web analytics

Raport macroeconomic Romania – august 2013

Andrei RadulescuAndrei RADULESCU, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Activitatea economica si piata fortei de munca

Institutul National de Statistica a publicat estimarile preliminare cu privire la evolutia economiei interne in perioada aprilie – iunie. PIB-ul a decelerat in trimestrul II, consemnand un avans de 0,5% qoq (1,5% an/an), evolutie determinata, in principal, de persistenta unui climat dificil la nivelul cererii interne. Practic, in trimestrul II economia a resimtit intensificarea factorilor de risc macro-financiar pe mapamond, cu impact nefavorabil pentru climatul investitional intern (formarea bruta de capital s-a contractat cu 17,3% an/an).
image002
image001
Pe parcursul trimestrului II a persistat divergenta intre dinamica cererii externe nete (contributie de 6 p.p. la cresterea economica) si contractia cererii interne (formarea bruta de capital fix a scazut cu 3,8% an/an, in timp ce stocurile au avut o contributie negativa de 3,6 p.p.).

In ceea ce priveste cererea externa neta, exporturile au crescut cu 12,1% an/an in trimestrul II, in accelerare raportat la trimestrul I (ritm de 9,1% an/an). Pe de alta parte, importurile s-au contractat cu 1,7% an/an, ritm mai pronuntat comparativ cu cel din primele 3 luni ale anului (0,1% an/an).

La nivelul cererii interne, formarea bruta de capital fix a consemnat un declin de 3,8% an/an, dinamica in atenuare raportat comparativ cu primul trimestru (-5,4% an/an). De asemenea, stocurile au scazut puternic, contribuind cu -3,6 p.p. la dinamica PIB-ului. Scadere a consemnat si consumul guvernamental, in contextul continuarii procesului de consolidare bugetara: consumul colectiv al administratiilor publice s-a contractat cu 0,4% an/an, in timp ce consumul final individual al administratiilor publice s-a diminuat cu 0,6% an/an. Pe de alta parte, consumul privat (principala componenta a PIB) a crescut cu 0,2% an/an.

In analiza evolutiei componentelor ofertei agregate, se remarca dinamica industriei (+4,9% an/an), a agriculturii (+17,7% an/an), a serviciilor de administratie publica si aparare (avans de 1,6% an/an) si a tranzactiilor imobiliare (+3,7% an/an). Pe de alta parte, sectorul de constructii a scazut cu 5,4% an/an, in timp ce activitatile de comert, transport si HORECA au consemnat un declin de 0,7% an/an.

Pe parcursul ultimelor saptamani am asistat la o evolutie predominant favorabila a indicatorilor macroeconomici, economia interna resimtind atat inflexiunea Zonei Euro, dar si scaderea graduala a costurilor de finantare.

Se remarca, in continuare, dinamica cererii externe, datele cu privire la evolutia fluxurilor comerciale internationale in iulie si primele 7 luni din 2013 exprimand faptul ca economia interna ar putea deveni un releu din ce in ce mai activ in fluxurile comerciale dintre tarile membre ale Uniunii Europene si statele din afara mecanismului european.

In luna iulie exporturile au crescut cu 11,4% mom, catre nivelul record de 4,48 mld. EUR: componenta UE a urcat cu 11,4% mom, la 3,16 mld. EUR, in timp ce componenta non-UE a consemnat un avans de 11,6% mom, pana la 1,32 mld. EUR. Pe de alta parte, importurile s-au majorat cu 15,2% mom, pana la 5,06 mld. EUR: componenta non-UE a crescut cu 31,6% mom (la 1,35 mld. EUR), in timp ce componenta UE a consemnau un avans de 10,2% mom (pana la 3,71 mld. EUR). Prin urmare, balanta comerciala a inregistrat un deficit de 0,57 mld. EUR, in intensificare cu 56,2% mom.

image003
In primele 7 luni ale anului exporturile au consemnat un avans de 7,7% an/an, la 28,2 mld. EUR: componenta UE a crescut cu 7% an/an, la 19,9 mld. EUR; componenta non-UE s-a majorat cu 9,4% an/an. Pe de alta parte, importurile au scazut cu 0,8% an/an, la 31,3 mld. EUR, evolutie determinata de componenta non-UE (declin de 10,4% an/an, la 7,4 mld. EUR); componenta UE a crescut cu 2,8% an/an, la 23,9 mld. EUR. Prin urmare, deficitul balantei comerciale s-a atenuat cu 41,6% an/an, la 3,1 mld. EUR.

Dupa parerea mea, evolutia fluxurilor comerciale internationale in luna iulie poate reflecta o serie de aspecte: pe de o parte, impactul pozitiv al inflexiunii Zonei Euro (principalul partener economic) si ameliorarea competitivitatii internationale in relatiile comerciale cu tarile europene; pe de alta parte, cresterea cotatiilor internationale la titei (cu 9% mom si 19% an/an) si efectele de substitutie (daca observam dinamica importurilor din tarile non-UE); nu in ultimul rand, dinamica importurilor din luna iulie poate exprima relansarea fluxurilor investitionale in economia reala.

Evolutia favorabila a cererii externe se resimte la nivelul industriei, prin prisma dependentei economiei interne de mecanismul exporturi / industrie prelucratoare. In luna iulie productia industriala a crescut cu 11,4% an/an, in accelerare comparativ cu iunie (ritm de 5% an/an), evolutie determinata de ramura prelucratoare (crestere cu 13,3% an/an). In primele 7 luni ale anului productia industriala a consemnat un avans de 6,9% an/an (ramura prelucratoare a crescut cu 8,4% an/an). Se remarca dinamica productiei de bunuri de capital (+11,8% an/an), dar si a componentei bunuri de consum indelungat (+11,7% an/an).

image005
Totodata, comenzile noi in industrie au crescut cu 9,4% an/an in iulie, evolutie determinata, in principal, de componenta bunuri de capital (avans de 14,6% an/an). In perioada ianuarie – iulie comenzile noi in industrie au crescut cu 8,9% an/an, remarcandu-se dinamica componentei bunuri de capital (avans de 22,1% an/an), ceea ce exprima premise favorabile pentru investitiile in economia reala in perioada urmatoare.

image004
Pe de alta parte, in sfera cererii interne climatul se mentine dificil, pe fondul continuarii procesului de ajustare (atat in sectorul privat, dar si in sectorul public), desi se pot mentiona unele semnale de stabilizare la inceputul trimestrului III (determinate de atenuarea presiunilor inflationiste, dar si de perioada de vara).

Spre exemplu, sectorul de constructii (intensiv in capital si forta de munca) a crescut cu 8,5% mom in iulie, evolutie determinata de dinamica componentelor constructii noi (avans de 8,3% mom) si reparatii curent (plus de 7,9% mom). Comparativ cu iulie 2012 sectorul de constructii a consemnat o crestere de 15,4%, toate componentele prezentand evolutii pozitive: reparatii capitale (+38,4% an/an), reparatii curente (+30,7% an/an) si constructii noi (+6,9% an/an).

In iulie se remarca dinamica componentei constructii rezidentiale (avans de 47% mom), ceea ce poate reflecta lucrarile de constructii finantate de fondurile trimise de persoanele care lucreaza in strainatate.

image006
Cu toate acestea, in primele 7 luni ale anului sectorul de constructii a scazut cu 2,2% an/an, evolutie determinata, in principal, de declinul componentei constructii noi (cu 11,8% an/an) (expresie a persistentei unui climat investitional dificil).

Totodata, comertul cu amanuntul (variabila proxy pentru consumul privat – principala componenta a PIB) a revenit pe crestere in iulie (avans de 2,1% mom), evolutie determinata, in principal de dinamica componentelor carburanti (+5,6% mom) si bunuri nealimentare (+4% mom).

image007
Raportat la iulie 2012 vanzarile din comertul cu amanuntul au consemnat un avans de 1%, remarcandu-se evolutia componentei bunuri nealimentare (avans de 4,2% an/an).

Cu toate acestea, in primele sapte luni ale anului comertul cu amanuntul s-a contractat cu 0,7% an/an, evolutie determinata, in principal, de declinul vanzarilor de carburanti (cu 5,5% an/an).

In ceea ce priveste consumul public, in perioada ianuarie – iulie acesta s-a contractat cu 1,2% an/an, in contextul continuarii procesului de consolidare bugetara. La finele lunii iulie Romania a inregistrat un deficit bugetar de 6,02 mld. RON, reprezentand 0,96% din PIB (mai mic comparativ cu nivelul de 1,19% din PIB in perioada similara din 2012).

La nivelul pietei fortei de munca am asistat la o stabilizare a climatului in luna iulie: numarul de someri s-a diminuat cu 7 mii la 739 mii, in timp ce rata somajului a stagnat la 7,5% – in apropiere de nivelul maxim din ultimii ani. Aceasta evolutie poate fi asociata intr-o anumita masura perioadei de vara (locuri de munca temporare). Pe de alta parte, atrag atentia cu privire la faptul ca, din punct de vedere structural, situatia se mentine critica, mai ales ca urmeaza noi concedieri in sectorul public pe termen scurt.

image008
Scenariul central 3 – 6 luni

Data fiind evolutia componentelor PIB in trimestrul II (conform estimarilor preliminare ale INS), dar si evolutia productiei agricole din acest an si dinamica recenta a indicatorilor macroeconomici lunari am revizuit in sus previziunile privind evolutia PIB in 2013 si am mentinut previziunile pentru rata somajului (la 7,3%). |

image009
Conform noului scenariu central, PIB-ul ar putea creste cu 2,05% an/an in 2013, evolutie determinata de dinamica cererii externe nete: majorarea exporturilor cu 8,3% an/an, un avans al importurilor de doar 1,1% an/an.

image010
De asemenea, ma astept ca impulsul cererii externe sa se transmita gradual catre cererea interna incepand cu a semestrul II. Totodata, cererea interna ar urma sa resimta impactul evolutiei favorabile a productiei agricole, dar si decelerarea presiunilor inflationiste si scaderea costurilor de finantare. Astfel, consumul privat ar putea consemna un avans de 0,67% an/an in 2013. Pentru dinamica anuala a formarii brute de capital fix ma astept la inflexiune in ultimele luni din acest an (crestere cu aproximativ 7,5% an/an in trimestrul IV).

image011
Pe de alta parte, in scenariul central, consumul guvernamental va continua sa scada (cel putin in trimestrul III), evolutie determinata de procesul de consolidare bugetara (mai ales ca autoritatile se pregatesc sa semneze noul acord Stand-By cu entitatile financiare internationale).

Riscuri

Printre principalii factori de risc asociati acestui scenariu central mentionez:
Atrag atentia cu privire la faptul ca se mentin o serie de factori de risc, care ar putea determina evolutii macro-financiare pe plan intern in afara scenariului central de previziune:
1.Climatul macro-financiar global (tensiunile din Orientul Mijlociu, mix-ul de politici economice din Statele Unite, provocarile cu care se confrunta Zona Euro), o noua perioada de volatilitate pe pietele financiare internationale urmand sa influenteze nefavorabil mersul economiei interne (care se mentine, in continuare, dependenta de finantarea externa);

image012
2.Intarzieri din partea sectorului bancar in transmisia impulsului politicii monetare (care ar putea determina prelungirea secetei de capital si amanarea relansarii investitiilor in sectorul privat);
3.Riscul politic (determinat de proximitatea lansarii campaniei electorale prezidentiale), cu impact nefavorabil pentru ritmul de indeplinire a conditionalitatilor impuse in cadrul noului acord de tip Stand-By cu Institutiile Financiare Internationale;
4.Intensificarea fenomenului de depreciere a capitalului uman;
5.Posibilitatea reintensificarii presiunilor inflationiste incepand cu primele luni din 2014, date fiind angajamentele asumate pentru preturile la bunuri administrate;
6.Riscurile de ordin social (in contextul planurilor de restructurare a companiilor de stat).

Inflatia si politica monetara

Preturile de consum au scazut cu 0,2% mom in august, conform datelor Institutului National de Statistica. Aceasta evolutie a fost determinata de declinul preturilor la bunuri alimentare (cu 0,81% mom), in contextul dinamicii favorabile a productiei agricole din acest an. Pe de alta parte, preturile la marfuri alimentare si la servicii s-au majorat cu 0,09% mom, respectiv cu 0,31% mom. Componenta core a consemnat un avans lunar de 0,07% mom. Comparativ cu luna august 2012 inflatia s-a situat la 3,67% – nivelul minim din ultimele trimestre (in decelerare de la 4,41% an/an in iulie).

image013
La a sasea sedinta de politica monetara din acest an, Banca Nationala a Romaniei a redus dobanda de referinta cu 0,5%, la 4,5% – nivel minim record. Decizia a surprins previziunile pietei, precum si scenariul central elaborat in cadrul Raportului Macroeconomic din iulie (ma asteptam la o scadere a dobanzii de politica monetara cu 0,25% la 4,75%).

image014
Comunicatul sedintei de politica monetara explica rationamentul care a stat la baza acestei decizii: atenuarea presiunilor inflationiste (“… inflatia de baza CORE2 ajustata … in luna iunie fiind de 2,85 la suta, comparativ cu 3,03 la suta in luna martie si 3,25 la suta in luna decembrie 2012…“) si persistenta unui climat dificil in sfera cererii interne (“… cvasistagnare a consumului final, in timp ce dinamica anuala reala a imprumuturilor acordate sectorului privat ramane in teritoriu negativ…“).

Totodata, Comunicatul subliniaza ameliorarea mecanismului de transmisie a politicii monetare in ultima perioada: “… plasarea … ratelor dobanzilor interbancare si a randamentelor titlurilor de stat in apropierea sau chiar sub nivelul ratei dobanzii de politica monetara …“.

Dupa parerea mea, decizia BNR a fost determinata de atenuarea presiunilor si asteptarilor inflationiste (in contextul recoltei agricole foarte bune in acest an), dar si persistenta evolutiei cererii interne la un nivel sub potential, intr-un context caracterizat de ameliorarea perceptiei de risc privind climatul macro-financiar global, dar si de incheierea negocierilor pentru un nou acord Stand-By cu institutiile financiare internationale.

Conform celui de-al treilea Raport Trimestrial asupra inflatiei din 2013 inflatia s-a stabilizat in trimestrul II, dat fiind ca presiunile core au continuat sa scada (cu exceptia lunii iunie), in timp ce componenta volatila nu a accelerat.

image015
Raportul subliniaza persistenta unui climat dificil in sfera cererii interne in primul semestru al anului, determinata de conditiile nefavorabile din sfera creditarii si din piata fortei de munca (conform scenariului BNR deviatia PIB se situa la -2 p.p. in trimestrul I si va persista in jurul acestui nivel in urmatorii doi ani. In acest context, BNR a redus prognozele privind evolutia inflatiei la final de 2013 si 2014, la 3,1% an/an, scenariu care incorporeaza urmatoarele elemente: declinul preturilor la alimente incepand cu trimestrul III (in contextul recoltei agricole din acest an); un an agricol normal in 2014; noi majorari ale preturilor la gaze naturale si fluctuatii ale preturilor la energia electrica (in contextul calendarului de liberalizare a pietei energiei). Conform previziunilor BNR preturile la gaze naturale vor contribui in medie cu aproximativ 0,4 p.p. pe an la formarea inflatiei pana in 2018. Totodata, Raportul mentioneaza faptul ca anticipatiile inflationiste pentru urmatorii doi ani sunt ancorate in intervalul tinta al bancii centrale (+/2,5% an/an).

Entitatea mentioneaza o serie de factori de risc pentru evolutia inflatiei in trimestrele urmatoare: volatilitatea fluxurilor internationale de capital directionate catre economiile emergente din Europa; riscurile asociate climatului macro-financiar din Zona Euro (principalul partener economic); intarzieri in implementarea reformelor structurale pe plan intern (conform celor convenite cu institutiile financiare internationale); evolutia preturilor componentelor volatile.

Scenariul central

Date fiind evolutiile recente ale preturilor de consum, dar si dinamica productiei agricole din acest an, am redus previziunile privind evolutia inflatiei in 2013, la 3,7% an/an (medie anuala), de la 4% an/an (scenariul din luna iulie). In acest scenariu revizuit, inflatia ar putea atinge un minim in toamna acestui an (2,4% an/an in septembrie, pe Indicele Armonizat al Preturilor de Consum).

image016
Referitor la deciziile de politica monetara, in scenariul central actualizat, BNR ar putea reduce dobanda de referinta cu cel putin inca 0,25% de doua ori in ultimele 2 sedinte de politica monetara programate pentru acest an, dupa cum se mentioneaza, de altfel, si in comunicatul sedintei din luna august: (“… continuarea procesului de ajustare prudenta a conditiilor monetare … BNR … va monitoriza atent evolutiile interne si ale mediului international… calibrarea corespunzatoare a conduitei politicii monetare…“).

Pana in primavara anului 2014 banca centrala ar putea reduce dobanda de politica monetara, temporar, sub pragul de 4% (overshooting) pentru a sustine relansarea creditarii si a investitiilor in economia reala. Aceste elemente sunt fundamentale pentru propulsarea economiei interne spre un nou ciclu economic. Dupa parerea mea, deciziile viitoare de politica monetara vor fi dependente, intr-o masura mai ridicata, de contextul macroeconomic si financiar international, mai bine spus, de inflexiunea politicii monetare in statele dezvoltate si reactia pietelor.

Pe de alta parte, mentionez faptul ca aceasta reducere agresiva din August reduce din marja de manevra a utilizarii dobanzii de referinta in prima jumatate a anului 2014. In acest context, ma astept la BNR sa acorde o importanta mai ridicata altor instrumente de politica monetara anul viitor pentru a calibra politica monetara (RMO-urile).

SEMNALELE BNR

In iulie Banca Nationala a Romaniei a reluat procesul de normalizare a politicii monetare (un nou ciclu de reducere a dobanzii de referinta) intrerupt in 2012 de declansarea crizei politice pe plan intern (care a determinat intensificarea riscurilor pentru stabilitatea financiara). BNR a semnalat reluarea procesului de reducere a dobanzii de referinta la sedinta de politica monetara din mai (“… ajustarea treptata a conduitei politicii monetare … sa creeze premisele unei cresteri economice sustenabile …“).

Astfel, la sedinta de politica monetara din iulie BNR a redus dobanda de referinta cu 0,25 pp la 5%. Totodata, la sedinta din august banca centrala a decis o reducere mai agresiva a dobanzii de politica monetara (cu 0,5 pp la 4,5% – un nivel minim istoric). Conform semnalelor emise in cadrul Comunicatelor sedintelor de politica monetara, dar si de declaratiile oficialilor BNR, ar putea urma noi reduceri ale dobanzii de referinta in ultimele doua sedinte de politica monetara din acest an (programate pe 30 septembrie si 5 noiembrie).

image017
Acest ciclu de reducere a dobanzii de politica monetara nu trebuie sa surprinda, date fiind evolutiile climatului macro-financiar global/european si intern din ultima perioada, cu impact pentru perspectivele pe termen mediu pentru stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara din Romania (cele doua obiective ale Bancii Nationale a Romaniei).

Din perspectiva externa, perceptia cu privire la riscurile macro-financiare globale s-a diminuat in intensitate in acest an, fapt reflectat si de dinamica indicilor bursieri din tarile dezvoltate (la maxime istorice): economia americana a digerat socul intensificarii procesului de consolidare bugetara; economia Zonei Euro s-a stabilizat si in trimestrul II a iesit din cea mai severa recesiune din istorie; in China autoritatile responsabile cu implementarea politicilor macroeconomice au anuntat ca ar putea adopta noi masuri care sa sustina ritmul de crestere economica (la un nivel peste 7% an/an); in Japonia guvernul si banca centrala implementeaza masuri expansioniste si reforme fara precedent (“Abenomics”).

Pe plan intern am asistat la ameliorarea climatului macro-financiar si reducerea perceptiei de risc cu privire la expunerea pe economia Romaniei: PIB-ul a crescut cu 1,7% an/an in semestrul I, evolutie sustinuta de dinamica cererii externe nete; inflatia a intrat pe o tendinta descendenta, determinata atat de evolutia productiei agricole din acest an, dar si de persistenta deficitului in sfera cererii interne (evolutie cu mult sub potential); stabilitatea financiara s-a ameliorat: Romania a iesit din procedura de deficit excesiv, a finalizat cu succes al doilea acord cu institutiile financiare internationale (de la declansarea Marii Recesiuni) si a incheiat negocierile pentru un nou acord Stand-By (acesta va fi semnat in toamna); nu in ultimul rand, contul curent inregistreaza excedent in semestrul I, pentru prima oara in ultimii ani.

image018
Aceste evolutii au alimentat interesul investitorilor straini pentru economia financiara a Romaniei, remarcandu-se dinamica pietei de obligatiuni (costul finantarii statului se situeaza la valori minime record). Nu in ultimul rand, in acest an, cel putin pana in prezent, Romania nu s-a mai confruntat cu o criza politica de proportii.

image019
In acest context caracterizat printr-un nivel ridicat de macro-stabilitate (stabilitate financiara si anticipatii de diminuare a presiunilor inflationiste, dupa trecerea socului determinat de productia agricola slaba din 2012) pentru prima oara in ultimii ani, marja de manevra a Bancii Nationale a crescut: spre deosebire de ultimele trimestre, perceptia cu privire la riscurile de stabilitate financiara este mai buna, iar asteptarile cu privire la evolutia inflatiei pe termen mediu par ancorate ferm in intervalul tinta al BNR (+/ 2,5%).
Astfel, BNR poate sa acorde o atentie mai ridicata cresterii economice, fapt confirmat si de reducerea mai agresiva a dobanzii de referinta in august (cu 0,5 pp la 4,5%), dar si de continutul Comunicatului de la aceasta sedinta: “… calibrarea corespunzatoare a instrumentelor … pentru a asigura … premisele necesare … unei cresteri economice echilibrate si de durata …“.

Dupa parerea mea, aceasta decizie mai agresiva din luna august poate reflecta si graba bancii centrale de a duce dobanda de referinta spre nivelul minim posibil inainte de inflexiunea politicii monetare in tarile dezvoltate (cazul Rezervei Federale, care a semnalat ca este pregatita sa demareze procesul de normalizare a politicii monetare pana la finele anului). Practic, BNR urmareste relansarea creditarii, proces important pentru reluarea ciclului investitional (cresterea economica echilibrata si de durata este dependenta de relansarea durabila a investitiilor private). Iar relansarea investitiilor va contribui la refacerea potentialului economic.

Desi Romania pare stabilizata din punct de vedere macro-financiar, economia continua sa se confrunte cu seceta de capital (fenomen mentionat de Guvernatorul Isarescu in cadrul unui interviu acordat la inceputul anului 2011): formarea bruta de capital fix se situeaza, in prezent, cu 25% sub nivelul maxim istoric consemnat in trimestrul II 2008. Persistenta unui climat investitional dificil in economia reala este determinata de o serie de factori, printre care mentionez: deteriorarea potentialului economic (in contextul incidentei valurilor Marii Recesiuni), care a determinat declinul sever al fluxurilor de investitii straine directe; evolutia nefavorabila a creditului neguvernamental; problemele structurale cu care se confrunta capitalul autohton (gradul redus de dezvoltare a pietei interne de capital).

image020
Dupa cum se poate observa in graficul alaturat, in prezent, economia interna se confrunta cu cel mai redus ritm de evolutie a PIB potential din ultimii 15 ani (aproximativ 2% an/an, conform estimarilor proprii).

image021
Dupa parerea mea, prin procesul de normalizare a dobanzii de referinta BNR vizeaza reluarea convergentei nominale si reale europene, din perspectiva termenului mediu. Firmele din Romania se confrunta cu un handicap important in ceea ce priveste costul finantarii. Ori, castigurile de competitivitate pentru a face fata provocarilor procesului de integrare monetara sunt dependente de relansarea durabila a investitiilor in economia reala. De altfel, in declaratiile recente, Guvernatorul Isarescu a subliniat ca dobanzile la RON trebuie sa convearga catre nivelul dobanzilor la EUR (“… noi vom face tot ce este posibil, prin reducerea dobanzii de referinta, prin asigurarea lichiditatii pe piata si prin ingustarea coridorului de variatie a dobanzilor de pe piata monetara, sa venim cu costul imprumuturilor in lei in apropierea dobanzilor in valuta…“).

Din perspectiva termenului scurt principala problema care se ridica este determinata de punctul terminus al procesului de normalizare a politicii monetare: pana unde va reduce banca centrala dobanda de referinta? Decizia din mai cu privire la diminuarea intervalului intre dobanda la facilitatea credite si dobanda la facilitatea depozite (de la 4 pp la 3 pp) exprima faptul ca BNR este pregatita sa reduca dobanda de referinta pana la 4,25% (cu 1 pp sub nivelul din mai). De asemenea, aplicand regula lui Taylor (instrumentul de politica monetara cel mai utilizat de bancile centrale din tarile dezvoltate inainte de Marea Recesiune), se pare ca ne apropiem de finalul acestui proces de normalizare a politicii monetare. Acest scenariu este sustinut si de atitudinea mai prudenta a BNR in ceea ce priveste viitoarele decizii de politica monetara, semnalata la sedinta din august (“… continuarea procesului de ajustare prudenta a conditiilor monetare…“). Intr-un astfel de context, BNR ar putea utiliza alte instrumente de politica monetara (Rata Rezervelor Minime Obligatorii) pentru a dinamiza creditarea bancara.

Cu toate acestea, banca centrala ar putea reduce dobanda de politica monetara, temporar, sub pragul de 4% (overshooting) pentru a sustine relansarea creditarii si a investitiilor in economia reala. Aceste elemente sunt fundamentale pentru propulsarea economiei interne spre un nou ciclu economic.

Dupa parerea mea, deciziile viitoare de politica monetara vor fi dependente, intr-o masura mai ridicata, de contextul macroeconomic si financiar international, mai bine spus, de inflexiunea politicii monetare in statele dezvoltate si reactia pietelor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *