web analytics

Raport macroeconomic Romania – iunie 2013

Andrei RadulescuAndrei RADULESCU, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Activitatea economica si piata fortei de munca

Institutul National de Statistica a publicat datele finale cu privire la evolutia economiei interne in perioada ianuarie-martie 2013. PIB-ul a crescut cu 0,6% qoq (2,2% an/an), evolutie determinata de dinamica cererii externe nete (contributie de 4,4 p.p. an/an),  care a contrabalansat declinul cererii interne (contributie de -2,2 p.p. an/an). image001

Se remarca dinamica exporturilor, ritmul fiind revizuit in urcare la 9,1% an/an (comparativ cu estimarile anterioare care indicau un avans de 3,9% an/an). Importurile s-au contractat cu 0,1% an/an, expresie a contractiei cererii interne.

Consumul privat (principala componenta a PIB) a consemnat un declin de 0,3% an/an, evolutie determinata de deteriorarea conditiilor din piata fortei de munca, de contractia creditarii si de persistenta inflatiei la un nivel ridicat.

image003

De asemenea, formarea bruta de capital a consemnat un declin de 11,6% an/an, ritm revizuit sever in scadere (de la -2,8% an/an). Aceasta evolutie a fost determinata de contractia investitiilor (cu 5,4% an/an), dar si de declinul stocurilor.

Conform datelor revizuite ale INS consumul colectiv al administratiilor publice a scazut cu 0,3% an/an, in timp ce consumul individual public s-a contractat cu 0,1% an/an, in contextul continuarii procesului de consolidare bugetara.

Din perspectiva ofertei agregate, contractia sectorului primar (agricultura, silvicultura, pescuit) (cu 8% an/an) a fost contrabalansata de evolutiile pozitive ale industriei (avans de 2,6% an/an, in contextul impulsului cererii externe), sectorului de constructii (crestere cu 1,6% an/an) si serviciilor de comert, transport si HORECA (plus de 3,2% an/an). Totodata, serviciile imobiliare si IT&C au consemnat ritmuri de crestere de 2,6% an/an, respectiv 8,8% an/an.

Din analiza evolutiei componentelor PIB se poate nota divergenta intre dinamica exporturilor si contractia formarii brute de capital fix. Acest fenomen atrage atentia cu privire la sustenabilitatea ritmului de evolutie a economiei din primul trimestru al anului.

Pe parcursul ultimelor saptamani am asistat la evolutii mixte ale indicatorilor macroeconomici, exprimand divergenta intre cererea externa (exporturi) si cererea interna. Climatul macroeconomic intern se mentine dificil la jumatatea anului curent, iar recent, am asistat la semnale de intensificare a factorilor de risc: pe de o parte, ma refer atat la volatilitatea din pietele financiare internationale, cu impact imediat asupra directiei fluxurilor de capital pentru pietele emergente si de frontiera; pe de alta parte, acordul Stand-By incheiat cu FMI in 2011 a fost incheiat cu succes, insa ma astept la demararea negocierilor pentru un nou acord, iar acestea ar putea fi dificile.

Se remarca in continuare dinamica cererii externe, conform datelor INS, exporturile au crescut cu 2% mom (15,5% an/an), la 4,09 mld. EUR in aprilie. Exporturile catre tarile UE au consemnat un avans de 1,7% mom (19,7% an/an) la 2,89 mld. EUR, iar exporturile catre tarile non-UE s-au majorat cu 2,8% mom (6,5% an/an) la 1,2 mld. EUR. Importurile au crescut cu 2,5% mom (5% an/an) la 4,69 mld. EUR, evolutie determinata de majorarea importurilor din statele UE (cu 4,6% mom, 14,6% an/an, la 3,71 mld. EUR); pe de alta parte, importurile din tarile non-UE au scazut cu 5% mom (20,1% an/an), la 0,98 mld. EUR.

image005
In perioada ianuarie – aprilie exporturile au consemnat un avans de 7,2% an/an, la 15,7 mld. EUR, remarcandu-se dinamica vanzarilor catre statele non-UE (crestere cu 9,7% an/an, la 4,6 mld. EUR); exporturile catre statele UE s-au majorat cu 6,2% an/an, la 11,1 mld. EUR. Pe de alta parte, importurile au crescut cu doar 0,5% an/an, la 17,3 mld. EUR, evolutia importurilor din tarile UE (avans de 5,3% an/an, la 13,4 mld. EUR) fiind contrabalansata partial de declinul importurilor din tarile non-UE (cu 12,8% an/an, la 4 mld. EUR). Balanta comerciala a inregistrat un deficit de 1,7 mld. EUR, in atenuare cu 37% an/an, evolutie determinata de componenta non-UE (excedent de 0,6 mld. EUR, fata de un deficit de 0,4 mld. EUR). Pe de alta parte, in relatiile comerciale cu tarile UE deficitul a crescut cu 0,8% an/an, la 2,3 mld. EUR.

Dinamica exporturilor din primele luni ale anului s-a rasfrant favorabil asupra industriei interne, economia Romaniei fiind, in continuare, dependenta de mecanismul exporturi / investitii in industria prelucratoare.

Spre exemplu, productia industriala a crescut pentru a 6-a luna consecutiv in aprilie, cu 1,9% mom, remarcandu-se ramura prelucratoare cu un avans de 9,6% mom. Raportat la aprilie 2012 productia industriala s-a majorat cu 8,5%, evolutie determinata, in principal, de contributia ramurei prelucratoare (crestere cu 15,6% an/an).

In primele 4 luni ale anului productia industriala s-a majorat cu 6,3% an/an, evolutie sustinuta de ramura prelucratoare (8,4% an/an).

image007
De asemenea, comenzile noi in industrie au continuat sa creasca in mai (cu 6,2% an/an), remarcandu-se industria bunurilor de capital (cu un avans de 20,3% an/an). In primele 5 luni ale anului comenzile noi in industrie au consemnat un avans de 8,5% an/an, dinamica determinata, in principal, de evolutia componentei bunuri de capital (21,1% an/an).

image009
Evolutia recenta a productiei industriale si a comenzilor de bunuri de capital si bunuri de consum indelungat exprima premise de continuare a momentului bun traversat de industria interna, din perspectiva termenului scurt.

Pe de alta parte, climatul se mentine dificil in sfera cererii interne, fapt reflectat de evolutiile nefavorabile ale indicatorilor din sectorul constructiilor si din comertul cu amanuntul. Spre exemplu, volumul lucrarilor de constructii s-a contractat cu 3,7% mom (10,1% an/an) in aprilie, evolutie determinata, in principal, de declinul componentelor constructii noi (cu 6,9% mom) si lucrari de reparatii capitale (cu 15,1% mom). In primele 4 luni ale anului sectorul de constructii a consemnat un declin de 6,6% an/an, pe fondul contractiei lucrarilor de constructii noi cu 15,2% an/an.

image011
De asemenea, comertul cu amanuntul a scazut cu 3% mom (4,4% an/an) in luna mai, evolutie determinata de declinul cererii de bunuri nealimentare (cu 6% mom) si de carburanti (cu 6,6% mom). In perioada ianuarie-mai volumul comertului cu amanuntul a consemnat un declin de 0,5% an/an, evolutie determinata de contractia cererii pentru carburanti (cu 5,8% an/an). Desi evolutia comertului cu amanuntul a fost distorsionata in aprilie si mai de elemente non-recurente (1 Mai si Sarbatorile Pascale), declinul vanzarilor de carburanti exprima persistenta unui climat dificil, atat pentru populatie, cat si la nivelul companiilor.

image013

Totodata, consumul guvernamental s-a diminuat in primele 5 luni ale anului (date ajustate de inflatie), in contextul continuarii procesului de consolidare bugetara. Conform datelor Ministerului de Finante, in perioada ianuarie – mai cheltuielile publice au crescut cu doar 3,4% an/an (in termeni nominali), ritm inferior inflatiei, la 87,6 mld. RON.

image015

La nivelul pietei fortei de munca climatul a continuat sa se deterioreze in luna mai, pe fondul evolutiei economiei la un ritm sub potential. Numarul de someri s-a majorat cu 8 mii comparativ cu aprilie, la 720 mii. Astfel, rata somajului a crescut la 7,5% – nivelul maxim de la finele anului 2011. Tineretul continua sa fie cea mai afectata categorie de fenomenul somajului, cu o rata de 23% in luna martie, conform datelor Eurostat (181 mii someri cu varsta sub 25 de ani).

image019
Atrag atentia cu privire la faptul ca nivelul actual al somajului este determinat, in principal, de componenta structurala, pentru diminuarea acestuia fiind necesare ample investitii in economia reala si continuarea reformelor structurale.

Scenariul central 3 – 6 luni

Date fiind evolutia PIB-ului si componentelor acestuia in primul trimestru (peste estimarile din scenariul central de la Rapoartele macroeconomice anterioare), precum si evolutia recenta a indicatorilor macroeconomici lunari (din trimestrul II) am revizuit previziunile cu privire la evolutia economiei interne in acest an, dar am mentinut previziunile pentru 2014 si 2015.

image021

Conform scenariului macroeconomic actualizat, PIB-ul ar putea sa creasca in acest an cu 1,8% in acest an (previziunile anterioare indicau un ritm de evolutie de 1,4% an/an). Surpriza pozitiva provine din sfera cererii externe nete, pe fondul dinamicii exporturilor (conform noilor previziuni exporturile s-ar putea majora cu aproximativ 6,4% an/an in 2013, in timp ce importurile ar putea sa creasca cu 2,1% an/an). Scenariul de accelerare a exporturilor este sustinut de semnalele de stabilizare a climatului din Zona Euro (principalul partener economic), dar si de evolutiile cursului real efectiv al RON, sau de concretizarea graduala a potentialului de export catre tarile non-UE.

Semnalele pozitive din sfera exporturilor, coroborate cu noul ciclu de reducere a dobanzii de politica monetara se vor reflecta pozitiv pentru investitiile in economia interna (ma astept la o relansare graduala a formarii brute de capital fix in a doua jumatate a anului curent, care sa contrabalanseze declinul din primul semestru). Per ansamblu, formarea bruta de capital fix ar putea creste cu 1,7% an/an in 2013.

image023
image025

Pe de alta parte, noul scenariu macroeconomic central exprima perspective nefavorabile pentru evolutia consumului privat in 2013 (comparativ cu previziunile anterioare). Principala componenta a PIB ar putea sa creasca cu doar 0,3% an/an in 2013, evolutie conditionata de accelerarea consumului in a doua jumatate a anului, menita sa contrabalanseze evolutia nefavorabila din primul semestru.

Conform acestui scenariu central, consumul guvernamental se va contracta cu 1,4% an/an, pe fondul continuarii procesului de consolidare bugetara. Romania a iesit din procedura de deficit excesiv, costul finantarii statului s-a diminuat comparativ cu inceputul anului, insa situatia finantelor publice se mentine fragila, mai ales in contextul terminarii acordului Stand-By cu FMI, dar si a semnalelor recente de volatilitate din pietele internationale.

Pentru piata fortei de munca ma astept la o deteriorare a climatului in acest an, pe fondul evolutiei nefavorabile a investitiilor in prima jumatate a anului. Scenariul macroeconomic central actualizat prevede o majorare a ratei somajului la 7,3% (medie anuala) in 2013, de la 7% in 2012.

image027
Riscuri

Concretizarea acestui scenariu macroeconomic central revizuit este dependenta de evolutia factorilor de risc. In acest context, mentionez faptul ca majorarea previziunilor macroeconomice pentru acest an are la baza, in principal, surpriza pozitiva oferita de cererea externa neta in primele luni ale anului. Printre principalii factori de risc pentru evolutia economiei interne din perspectiva termenului scurt mentionez:

1. Persistenta volatilitatii recente din pietele financiare internationale (bunuri, obligatiuni, actiuni, valute), determinata de incertitudinile cu privire la capacitatea FED de a convinge pietele in contextul apropierii de final a perioadei expansionismului monetar fara precedent;
2. Riscurile din sfera Zonei Euro (principalul partener economic);
3. Desi Romania a terminat cu succes Acordul Stand-By cu Fondul Monetar International, indulgenta FMI s-ar putea transforma in exigenta la negocierilor pentru un nou acord;
4. Romania s-a stabilizat din punct de vedere macroeconomic (amplele dezechilibre au fost ajustate), insa situatia se mentine fragila, data fiind volatilitatea fluxurilor de capital internationale (si dependenta de finantarea externa), precum si intarzierile in implementarea reformelor structurale;

image029
5. Desi BNR a initiat un nou ciclu de reducere a dobanzii de politica monetara, impactul acestuia asupra deciziilor investitionale ale companiilor ar putea fi nefavorabil afectat de problemele cu care se confrunta sectorul bancar intern, de gradul redus de dezvoltare a pietei de capital si de prelungirea secetei de capital;

image031
6. Posibilitatea persistentei inflatiei la un nivel ridicat (mai ales in contextul majorarilor de preturi pentru respectarea calendarului convenit cu institutiile internationale);
7. Deprecierea capitalului uman (somajul ridicat in randul tinerilor) si migratia creierelor, cu impact nefavorabil pentru ritmul potential de evolutie a economiei.

Inflatia si politica monetara

Preturile de consum au crescut cu 0,23% mom in mai, evolutie determinata de componenta bunuri alimentare (avans de 0,77% mom, ca urmare a cresterii preturilor la fructe cu 7,2% mom si la cartofi cu 21,4% mom). Pe de alta parte, preturile la bunuri nealimentare si la servicii au scazut cu 0,12% mom, respectiv 0,03% mom. Componenta core s-a diminuat cu 0,03% mom. Comparativ cu mai 2012 inflatia s-a situat la 5,32%, in usoara accelerare raportat la aprilie (5,29%): preturile la alimente s-au majorat cu 6,39% an/an, in timp ce preturile la bunuri nealimentare si la servicii au crescut cu 5,46% an/an, respectiv 2,9% an/an. Evolutia preturilor de consum in mai a confirmat scenariul macroeconomic central, conform caruia inflatia se va situa peste 5% an/an in primul semestru din 2013.

image033
La a cincea sedinta de politica monetara din 2013 Banca Nationala a Romaniei a decis reducerea dobanzii de referinta cu 0,25%, la 5% – nivel minim istoric. Totodata, entitatea a mentinut ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor institutiilor de credit in RON si valuta, la 15%, respectiv 20%. Aceste decizii au confirmat scenariul central de previziune de la Raportul Macroeconomic din mai. De altfel, BNR semnalase in sedinta precedenta (de la inceputul lunii mai) initierea unui nou ciclu de reducere a dobanzii de referinta, pe fondul asteptarilor de reducere a presiunilor inflationiste, dar si a persistentei deficitului de cerere (evolutia economiei la un ritm sub potential).

image035
In cadrul Comunicatului Sedintei de politica monetara BNR mentioneaza semnalele de decelerare a inflatiei (componenta CORE2 ajustata a crescut cu 2,66% an/an in mai, in atenuare de la 3,25% an/an in decembrie 2012) si subliniaza faptul ca inflatia va intra in intervalul tinta incepand cu lunile septembrie/octombrie. Din perspectiva bancii centrale, principalele riscuri pentru evolutia inflatiei in perioada urmatoare sunt: volatilitatea fluxurilor de capital si persistenta rigiditatilor structurale in economia interna. De asemenea, entitatea bancara centrala subliniaza evolutia pozitiva a economiei din primele luni ale anului, sustinuta de dinamica cererii externe, cu impact pozitiv pentru industrie. Pe de alta parte, BNR atrage atentia cu privire la persistenta unui climat dificil in sfera creditarii (contractie a creditului in valuta, stagnare a creditarii in RON), dar si la volatilitatea recenta pe piata valutara. In acest context, Comunicatul BNR exprima posibilitatea unor noi reduceri (graduale) ale dobanzii de politica monetara la sedintele urmatoare, decizii conditionate de evolutiile mediului intern si international: “… BNR va monitoriza atent evolutiile interne si ale mediului economic international, astfel incat, prin ajustarea treptata a conduitei politicii monetare si utilizarea adecvata a instrumentelor de care dispune, sa asigure stabilitatea preturilor pe termen mediu si stabilitatea financiara …“.

La Conferinta de Presa organizata dupa sedinta de politica monetara dl. Guvernator a subliniat faptul ca inflatia va converge catre intervalul tinta (2,5% +/- 1p.p.) in lunile urmatoare, scenariu conditionat de neintensificarea factorilor de risc: volatilitatea fluxurilor de capital si persistenta rigiditatilor structurale in economia interna. Totodata, dl. Isarescu a mentionat importanta incheierii unui nou acord cu FMI, pentru diminuarea costurilor de finantare si continuarea implementarii reformelor structurale.

Scenariul central

Comparativ cu Raportul Macroeconomic din mai am revizuit previziunile privind evolutia inflatiei in 2013. Conform scenariului central actualizat presiunile inflationiste s-ar putea tempera in a doua jumatate a anului curent. Considerand Indicele Armonizat al Preturilor de Consum, inflatia ar putea atinge un minim de 2,9% an/an in septembrie (in contextul incorporarii unui an agricol bun), pentru a se situa la un nivel de aproximativ 3,3% an/an in luna decembrie. Per ansamblu, in 2013 inflatia ar putea decelera la 4% an/an (pe indicele armonizat al preturilor de consum, conform normelor Eurostat).

image037
Referitor la deciziile de politica monetara ale BNR, ma astept la cel putin inca o reducere cu 0,25% a dobanzii de referinta in cele 3 sedinte de politica monetara programate pana la finalul anului. Banca Centrala a semnalat ca este pregatita sa reduca dobanda de politica monetara pana la 4,25% in primavara anului 2014, insa momentul acestor decizii este conditionat de evolutia perspectivelor cu privire la stabilitatea preturilor si la stabilitatea financiara. Cu alte cuvinte, intensificarea factorilor de risc pentru evolutia inflatiei si a stabilitatii financiare ar putea determina amanari in deciziile cu privire la ciclul de reducere a dobanzii de referinta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *