web analytics

Raport macroeconomic Romania – noiembrie 2012

Andrei Radulescu – Senior Investment Analyst SSIF Broker

 Activitatea economica si piata fortei de munca

 Institutul National de Statistica a comunicat datele cu privire la evolutia dezagregata a PIB-ului in trimestrul III. Economia interna a reintrat in contractie economica (declin de 0,5% q/q ) (-0,6% an/an) in T3.

Aceasta evolutie a fost determinata de cererea externa, in contextul persistentei crizei economico-financiare din Zona Euro: exporturile au scazut cu 2% q/q, in timp ce importurile s-au majorat cu 0,1% q/q. Pe de alta parte, cererea interna a crescut in trimestrul III, remarcandu-se consumul guvernamental (avans trimestrial de 4,1%, evolutie care poate fi asociata cu anul electoral 2012). Formarea bruta de capital fix a crescut cu 1,8% q/q, in timp ce consumul privat (principala componenta a PIB) a consemnat un avans de doar 0,7% q/q.

Raportat la T3 2011, contractia economica a fost determinata atat de evolutia cererii externe, dar si de evolutia cererii interne. Exporturile au scazut cu 4,2% an/an, in timp ce importurile au scazut cu 1,9% an/an. In sfera cererii interne, consumul privat s-a contractat cu 1,5% an/an, in timp ce consumul guvernamental a consemnat un declin de 1,7% an/an. Pe de alta parte, formarea bruta de capital fix a consemnat o crestere de 9,9% an/an. Stocurile au avut o contributie negativa la formarea economiei in T3: formarea bruta de capital a crescut cu 3,4% an/an, ritm inferior celui consemnat de formarea bruta de capital fix.

Majoritatea indicatorilor macroeconomici comunicati pe parcursul ultimelor saptamani exprima o probabilitate ridicata a prelungirii contractiei economice si in trimestrul IV al anului (cu alte cuvinte, este in crestere probabilitatea ocurentei celei de-a treia recesiuni din ultimii 4 ani).

La nivelul cererii externe, exporturile s-au contractat pentru a 3-a luna consecutiv in septembrie, cu 6,3% an/an, la 3,73 mld. euro. Exportul romanesc a resimtit pe parcursul ultimelor luni climatul contractionist din Zona Euro (principalul partener economic). Importurile au consemnat un declin de 3,9% an/an in septembrie, expresie a climatului dificil cu care se confrunta cererea interna. Prin urmare, deficitul balantei comerciale s-a adancit cu 9% an/an, la aproximativ 800 mil. euro in septembrie.

In perioada ianuarie-septembrie exporturile au scazut cu 1% an/an, la 33,5 mld. euro, in timp ce importurile au crescut cu 0,5% an/an, la 41,3 mld. euro. Prin urmare, deficitul balantei comerciale s-a intensificat cu 7,3% an/an, la 7,8 mld. euro.

Evolutiile cererii externe se resimt la nivelul industriei, prin prisma dependentei economiei interne de mecanismul exporturi/investitii in industrie. Dupa declinul de 1,2% an/an din august, productia industriala a stagnat in septembrie (+0,1% an/an). La 9 luni acest indicator a crescut cu doar 0,55% an/an.

Pe de alta parte, in octombrie am asistat la o evolutie favorabila a comenzilor noi in industrie dupa 3 luni de declin (crestere cu 17,6% an/an). Cu toate acestea, in perioada ianuarie-octombrie comenzile noi in industrie au crescut cu doar 0,9% an/an.

Sectorul de constructii s-a contractat cu 4,2% an/an in septembrie, evolutie determinata de persistenta declinului pe segmentul constructiilor de cladiri (scadere pentru a 4-a luna consecutiv, cu 3,2% an/an), dar si de contractia segmentului lucrari de inginerie civila (cu 2,3% an/an).

Consumul intern resimte in ultimele luni din 2012 deteriorarea venitului real disponibil al populatiei (in contextul accelerarii presiunilor inflationiste, a deprecierii mondei nationale pe parcursul anului, dar si a conditiilor dificile din piata fortei de munca). In octombrie vanzarile din comertul cu amanuntul au stagnat (an/an), o aterizare fortata dupa ritmurile de evolutie de peste 5% an/an din august si septembrie. La 10 luni vanzarile din comertul cu amanuntul au crescut cu 3,9% an/an, evolutie determinata in principal de dinamica acestui indicator in perioada mai-septembrie.

La nivelul pietei fortei de munca, in luna octombrie numarul somerilor s-a diminuat cu 5 mii comparativ cu septembrie, la 695 mii. Rata somajului a scazut de la 6,9%, nivelul minim de la jumatatea anului 2009.

Atrag insa atentia asupra faptului ca acest nivel al somajului este de natura structurala. Cu alte cuvinte, o reducere a somajului de la nivelul actual este dependenta de implementarea de reforme structurale, sau de o relansare puternica a investitiilor (fapt putin probabil cel putin pe termen scurt).

Scenariul central 3 – 6 luni

 Date fiind evolutiile recente ale indicatorilor macroeconomici pe plan intern mentin scenariul central de previziune de la Raportul din octombrie: o probabilitate de peste 50% ca PIB-ul Romaniei sa evolueze in intervalul (-0,75% : 0,25%) an/an in urmatoarele 3-6 luni, perioada in care rata somajului se va situa in intervalul (7,5% – 8%).

Cererea externa a Romaniei va continua sa resimta persistenta contractiei economiei Zonei Euro, desi deprecierea monedei nationale pe parcursul ultimelor trimestre ar putea contrabalansa partial climatul macroeconomic dificil din Europa.

Pe termen scurt se mentin perspective predominant nefavorabile pentru venitul real disponibil al populatiei, pe fondul gradului ridicat de indatorare, a conditiilor dificile din piata fortei de munca, dar si a accelerarii presiunilor inflationiste. Prin urmare, este putin probabil sa asistam la surprize pozitive din partea consumului privat.

De asemenea, procesul de consolidare bugetara ar trebui sa continue si in trimestrele urmatoare, in conformitate cu Pactul Fiscal, cu alte cuvinte, nu ne putem astepta la surprize pozitive din partea consumului guvernamental. Atrag atentia asupra dificultatii acestui proces de ajustare bugetara, in contextul efectului datoriei publice (bulgare de zapada): costul finantarii statului (dobanda la titlurile de stat pe 10 ani) se mentine la aproximativ 6,9%, nivel superior ritmului de evolutie a PIB nominal.

In acest context, ecuatia evolutiei economiei interne este dependenta de componenta investitii. Momentan, economia continua sa fie ocolita de fluxurile straine de capital, iar capitalul intern nu dispune de forta si know-how-ul necesare pentru a relua investitiile. Totodata, climatul dificil din Zona Euro coroborat cu riscurile din plan intern exprima premise nefavorabile pentru relansarea investitiilor in economie pe termen scurt.

 

 Riscuri

Atrag atentia cu privire la mentinerea unor factori de risc privind evolutia economiei interne in perioada urmatoare, concretizarea partiala a acestora putand determina evolutii in afara intervalului de previziune:

  1. Persistenta si intensificarea contractiei economice in Zona Euro;
  2. O noua unda de depreciere a monedei nationale, cu impact nefavorabil pentru venitul real disponibil al populatiei, dar si pentru rezultatele din sectorul bancar;
  3. Continuarea si intensificarea fenomenului de depreciere a capitalului uman;
  4. Posibilitatea mentinerii la un nivel ridicat a riscurilor politice si dupa alegeri, ca urmare a fragilitatii aliantelor politice;
  5. Persistenta unei perceptii ridicate cu privire la riscul investitional pe plan intern;
  6. Neimplementarea reformelor structurale (cu impact pentru evolutia potentialului economiei), intarzieri in respectarea angajamentelor convenite cu institutiile financiare internationale;
  7. Procesul de rambursare a imprumutului international contractat in perioada resimtirii primului val al crizei economico-financiare mondiale;
  8. Riscuri macro-financiare si geopolitice pe mapamond, cu influente asupra evolutiei cotatiilor internationale la bunuri, dar si asupra climatului investitional (in economiile emergente).

Inflatia si politica monetara

Preturile de consum au crescut cu 0,29% m/m in octombrie, evolutie determinata in principal de componentele servicii (crestere cu 0,87% m/m) si marfuri nealimentare (avans cu 0,21% m/m). Componenta marfuri alimentare a crescut cu doar 0,09% m/m. Raportat la octombrie 2011 inflatia s-a situat la 4,96%.

La ultima Sedinta de Politica Monetara din 2012 Banca Nationala a Romaniei a decis mentinut dobanda de referinta la nivelul de 5,25% si a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in RON si valuta ale institutiilor de credit la 15%, respectiv 20%. Aceasta decizie a fost determinata de intensificarea presiunilor inflationiste (CORE2 ajustat a accelerat la 3,01% an/an in septembrie), coroborata cu incertitudinile din plan macroeconomic din Zona Euro, dar si din plan intern (de ordin economic si politic).

Comunicatul sedintei de politica monetara atrage atentia asupra faptului ca previziunile bancii centrale cu privire la inflatie au fost majorate, pe fondul socurilor negative la nivelul ofertei agregate (mentionez aici recolta agricola foarte slaba). Conform noilor previziuni, inflatia se va situa peste tinta bancii centrale pana in a doua jumatate a anului 2013.

Scenariul central

 Conform scenariului central (cu o probabilitate de peste 50%) BNR va mentine dobanda de referinta la 5,25% si la urmatoarea sedinta de politica monetara (programata in ianuarie 2013). Intensificarea  presiunilor inflationiste in toamna acestui an a determinat reducerea spatiului pentru continuarea procesului de normalizare a politicii monetare (spatiu determinat in principal de deficitul de cerere). Totodata, climatul macro-financiar se mentine dificil, iar riscurile din sfera politica s-ar putea mentine la un nivel ridicat si in urma alegerilor generale din decembrie, factori cu implicatii pentru cursul valutar.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *