bazeaza pe o serie de ipoteze: continuarea procesului de relansare graduala a economiei mondiale, respectarea programelor de reforme structurale convenite de autoritati in cadrul acordului Stand-By cu institutiile financiare internationale; accelerarea investitiilor publice (la 6% din PIB), in linie cu cele convenite in cadrul primei evaluari a acestui acord; stabilizarea si ameliorarea graduala a climatului din sfera sectorului financiar-bancar; lipsa unor socuri negative importante, fie de partea cererii agregate, fie de parte ofertei agregate (atat in economia mondiala, dar si pe plan intern).

Riscuri

Scenariul macroeconomic central prezentat in randurile de mai sus este inconjurat de o serie de incertitudini:

  1. intreruperea procesului de relansare a economiei mondiale, determinata de adresarea neadecvata a problemelor de politica economica din Statele Unite (inflexiunea politicii monetare, pragul datoriei publice), aparitia deflatiei in Zona Euro sau intensificarea riscurilor in sfera economiilor emergente;
  2. Amanarea implementarii reformelor structurale convenite de Guvernul Romaniei cu autoritatile financiare internationale;
  3. Posibilitatea reintensificarii presiunilor inflationiste (mai ales in urma masurilor recente de politica fiscal-bugetara, care s-ar putea transmite catre inflatia core), cu impact nefavorabil pentru venitul real disponibil al populatiei;
  4. Persistenta unui climat dificil in sfera creditarii;
  5. Riscurile politice determinate de compania electorala Prezidentiala din 2014;
  6. Climatul meteorologic advers, cu impact pentru productia agricola din 2014 (si consecinte atat pentru PIB, dar si pentru inflatie);

Inflatia si politica monetara

Preturile de consum au scazut cu 0,57% mom in septembrie, pe fondul declinului componentei alimentare cu 1,83% mom (determinata de reducerea TVA-ului la paine – preturile la paine, produse de franzelarie si specialitati au scazut cu 10,45% mom). Pe de alta parte, preturile la bunuri nealimentare si la servicii s-au majorat cu 0,04% mom, respectiv 0,44% mom. Componenta core a inregistrat un declin de 1,05% mom.

image015

Comparativ cu septembrie 2012 inflatia a decelerat la 1,88% (situandu-se in apropiere de minimul istoric consemnat in primavara anului 2012): preturile la alimente au scazut cu 1,72% an/an, in timp ce preturile la bunuri nealimentare si la servicii s-au majorat cu 4,38% an/an, respectiv 3,2% an/an.

image016

In cadrul ultimei sedinte de politica monetara din 2013 Banca Nationala a Romaniei a decis reducerea dobanzii de politica monetara cu 25 p.b. la 4% (nivel minim record) si mentinerea ratelor rezervelor minime obligatorii aplicate pasivelor bancilor comerciale (la 20% pentru valuta si 15% pentru RON). Aceste decizii au confirmat scenariul central de previziune de la Raportul Macroeconomic elaborat in luna septembrie, dar si consensul analistilor din piata. Totodata, Consiliul de Administratie al BNR a aprobat Raportul Trimestrial asupra Inflatiei, acesta urmand sa fie prezentat public pe 7 noiembrie.

Decizia privind reducerea dobanzii de politica monetara a fost determinata de atenuarea presiunilor inflationiste (inflatie de 1,88% an/an in septembrie, foarte aproape de nivelul minim record de 1,79% an/an consemnat in luna mai 2012), dar si de ameliorarea anticipatiilor inflationiste intr-un context caracterizat prin evolutia la un ritm sub potential a economiei (in special a cererii interne, data fiind contractia investitiilor).

In mod normal, aceasta decizie ar trebui sa contribuie pozitiv la relansarea graduala a creditului neguvernamental si a investitiilor private in economia reala in trimestrele urmatoare.

Pe de alta parte, atrag atentia cu privire la faptul ca marja de manevra a bancii centrale in ceea ce privette dobanda e referinta a devenit mai limitata (dupa reducerea de 125 p.b. efectuata din iulie pana in prezent). Acest aspect a fost confirmat si de dl. Guvernator Isarescu la Conferinta de Presa organizata dupa sedinta, dar si de Comunicatul de Presa. Pe de alta parte, Guvernatorul a mentionat spatiul de manevra in ceea ce priveste ratele rezervelor minime obligatorii.

Tot in cadrul Conferintei de Presa Guvernatorul a mentionat ca impactul noilor masuri de intarire a politicii fiscale (noile taxe anuntate recent de Guvern) asupra inflatiei va fi limitat (doar 0,2 p.p. an/an dupa primele estimari).

Scenariul central

Evolutia recenta a inflatiei a confirmat scenariul central de previziune actualizat in cadrul Raportului Macroeconomic din luna septembrie. Prin urmare, voi mentine scenariul central de previziune, conform caruia inflatia se va mentine sub pragul de 3% an/an (indicele armonizat al preturilor de consum) pana la finele primului semestru din 2014. Inflatia (ca medie anuala) ar putea decelera de la 3,6% an/an in 2013 la 2,8% an/an in 2014, scenariu conditionat de absenta unor socuri, fie de partea cererii, fie de partea ofertei agregate. Mentionez faptul ca la proxima actualizare a scenariului macroeconomic central voi incorpora masurile recente anuntate de Guvern in directia intaririi politicii fiscal-bugetare (introducerea unei taxe pe combustibili, de 7 eurocenti pe litru, taxarea constructiilor speciale, indexarea accizelor cu inflatia si majorarea redeventelor la resursele minerale cu 25% (altele decat petrolul si gazele naturale).

image017

In ceea ce priveste viitoarele decizii de politica monetara ale BNR, Comunicatul ultimei sedinte din acest an exprima faptul ca marja de manevra in ceea ce priveste dobanda de referinta s-a diminuat considerabil. Cu toate acestea, nu exclud ca banca centrala sa reduca dobanda de referinta sub pragul de 4% in trimestrul I din 2014, mai ales in contextul masurilor de intarire a politicii fiscal-bugetare anuntate recent de Guvern.

Cu alte cuvinte, o politica monetara expansionista ar fi necesara pentru o perioada pentru a contrabalansa impactul intaririi politicii bugetare. Se mentin o serie de factori de risc pentru acest scenariu: deciziile de politica monetara din Statele Unite (cand si cum va demara FED procesul de inflexiune a politicii monetare) cu impact pentru directia fluxurilor de capital in pietele emergente (si implicatii pentru pietele valutare); riscurile politice pe plan intern determinate de anul electoral 2014.

Pe de alta parte, BNR dispune de o marja de manevra in ceea ce priveste ratele rezervelor minime obligatorii (banca centrala ar putea reduce nivelul acestora in prima parte a anului 2014, intr-o prima faza pentru componenta RON).

Atrag atentia cu privire la faptul ca viitoarele decizii de politica monetara sunt conditionate de evolutia perspectivelor privind inflatia si stabilitatea financiara (la randul lor dependente de perceptia cu privire la riscurile macro-financiare din plan extern si din plan intern).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *