web analytics

Raport macoeconomic Romania – noiembrie 2013

Andrei RadulescuAndrei RADULESCU, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Activitatea economica si piata fortei de munca

Institutul National de Statistica a publicat estimarile provizorii I cu privire la evolutia PIB si a componentelor acestuia in trimestrul III. Aceste date au confirmat estimarea flash emisa la jumatatea lunii noiembrie, conform careia economia Romaniei a crescut cu 1,6% qoq si 4,1% an/an in trimestrul III, evolutie peste estimarile din scenariul macroeconomic central elaborat in aceasta toamna (2,6% an/an).

Din perspectiva cererii agregate, exportul net a continuat sa fie motorul economiei in perioada iulie-septembrie, cu o contributie de 5,1 p.p. la dinamica PIB: exporturile au crescut cu 19,1% an/an, in timp ce importurile au urcat cu 4,4% an/an.

De asemenea, contributia cererii interne la formarea ritmului de evolutie a PIB s-a ameliorat de la -4,6 p.p. in T2 la -1  p.p. in T3, pe fondul accelerarii consumului privat la 1% an/an (de la 0,3% an/an in T2), dar si a stabilizarii stocurilor (de la -4,1 p.p. in T2 la -0,1 p.p. in T3).

Pe de alta parte, formarea bruta de capital fix a continuat sa se contracte, cu 4% an/an (comparativ cu declinul de 2,9% an/an din T2). Totodata, ritmul de contractie a consumului public s-a intensificat (componenta individuala a scazut cu 3,5% an/an, in timp ce componenta colectiva s-a diminuat cu 3,2% an/an), pe fondul procesului de consolidare bugetara (in special, in contextul evolutiei nefavorabile a veniturilor la buget).

Din perspectiva ofertei agregate se noteaza dinamica agriculturii, cu un avans de 24,6% an/an, contribuind cu 2,3 p.p. la dinamica PIB in T3. De asemenea, industria a crescut cu 6,9% an/an (contributie de 1,9 p.p. la dinamica economiei). Nu in ultimul rand, sectorul de constructii s-a stabilizat in T3, consemnand un avans de 3,8% an/an si contribuind cu 0,3 p.p. la dinamica PIB. Pe de alta parte, serviciile publice s-au contractat cu 3,3% an/an (contributie de -0,3 p.p. la dinamica economiei).

La 9 luni economia interna a crescut cu 2,7% an/an, evolutie determinata de cererea externa neta (contributie de 5,2 p.p. la dinamica PIB), dat fiind ca exporturile s-au majorat cu 14,4% an/an, in timp ce importurile au crescut cu doar 1,5% an/an. Pe de alta parte, cererea interna a avut o contributie negativa la formarea PIB (-2,5 p.p.), evolutia pozitiva a consumului privat (+0,2% an/an) fiind contrabalansata de declinul formarii brute de capital cu 9,5% an/an si scaderea consumului public (componenta individuala cu 2,6% an/an, componenta colectiva cu 2,1% an/an).

Dinamica economiei interne in trimestrul III a suprins pozitiv scenariul macroeconomic central, in special in ceea ce priveste cererea externa neta. Aceasta evolutie a fost determinata de faptul ca parte din productia agricola record din acest an a fost directionata catre export.

Excluzand contributia agriculturii se pot nota semnale de stabilizare in sfera cererii interne: formarea bruta de capital fix (investitiile) pare sa fi atins punctul minim in T3 (declin de doar 0,1% qoq, dupa cresterea cu 0,2% qoq din T2). Acest scenariu este confirmat si de accelerarea importurilor si de stabilizarea stocurilor in trimestrul III.

Nu in ultimul rand, evolutia componentelor PIB confirma procesul de rebalansare a economiei, de la cererea externa neta la cererea interna, investitiile urmand sa preia rolul de motor al economiei. Acest scenariu este sustinut si de dinamica recenta a indicatorilor macroeconomici.

Pe parcursul ultimelor saptamani s-au consemnat evolutii predominant favorabile ale indicatorilor macroeconomici. Se remarca, in continuare, dinamica cererii externe nete, dar si semnalele de stabilizare din sfera cererii interne.

In ceea ce priveste cererea externa neta, exporturile au crescut pentru a doua luna consecutiv in octombrie, cu 5,6% mom, la 4,7 mld. EUR – un nou nivel maxim istoric. Aceasta evolutie a fost determinata de dinamica exporturilor catre tarile UE (in urcare cu 10,5% mom, la 3,3 mld. EUR), care a contrabalansat declinul vanzarilor catre tarile non-UE (cu 4,7% mom, la 1,4 mld. EUR).

Pe de alta parte, importurile au crescut cu 9,8% mom, la 5,3 mld. EUR, evolutie care se adauga semnalelor de stabilizare a investitiilor.

Dinamica exporturilor in luna octombrie poate reflecta impactul pozitiv al productiei agricole record din acest an (o parte din aceasta a fost exportata). Pe de alta parte, dinamica importurilor in luna octombrie poate exprima premise de stabilizare si de relansare graduala a fluxurilor investitionale in economia reala

Comparativ cu octombrie 2012 exporturile s-au majorat cu 12%, in timp ce importurile au crescut cu doar 0,7%. Prin urmare, deficitul balantei comerciale s-a diminuat cu 42,1% an/an, la 643,4 mil. EUR.

La 10 luni exporturile au crescut cu 9,2% an/an, la 41,2 mld. EUR, in timp ce importurile s-au contractat cu 0,1% an/an, la 46 mld. EUR. Astfel, balanta comerciala a inregistrat un deficit de 4,8 mld. EUR, in atenuare cu 42,3% an/an: pe relatiile comerciale cu tarile UE s-a consemnat un deficit de 6,2 mld. EUR, in atenuare cu 14,8% an/an; pe relatiile comerciale cu tarile non-UE s-a inregistrat un excedent de 1,4 mld. EUR (fata de un deficit de 1,1 mld. EUR in perioada similara din 2012).

Evolutia favorabila a exporturilor s-a propagat in industrie, care a crescut pentru a doua luna consecutiv in octombrie, cu 1,6% mom. Se remarca dinamica componentelor utilitati (+4,3% mom) si prelucratoare (+0,7% mom). Pe de alta parte, ramura extractiva s-a contractat cu 0,9% mom.

Raportat la octombrie 2012 productia industriala a crescut cu 10,6%, pe fondul dinamicii componentei prelucraoare (+11,2% an/an). De asemenea, componenta utilitati a consemnat un avans de 11,1% an/an. Pe de alta parte, ramura extractiva s-a contractat cu 2,5% an/an.

In primele 10 luni ale anului productia industriala a consemnat un avans de 7,4% an/an, evolutie determinata de performanta industriei prelucratoare (+8,8% an/an). Totodata, industria extractiva a crescut cu 2,6% an/an. Pe de alta parte, componenta utilitati a scazut cu 2,5% an/an. In analiza pe marile grupe industriale se poate nota performanta componentelor bunuri de capital (+11,5% an/an) si bunuri de consum indelungat (+10,3% an/an).

De asemenea, comenzile noi in industrie au continuat sa creasca in octombrie, evolutie care exprima premise de continuare a tendintei ascendente pentru productia industriala pe termen scurt. Comenzile in industrie au crescut cu 6,2% mom in octombrie, remarcandu-se dinamica componentelor bunuri intermediare (+6,8% mom) si bunuri de capital (+6,1% mom). Raportat la octombrie 2012 comenzile noi in industrie s-au majorat cu 10,3%, evolutie determinata, in principal, de dinamica componentei bunuri de capital (+16% an/an).

In perioada ianuarie – octombrie comenzile noi in industrie au crescut cu 8,1% an/an, pe fondul dinamicii componentei bunuri de capital (+18,2% an/an). De asemenea, comenzile de bunuri de uz curent si de bunuri de folosinta indelungata au crescut cu 5,9% an/an, respectiv 4% an/an. Pe de alta parte, comenzile de bunuri intermediare au scazut cu 4,4% an/an.

In sfera cererii interne se acumuleaza semnalele de stabilizare, inflexiune si relansare graduala, dupa evolutiile nefavorabile din trimestrele anterioare.

Spre exemplu, sectorul de constructii (intensiv in capital si forta de munca) a crescut cu 4% mom in octombrie, pe fondul dinamicii lucrarilor de reparatii curente (+11,9% mom) si lucrarilor de constructii noi (+5,9% mom). Pe de alta parte, lucrarile de reparatii capitale au scazut cu 6,8% mom.

Raportat la octombrie 2012 sectorul de constructii a crescut cu 7,6%: reparatiile curente si constructiile noi au consemnat ritmuri de evolutie de 25,7% an/an, respectiv 3,9% an/an. Pe de alta parte, lucrarile de reparatii capitale au scazut cu 2,6% an/an.

In perioada ianuarie-octombrie sectorul de constructii a consemnat o crestere de 0,9% an/an, pe fondul evolutiei componentelor reparatii capitale (+28,3% an/an) si reparatii curente (+17,8% an/an). Pe de alta parte, constructiile noi au scazut cu 8,5% an/an. Constructiile rezidentiale au urcat cu 6,7% an/an, in timp ce constructiile nerezidentiale au crescut cu 1,2% an/an. Pe de alta parte, lucrarile de inginerie civila au scazut cu 0,1% an/an.

Vanzarile din comertul cu amanuntul au crescut cu 0,4% mom in octombrie, evolutie determinata de componenta produse alimentare (+1,7% mom). Pe de alta parte, vanzarile de bunuri nealimentare si carburanti s-au contractat cu 2,7% mom, respectiv 4,2% mom. Aceste evolutii reflecta divergenta intre productia agricola record din acest an (care a determinat cresterea vanzarilor de alimente) si persistenta unui climat investitional dificil (declinul vanzarilor de carburanti).

Comparativ cu octombrie 2012 comertul cu amanuntul a consemnat un avans de 2,2%, remarcandu-se dinamica vanzarilor de bunuri nealimentare (+3,5%) si bunuri alimentare (+2,4%).

In perioada ianuarie – octombrie vanzarile din comertul cu amanuntul au scazut cu 0,3% an/an, evolutie determinata, in principal, de contractia componentei carburanti (cu 4,4% an/an).

De asemenea, consumul public a crescut cu 0,1% an/an in primele 10 luni ale anului (in termeni reali, dupa ajustarea cu inflatia). Cheltuielile bugetare s-au majorat cu 4,6% an/an (nominal) la 174,3 mld. RON (reprezentand 27,9% din PIB), pe fondul majorarii cheltuielilor cu salarii (cu 14,5% an/an) si a celor cu bunuri si servicii (cu 11,9% an/an) (in contextul platii arieratelor catre administratiile locale si la nivelul sectorului de sanatate). Investitiile publice au reprezentat doar 3,6% din PIB (22,6 mld. RON). Veniturile bugetare s-au majorat cu 4,6% an/an (nominal), la 166,7 mld. RON (reprezentand 26,7% din PIB), evolutie determinata, in principal, de dinamica veniturilor din impozitul pe venit (+7,8% an/an), in contextul reintregirii salariilor din sectorul public si a majorarii salariului minim pe economie. Totodata, veniturile din TVA au crescut cu 4,2% an/an, in timp ce veniturile din accize s-au majorat cu 3,4% an/an. De asemenea, Ministerul de Finante a inregistrat incasari importante din dividende (199,6 mil. RON), taxa pe utilizarea bunurilor (in principal licente radio) (1,8 mld. RON) si vanzarea certificatelor de emisie CO2 (293,7 mil. RON). Pe de alta parte, veniturile din impozitul pe profit au crescut cu doar 1,5% an/an (comparativ cu scaderea de 1,3% an/an din primele 9 luni ale anului). Prin urmare, finantele publice au consemnat un deficit bugetar de 7,6 miliarde RON in primele 10 luni ale anului, reprezentand 1,21% din PIB.

In sfera pietei fortei de munca climatul s-a deteriorat in octombrie, luna in care numarul de someri s-a majorat cu 3 mii, la 736 mii. Cu toate acestea, rata somajului a stagnat la 7,3%. Mentionez faptul ca INS a revizuit in scadere numarul de someri si rata somajului din perioada iulie-septembrie. Conform datelor revizuite, somajul a atins nivelul maxim din ultimii ani in luna iunie (7,5%). Revizuirea in scadere a somajului poate reflecta stabilizarea climatului investitional in trimestrul III. In perioada ianuarie – octombrie s-a consemnat o rata medie a somajului de 7,3%.

Nivelul actual al somajului este determinat, in principal, de componenta structurala, pentru ameliorarea climatului laboral fiind necesare atat relansarea investitiilor, dar si continuarea reformelor structurale.

Scenariul central 3 – 6 luni

Dinamica economiei in T3 si evolutiile indicatorilor macroeconomici comunicati de la inceputul lui T4 au suprins pozitiv scenariul macroeconomic central din cadrul Raportului macroeconomic din octombrie.

Prin urmare, am majorat previziunile privind dinamica economiei in 2013 si 2014, la 2,6% an/an. Pe de alta parte, am scazut previziunile pentru evolutia economiei in 2015 (de la 3,5% an/an la 3,3% an/an).

In acest scenariu central actualizat ma astept la atenuarea decalajului intre dinamica cererii externe nete si sub-performanta cererii interne prin relansarea investitiilor pe parcursul trimestrelor urmatoare. Premisele de dinamizare a investitiilor in economia reala in din perspectiva termenului mediu sunt reflectate si de evolutia curbei randamentelor: spread-ul (diferenta de dobanda intre scadenta pe termen lung si scadenta pe termen scurt) a atins un nou maxim istoric la jumatatea lunii decembrie (245 p.b.).

Conform noului scenariu macroeconomic central, PIB-ul va creste in medie cu aproximativ 2,1% an/an in urmatoarele 3-6 luni. Aceasta evolutie va fi determinata de dinamizarea investitiilor (ritm mediu de 6,3% an/an pentru formarea bruta de capital fix din perspectiva termenului scurt). Relansarea investitiilor se va resimti favorabil in piata fortei de munca, cu implicatii pozitive pentru consumul privat: principala componenta a PIB ar putea sa creasca in medie cu 1,4% an/an pe termen scurt. Totodata, previzionez o evolutie mai buna a consumului public pe termen scurt, dat fiind contextul electoral: +1,5% an/an.

Pe de alta parte, pentru urmatoarele 3-6 luni previzionez o decelerare a exporturilor (la 7% an/an) si o accelerare a importurilor (la 6,7% an/an).

Pentru piata fortei de munca previzionez o ameliorare graduala pe termen scurt, pe baza relansarii investitiilor (publice si private). Rata somajului s-ar putea reduce la un nivel mediu de 7% pe termen scurt.

Per ansamblu, pentru 2014 previzionez o evolutie mai echilibrata a economiei interne: crestere pe investitii (formarea bruta de capital fix s-ar putea majora cu 7,1% an/an). Procesul de relansare a investitiilor in economia reala este sustinut de o serie de factori: declinul stocurilor in ultima perioada; performanta exporturilor in ultimele trimestre si inflexiunea Zonei Euro (perspective mai bune pentru Europa in 2014); scaderea semnificativa a costurilor de finantare in economia interna; ameliorarea graduala a climatului in piata creditului; majorarea investitiilor publice (la 6% din PIB in 2014, conform Bugetului de Stat).

In acest scenariu consumul privat ar putea accelera la 1,3% an/an in 2014 (de la 0,6% an/an in 2013), dinamizarea investitiilor urmand sa conduca la ameliorarea climatului laboral (scaderea ratei somajului la un nivel mediu de 6,9% anul viitor).

Totodata, anul electoral coroborat cu semnalele recente emise de Germania (in directia trecerii de la austeritate la expansionism bugetar gradual) vor contribui la cresterea consumului public in 2014 (cu 1,2% an/an), dupa declinul previzionat la 0,9% an/an in 2013.

Pentru cererea externa neta previzionez o contributie benigna la dinamica PIB in 2014, dupa contributia importanta din 2013. In acest scenariu central exporturile ar putea decelera la 7,8% an/an (de la 13,4% an/an in 2013), iar importurile accelera la 6,5% an/an (de la 2,8% an/an in 2013) (in contextul relansarii investitiilor).

 

Riscuri

Printre principalii factori de risc pentru acest scenariu central mentionez:

  1. Evolutia climatului macro-financiar mondial si european: incertitudini determinate de mix-ul de politici economice din Statele Unite, posibilitatea aparitiei deflatiei in Zona Euro, reintensificarea problemelor in randul economiilor emergente;
  2. Riscurile politice pe plan intern: deja sunt semnale in directia unei posibile rupturi a coalitiei de guvernare;
  3. Intarzieri in implementarea prevederilor din cadrul Acordului Stand-By;
  4. Perpetuarea si/sau reintensificarea riscului in sfera sectorului bancar;
  5. Climatul meteo cu impact pentru dinamica productiei agricole in 2014 (agricultura a avut o contributie record la PIB-ul din 2013).

 

 

Inflatia si politica monetara

Conform Institutului National de Statistica preturile de consum au scazut cu 0,01% mom in noiembrie, declinul preturilor la alimente (cu 0,15% mom) fiind contrabalansat de cresterea preturilor la bunuri ne-alimentare (cu 0,06% mom) si la servicii (cu 0,1% mom).

Raportat la noiembrie 2012 preturile de consum s-au majorat cu 1,83%, in decelerare de la 1,88% an/an in octombrie si un nivel apropiat de minimul istoric de 1,79% an/an (consemnat in luna mai 2012). Pe de o parte, preturile la bunuri alimentare au scazut cu 1,77% an/an, pe fondul recoltei agricole record din acest an. Pe de alta parte, preturile la bunuri ne-alimentare au crescut cu 4,38% an/an, in timp ce tarifele la servicii s-au majorat cu 3,02% an/an.

In cadrul ultimei sedinte de politica monetara din 2013 Banca Nationala a Romaniei a decis reducerea dobanzii de politica monetara cu 25 p.b. la 4% (nivel minim record) si mentinerea ratelor rezervelor minime obligatorii aplicate pasivelor bancilor comerciale (la 20% pentru valuta si 15% pentru RON). Aceste decizii au confirmat scenariul central de previziune de la Raportul Macroeconomic elaborat in luna septembrie, dar si consensul analistilor din piata.

Decizia privind reducerea dobanzii de politica monetara a fost determinata de atenuarea presiunilor inflationiste (inflatie de 1,88% an/an in septembrie si octombrie, foarte aproape de nivelul minim record de 1,79% an/an consemnat in luna mai 2012), dar si de ameliorarea anticipatiilor inflationiste intr-un context caracterizat prin evolutia la un ritm sub potential a economiei (in special a cererii interne, data fiind contractia investitiilor).

In mod normal, aceasta decizie ar trebui sa contribuie pozitiv la relansarea graduala a creditului neguvernamental si a investitiilor private in economia reala in trimestrele urmatoare.

Pe de alta parte, atrag atentia cu privire la faptul ca marja de manevra a bancii centrale in ceea ce priveste dobanda e referinta a devenit mai limitata (dupa reducerea de 125 p.b. efectuata din iulie pana in prezent). Acest aspect a fost confirmat si de dl. Guvernator Isarescu la Conferinta de Presa organizata dupa sedinta, dar si de Comunicatul de Presa. Pe de alta parte, Guvernatorul a mentionat spatiul de manevra in ceea ce priveste ratele rezervelor minime obligatorii. Acest aspect a fost reiterat de declaratiile din decembrie ale Guvernatorului (probabilitate ridicata privind reducerea graduala a ratelor rezervelor minime obligatorii in 2014).

Tot in cadrul Conferintei de Presa Guvernatorul a mentionat ca impactul noilor masuri de intarire a politicii fiscale (noile taxe anuntate recent de Guvern) asupra inflatiei va fi limitat (doar 0,2 p.p. an/an dupa primele estimari).

Banca Nationala a Romaniei a publicat ultima editie din acest an a Raportului Trimestrial asupra Inflatiei. In cadrul acestui raport BNR mentioneaza factorii care au determinat atenuarea semnificativa a presiunilor inflationiste in trimestrul III (inflatia CORE2 ajustat a scazut la nivelul minim record de 0,5% an/an): cresterea anuala importanta a productiei agricole; scaderea  TVA la paine, faina si alte produse de panificatie de la 24% la 9% incepand cu 1 septembrie; persistenta deficitului de cerere; ameliorarea anticipatiilor inflationiste; evolutiile din piata valutara (aprecierea RON in raport cu dolarul si evolutia stabila a RON in raport cu EUR).

In acest context, BNR a diminuat previziunile privind evolutia inflatiei la final de 2013 si de 2014 de la 3,1% an/an la 1,8% an/an, respectiv 3% an/an. Aceasta revizuire in scadere reflecta previziunile actualizate pentru inflatia CORE2 ajustat, prin incorporarea elementelor mentionate mai sus. In acest scenariu central inflatia ar putea atinge un nivel minim record de 0,8% an/an in februarie 2014.

Scenariul are la baza urmatoarele ipoteze: PIB-ul Uniunii Europene se va contracta cu 0,15% an/an in 2013 si va creste cu 1,23% an/an in 2014; inflatia din Zona Euro se va situa la 1,5% an/an in 2013 si la 1,45% an/an in 2014; dobanda EURIBOR la 3 luni se va situa la 0,21% in 2013 si 0,38% in 2014; pretul barilului de titei se va situa la 108,55 USD in 2013 si la 104,18 USD in 2014; un an agricol normal in 2014 si 2015; respectarea calendarului privind liberalizarea preturilor la bunuri administrate.

Banca centrala mentioneaza o serie de factori de risc pentru evolutia inflatiei in trimestrele urmatoare: volatilitatea fluxurilor internationale de capital directionate catre pietele emergente din Europa, cu implicatii pentru piata valutara; incertitudinile privind implementarea reformelor structurale convenite cu institutiile financiare internationale mai ales in contextul anului electoral 2014; noile masuri de intarire a politicii fiscal-bugetare anuntate recent de Guvern; evolutia preturilor internationale la bunuri; evolutia preturilor la alimente si bunuri administrate. In scenariul macroeconomic central inflatia se va reduce de la 3,6% an/an in 2013 la 2,8% an/an in 2014 (pe indicele armonizat al preturilor de consum).

 

Scenariul central

In cadrul noului scenariu macroeconomic central pentru economia Romaniei am redus previziunile pentru evolutia inflatiei la 3,2% an/an in 2014 si 2,3% an/an in 2014. Pe termen scurt (urmatoarele 3-6 luni) previzionez o inflatie medie de 1,6% an/an (pe Indicele Armonizat al Preturilor de Consum). In acest scenariu actualizat impactul masurilor de intarire a politicii bugetare anuntate de guvern va fi contrabalansat de o dinamica mai slaba a componentei core.

In ceea ce priveste perspectivele pentru politica monetara a BNR, previzionez mentinerea ratei de dobanda de referinta la nivelul minim istoric de 4% in 2014. De asemenea, ma astept la reducerea graduala a ratelor rezervelor minime obligatorii, incepand cu prima sedinta din 2014 (programata pe 8 ianuarie) (intai pentru componenta RON). Desi nu este exclusa o noua reducere a dobanzii de referinta pe termen scurt (la 3,75%) (pentru a contrabalansa impactul intaririi politicii fiscal-bugetare), deocamdata acord o probabilitate mai redusa acestui aspect.

Printre principalii factori de risc pentru acest scenariu central pe economia financiara mentionez: deciziile FED si perspectivele cu privire la viitorul politicii monetare in Statele Unite (cu impact pentru costul de finantare pe mapamond si, implicit, pentru directia fluxurilor de capital orientate catre pietele emergente si in dezvoltare); riscurile politice pe plan intern.

Atrag atentia cu privire la faptul ca viitoarele decizii de politica monetara sunt conditionate de evolutia perspectivelor privind inflatia si stabilitatea financiara (la randul lor dependente de perceptia cu privire la riscurile macro-financiare din plan extern si din plan intern).

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *