web analytics

Raport macroeconomic Romania – Mai 2013

Andrei Radulescu

Andrei RADULESCU, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Crestere nesustenabila vs. noi turbulente

Economia Romaniei a surprins pozitiv in primul trimestru din 2013. Conform estimarilor provizorii ale INS, PIB-ul a accelerat in T1 (ritm de 0,7% qoq, 2,2% an/an), evolutie determinata de cererea externa: exporturile au crescut cu 7,4% qoq (3,9% an/an), iar importurile s-au majorat cu doar 1,7% qoq (declin de 1,7% an/an). Cu toate acestea, evolutia cererii externe nu s-a transmis in sfera investitiilor private (formarea bruta de capital fix s-a contractat cu 1,3% qoq (declin de 2,8% an/an)). Cu alte cuvinte, ritmul de evolutie a PIB in T1 nu pare sustenabil. Consumul privat si consumul guvernamental au scazut cu 0,5% qoq (0,2% an/an), respectiv 1,6% qoq (0,1% an/an), expresie a prelungirii procesului de ajustare in urma incidentei valurilor crizei.
Pana la publicarea estimarilor finale pe PIB in T1 mentin scenariul macroeconomic central pentru 2013 (crestere cu 1,4% an/an). In acest scenariu, ritmul de evolutie a economiei va converge gradual catre potential in trimestrele urmatoare, pe fondul dinamicii cererii externe (ma astept la o crestere a exporturilor cu 1,6% an/an), cu implicatii pozitive pentru investitii.

Formarea bruta de capital fix ar putea fi motorul economiei in 2013, cu un avans de 4,1% an/an, expresie a relansarii graduale a investitiilor.

Pe de alta parte, consumul privat ar urma sa creasca cu doar 1,1% an/an, pe fondul conditiilor dificile din piata fortei de munca, a inflatiei ridicate si a volatilitatii din piata valutara. Totodata, consumul guvernamental se va reduce cu 1% an/an, in contextul continuarii procesului de consolidare bugetara.

Ma astept ca inflatia sa persiste peste nivelul de 5% an/an pana la finalul verii, urmand sa se tempereze ulterior, daca productia agricola se va ameliora (an/an). La sedinta de politica monetara din luna mai Banca Nationala a Romaniei a decis mentinerea dobanzii de referinta la 5,25% si a ratelor rezervelor minime obligatorii (la 20% pentru valuta, respectiv 15% pentru RON), dar a semnalat relansarea procesului de normalizare in semestrul II.

Conform scenariului macroeconomic central inflatia se va diminua la 4% an/an in decembrie 2013. BNR ar putea reduce dobanda de referinta de 2 ori (cu cate 0,25%) in semestrul II, conditionat de evolutia presiunilor inflationiste si a stabilitatii financiare (recent am asistat la volatilitate pe piata valutara, semnaland posibile turbulente pe termen scurt).

Untitled10
Sursa: Eurostat, Comisia Europeana, SSIF Broker

CALENDAR ECONOMIC
Untitled11
Untitled12
Untitled13
Untitled14
Economia si Piata Fortei de Munca

Institutul National de Statistica a publicat estimarile provizorii cu privire la evolutia PIB (si componentelor) in T1. Economia interna a surprins pozitiv in primele luni ale anului: crestere de 0,7% qoq (2,2% an/an). Aceasta evolutie a fost determinata de cererea externa (confirmand scenariul central), exporturile crescand cu 7,4% qoq (3,9% an/an), in timp ce importurile s-au majorat cu 1,7% qoq (declin de 1,7% an/an). Cu toate acestea, ameliorarea cererii externe nu a determinat o crestere a investitiilor (formarea bruta de capital fix a scazut cu 1,3% qoq (declin de 2,8% an/an)).

In debutul trimestrului II am asistat la o evolutie mixta a indicatorilor macroeconomici. Pe de o parte, exporturile au continuat tendinta ascendenta (2% mom in aprilie, la 4,09 mld. EUR). Cu toate acestea, importurile s-au majorat cu 2,5% mom, la 4,69 mld. EUR. Prin urmare, deficitul balantei comerciale s-a intensificat la 599,4 mil. EUR (comparativ cu nivelul de 566,2 mil. EUR din martie). La 4 luni exporturile s-au majorat cu 7,2% an/an, la 15,7 mld. EUR, in timp ce importurile au crescut cu 0,5% an/an, la 17,3 mld. EUR. Deficitul balantei comerciale s-a ajustat cu 37% an/an, la 1,7 mld. EUR.

Untitled15
Evolutia pozitiva a exporturilor s-a resimtit in industrie, economia interna fiind dependenta de mecanismul exporturi/investitii in industria prelucratoare. Productia industriala a crescut pentru a 6-a luna consecutiv in aprilie, cu 1,9% mom, remarcandu-se industria prelucratoare cu un avans de 9,6% mom. Raportat la aprilie 2012 productia industriala s-a majorat cu 8,5%, evolutie determinata, in principal, de ramura prelucratoare (avans de 15,6%). La 4 luni productia industriala a crescut cu 6,3% an/an, industria prelucratoare consemnand un avans de 8,4% an/an. Productia de bunuri de capital a crescut cu 13,4% an/an, in timp ce productia de bunuri de consum indelungat s-a majorat cu 14,1% an/an.

Untitled15
Untitled16
Totodata, comenzile noi in industrie au accelerat in aprilie (ritm de 31,3% an/an). La 4 luni acest indicator a crescut cu 9,1% an/an, remarcandu-se comenzile de bunuri de capital (avans de 21,3% an/an).

Evolutia comenzilor si productiei de bunuri de capital in primele luni din 2013 exprima premise pozitive pentru investitiile in industrie pe termen scurt.

Pe de alta parte, unii indicatori exprima o contributie pozitiva a cererii interne, in contextul resimtirii impactului 1 mai si Sarbatorilor Pascale. De exemplu, vanzarile din comertul cu amanuntul au crescut cu 2% mom in aprilie, pe fondul evolutiei componentelor bunuri ne-alimentare (5,1% mom) si carburanti (3% mom). Raportat la aprilie 2012 comertul cu amanuntul a crescut cu 1,2%. La 4 luni vanzarile din comertul cu amanuntul s-au majorat cu doar 1% an/an, confirmand scenariul de evolutie lenta a consumului privat in 2013, pe fondul contractiei creditului, a climatului laboral dificil si a inflatiei ridicate.

Untitled17
Conditiile din piata fortei de munca au continuat sa se deterioreze in aprilie, numarul de someri crescand cu 7 mii, la 712 mii (rata a somajului de 7,3%). Totodata, somajul din lunile anterioare a fost revizuit in urcare. Evolutia acestor indicatori confirma faptul ca evolutia economiei in T1 nu a fost determinata de investitii. Aplicand metode econometrice, se poate nota ca nivelul actual al somajului este structural, pentru diminuarea acestuia fiind necesare noi reforme structurale si investitii importante in economie.

Untitled18
Inflatie si Politica Monetara

Inflatia a persistat la un nivel de peste 5% an/an in mai, confirmand scenariul central de previziune. Preturile de consum au crescut cu 0,23% mom in mai, evolutie determinata de componenta alimente (majorare cu 0,77% mom, pe fondul evolutie preturilor la fructe (7,2% mom) si cartofi (21,4% mom)). Pe de alta parte, preturile la bunuri nealimentare si la servicii au scazut cu 0,12% mom, respectiv 0,03% mom. Componenta core a scazut cu 0,3% mom. Raportat la mai 2012 inflatia s-a situat la 5,32%, evolutie determinata de componenta alimentara (6,39% an/an) si componenta ne-alimentara (5,46% an/an). Evolutia preturilor de consum confirma scenariul central, conform caruia inflatia se va situa peste 5% an/an in semestrul I.

Untitled19
BNR a mentinut dobanda de referinta si RMM. La a 4-a sedinta de politica monetara din 2013 Banca Nationala a mentinut dobanda de politica monetara la 5,25% si ratele rezervelor minime obligatorii, la 15% pentru RON si 20% pentru valuta, decizii in linie cu scenariul central. Cu toate acestea, BNR a redus intervalul intre dobanda la facilitatea credite si dobanda la facilitatea depozite de la +/- 4 p.p. la +/- 3 p.p.

Untitled20
Persistenta deficitului de cerere ar justifica noi reduceri ale dobanzii de referinta.

De fapt, la conferinta de presa organizata dupa sedinta, Guvernatorul BNR, dl. Isarescu, a semnalat iminenta unui nou ciclu de reducere a dobanzii de politica monetara, pe fondul asteptarilor de temperare a inflatiei si de evolutie a economiei la un ritm sub potential in a doua jumatate a anului curent.

Untitled21
Dupa parerea mea, decizia cu privire la ingustarea intervalului in jurul dobanzii de politica monetara exprima faptul ca BNR este pregatita sa reduca dobanda de politica monetara la 4,25% in trimestrele urmatoare (pana in primavara anului 2014). Cu toate acestea, ritmul de normalizare a dobanzii de referinta este dependent de evolutia inflatiei (indicator puternic influentat de recolta agricola din acest an), a indicatorilor de stabilitate financiara, dar si a celor din economia reala. Atrag atentia cu privire la volatilitatea recenta din pietele financiare, care a determinat deprecierea severa a RON si majorarea dobanzilor la titluri de stat. In acest context, ma astept ca BNR sa fie mai atenta in ceea ce priveste procesul de normalizare a politicii monetare: banca centrala ar putea reduce dobanda de referinta de doua ori (cu 0,25%) in cele 4 sedinte de politica monetara care au mai ramas pana la finele anului, daca factorii de risc (stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara) nu se intensifica.

Costul finantarii statului a crescut rapid in ultimele saptamani, determinand Ministerul de Finante sa majoreze plafonul programului MTN cu 1 mld. EUR. Dupa ce au atins minime record la jumatatea lunii mai, dobanzile la titluri de stat au crescut, pe fondul climatului extern (deteriorare, in contextul speculatiilor cu privire la apropierea de final a expansionismului monetar in Statele Unite), dar si a factorilor interni (in iunie expira termenul pentru implementarea angajamentelor convenite cu FMI). Diminuarea expunerii capitalului strain pe Romania este reflectata si de deprecierea abrupta a RON. Astfel, curba randamentelor a crescut pe toate scadentele, mentinandu-se flat, expresie a asteptarilor de crestere lenta (2% an/an) si inflatie ridicata (peste 3% an/an) in trimestrele urmatoare. In acest context, ma astept ca procesul de normalizare a politicii monetare semnalat de BNR sa fie nefavorabil influentat, pe fondul riscurilor din sfera stabilitatii financiare si din sfera stabilitatii preturilor.

Untitled22
Untitled23
Scenariul Macroeconomic Central

Pana la publicarea datelor finale cu privire la evolutia PIB (si componentelor) in trimestrul I mentin scenariul macroeconomic central, care indica o convergenta graduala a economiei spre ritmul potential. Ma astept ca economia Romaniei sa se amelioreze gradual in trimestrele urmatoare, in convergenta spre nivelul potential in 2014. Conform scenariului central, PIB-ul ar putea creste cu 1,4% an/an in 2013, 2% an/an in 2014 si 1,8% an/an in 2015.

Untitled24
Acest scenariu are la baza stabilizarea si accelerarea cererii externe inca din 2013, in contextul: stabilizarii economiei Zonei Euro; evolutiilor valutare din ultimele trimestre (cursul real efectiv al RON); majorarea exporturilor catre tarile non-UE. Conform scenariului central, exporturile ar putea creste cu 1,6% an/an in 2013, 6,2% an/an in 2014 si 6,9% an/an in 2015, evolutii conditionate de ameliorarea climatului macro-financiar global/european. Importurile ar putea consemna ritmuri de crestere de 1,8% an/an in 2013, 5,7% an/an in 2014 si 6,7% an/an in 2015.

Un nou ciclu determinat de cererea externa. Perspectivele de evolutie a cererii externe exprima premise favorabile pentru evolutia investitiilor. Formarea bruta de capital fix ar putea creste cu 4,1% an/an in 2013 si accelera la 6,6% an/an in 2014 si 6,7% an/an in 2015. Acest scenariu are la baza urmatoarele ipoteze: stabilizarea economiei Zonei Euro, ameliorarea perceptiei cu privire la riscul investitional si stabilizarea climatului din sectorul bancar.

Pe de alta parte, presiunile inflationiste si conditiile din piata fortei de munca nu vor permite o accelerare a consumului privat (principala componenta a PIB ar putea creste cu 1,1% an/an in 2013, 1,2% an/an in 2014 si 1,3% an/an in 2015).

Totodata, procesul de consolidare bugetara va continua in 2013, in sensul celor convenite cu institutiile financiare internationale. In scenariul central, consumul guvernamental ar putea sa scada cu 1% an/an in 2013, dupa cresterea din 2012 determinata de circumstantele electorale. Consumul guvernamental ar putea creste cu 0,4% an/an in 2014 si 2015.

Referitor la piata fortei de munca, ma astept la ameliorarea graduala a climatului in trimestrele urmatoare. Cu toate acestea, nivelul actual al somajului este de natura structurala, cu alte cuvinte, sunt necesare noi reforme structurale si relansarea investitiilor in economiei pentru ameliorarea conditiilor laborale. Conform scenariului central, rata somajului ar putea sa scada la 6,5% in 2013 si stabiliza la 6,6% in 2014 si 2015.

Untitled25
Reiterez ca intensificarea factorilor de risc macro-financiar ar putea determina evolutii ale indicatorilor macroeconomici in afara scenariului de previziune: climatul macro-financiar global/european; starea sectorului bancar intern; riscurile politice; riscurile decurente din relatiile cu institutiile financiare internationale; riscurile fiscal-bugetare; noi socuri inflationiste.

Inflatie ridicata. In ceea ce priveste inflatia scenariul central se axeaza pe o accelerare la 4,5% an/an in 2013, pe fondul socurilor de partea ofertei (evolutia preturilor administrate, dar si la alte componente non-core). Inflatia ar putea decelera la 4% an/an in 2014 (4,2% an/an in 2015). Doua reduceri ale dobanzii de politica monetara cu cate 0,25%. In ceea ce priveste deciziile de politica monetara, ma astept la doua reduceri ale dobanzii de referinta cu cate 0,25% in semestrul II, dar aceste decizii sunt conditionate de evolutia presiunilor inflationiste si a stabilitatii financiare.

Untitled26

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *