web analytics

Raport macoeconomic Romania – ianuarie 2014

Andrei RadulescuAndrei RADULESCU, Senior Investment Analyst SSIF Broker

 Activitatea economica si piata fortei de munca

Institutul National de Statistica a publicat prima estimare cu privire la evolutia economiei interne in trimestrul IV 2013. PIB-ul Romaniei a crescut cu 1,7% qoq, respectiv 5,2% an/an in ultimul trimestru din 2013, dinamica peste estimarile proprii (3,5% an/an), dar si peste estimarile analistilor (4,04% an/an).

In 2013 economia Romaniei a crescut cu 3,5% an/an, cel mai bun ritm din 2008, evolutie determinata de nivelul record al exporturilor (cu impact pentru industria interna), dar si de productia agricola record.

Dupa parerea mea, cererea externa neta a continuat sa prezinte o dinamica pozitiva importanta la formarea ritmului de evolutie a PIB in trimestrul IV.

1

1

De asemenea, cererea interna s-a stabilizat si s-a ameliorat, fapt reflectat de dinamica comertului cu amanuntul. Totodata, formarea bruta de capital fix s-a stabilizat in trimestrul IV 2013, dupa declinul din trimestrele anterioare, fapt reflectat de dinamica investitiilor straine directe (+155% an/an), iar companiile au acumulat stocuri, dupa parerea mea.

Nu in ultimul rand, ritmul de consolidare bugetara s-a temperat in T4, fapt reflectat de dinamica cheltuielilor publice.

Indicatorii macroeconomici comunicati in ultima perioada au consemnat evolutii predominant favorabile, exprimand premise pentru o accelerare a economiei (exclus agricultura) in prima jumatate a anului 2014.

Cererea externa neta a continuat sa fie motorul economiei interne la cumpana dintre ani. Spre exemplu, in decembrie exporturile au urcat cu 22,5% an/an, la 3,9 miliarde EUR, in timp ce importurile au crescut cu doar 8,1% an/an, la 4,4 miliarde EUR. Astfel, deficitul balantei comerciale s-a atenuat cu 43,6% an/an, la 0,49 miliarde EUR: deficitul comercial cu tarile UE s-a temperat cu 11% an/an, la 0,68 miliarde EUR, in timp ce in relatiile comerciale cu tarile non-UE s-a consemnat un excedent de 0,18 miliarde EUR (comparativ cu un deficit de 0,12 miliarde EUR in decembrie 2012).

Dinamica fluxurilor comerciale internationale in luna decembrie 2013 a fost influentata de perioada sarbatorilor de iarna, dar si de decizia Ford de suspendare temporara a productiei, sau de productia agricola record din 2013 (care a determinat declinul importurilor de alimente).

1

Per ansamblu, in 2013 exporturile Romaniei s-au majorat cu 10% an/an, la 49,6 miliarde EUR (nivel maxim istoric): componenta UE a crescut cu 8,8% an/an, la 34,5 miliarde EUR, in timp ce componenta non-UE a urcat cu 12,8% an/an, la 15,1 miliarde EUR. Pe de alta parte, importurile au consemnat un avans de 1% an/an, la 55,3 miliarde EUR, evolutie determinata, in principal, de componenta UE (+4% an/an, la 41,9 miliarde EUR). Componenta non-UE s-a contractat cu 7,2% an/an, la 13,4 miliarde EUR.

Astfel, deficitul balantei comerciale s-a temperat cu 40,8% an/an, la 5,7 miliarde EUR: componenta UE s-a atenuat cu 13,9% an/an, la 7,4 miliarde EUR; componenta non-UE a consemnat un excedent de 1,7 miliarde EUR, comparativ cu deficitul de 1,1 miliarde EUR din 2012.

Dinamica exporturilor in 2013 reflecta ameliorarea competitivitatii internationale a Romaniei, dar inflexiunea economica din Zona Euro, sau reorientarea companiilor catre pietele non-UE. Pe de alta parte, evolutia importurilor anul trecut exprima climatul dificil din economia reala (in cea mai mare parte a anului).

Evolutia favorabila a cererii externe nete se transmite in industria interna, economia Romaniei continuand sa fie dependenta de mecanismul exporturi / investitii in industria prelucratoare.

Conform datelor INS productia industriala a crescut cu 10,2% an/an in decembrie, dinamica in accelerare de la 9% an/an in noiembrie. Se noteaza evolutia industriei prelucratoare (+11,8% an/an), determinata de dinamica exporturilor. In analiza pe marile grupe industriale, componentele bunuri de consum indelungat, bunuri de uz curent si bunuri de capital au consemnat cresteri de 15,8% an/an, 15,8% an/an, respectiv 9% an/an.

Per ansamblu, in 2013 productia industriala a crescut cu 7,8% an/an, evolutie determinata de dinamica industriei prelucratoare (+9,2% an/an) (sustinuta de majorarea exporturilor). Se remarca evolutia productiei de bunuri de capital (+11,5% an/an) si a productiei de bunuri de consum indelungat (+10,4% an/an), aceste dinamici exprimand premise mai bune pentru investitiile in economia reala in lunile urmatoare. In scenariul macroeconomic central ma astept ca formarea bruta de capital fix sa creasca cu 7,1% an/an in 2014.

1

Nu in ultimul rand, comenzile noi in industrie au continuat sa creasca in decembrie, cu 18% an/an, evolutie determinata, in principal, de componenta bunuri de capital (+39,3% an/an). Per ansamblu, in 2013, comenzile noi in industrie s-au majorat cu 8,4% an/an, notandu-se dinamica comenzilor de bunuri de capital (+18,4% an/an). Aceasta evolutie exprima premise de continuare a tendintei ascendente in industria romaneasca pe termen scurt.

De asemenea, se noteaza o ameliorare a indicatorilor din sfera cererii interne la finalul anului 2013, confirmandu-se scenariul central de inflexiune la cumpana dintre ani.

Spre exemplu, vanzarile din comertul cu amanuntul au crescut pentru a 3-a luna consecutiv in decembrie, cu 0,6% mom, evolutie determinata de dinamica componentelor bunuri alimentare (+0,9% mom) si bunuri ne-alimentare (+0,1% mom). Pe de alta parte, vanzarile de carburanti au scazut cu 0,3% mom.

Comparativ cu decembrie 2012 comertul cu amanuntul a consemnat un avans de 6,7%, toate componentele prezentand cresteri: bunuri nealimentare (+11,4%), bunuri alimentare (+3,6%), carburanti (+3,2%).

Per ansamblu, in 2013, vanzarile din comertul cu amanuntul s-au majorat cu 0,5% an/an, dinamica pozitiva a componentei bunuri alimentare (+3,6% an/an) contrabalansand declinul vanzarilor de carburanti (cu 3,6% an/an) si contractia vanzarilor de produse alimentare (cu 0,1% an/an).

1

Nu in ultimul rand, consumul public a crescut in decembrie, evolutie specifica finalului de an. In termeni nominali, cheltuielile publice s-au majorat cu 3,8% an/an la 12 luni (la 215,8 miliarde RON), dupa avansul de 3,3% an/an din primele 11 luni ale anului, notandu-se dinamica investitiilor publice (echivalentul a 1,05% din PIB doar in luna decembrie). In 2013 cheltuielile cu salarii publice au crescut cu 13,5% an/an la 46,3 miliarde RON, in timp ce cheltuielile cu bunuri si servicii s-au majorat cu 12% an/an, la 38,6 miliarde RON. Investitiile publice au reprezentat anul trecut 5,1% din PIB. Cu toate acestea, in termeni reali (ajustare cu inflatia) consumul public s-a contractat cu 0,2% an/an in 2013.

1

1

Mentionez faptul ca anul trecut cheltuielile publice au crescut (in termeni nominali) cu un ritm superior celui consemnat de veniturile publice (3,6% an/an, la 200 miliarde RON). Cu toate acestea, Romania a respectat in 2013 tinta de deficit bugetar convenita cu institutiile financiare internationale (2,5% din PIB).

1

1

In sfera pietei fortei de munca numarul de someri a scazut in decembrie cu 21 mii mom, la 719 mii. Prin urmare, rata somajului s-a diminuat la 7,1% (de la 7,3% in noiembrie) – nivelul minim din februarie 2013. Rata somajului la barbati a scazut de la 7,9% in noiembrie la 7,7% in decembrie, in timp ce rata somajului la femei s-a diminuat la 6,4% (de la 6,5%). Per ansamblu, in 2013, rata medie a somajului s-a situat la 7,3%, in crestere de la 7%, evolutie determinata de climatul investitional dificil.

Scenariul central 3 – 6 luni

 

Date fiind evolutiile indicatorilor macroeconomico-financiari globali, europeni si interni din ultimele saptamani am mentinut scenariul central de previziune pentru economia Romaniei de la Raportul Macroeconomic din decembrie. Acest scenariu va fi revizuit dupa ce Institutul National de Statistica va publica estimarile provizorii I privind evolutia economiei in ultimul trimestru din 2013 (in luna martie 2014).

1

In acest scenariu central PIB-ul Romaniei ar urma sa creasca cu 2,6% an/an in 2014 si cu 3,3% an/an in 2015, evolutie sustinuta de relansarea investitiilor productive, proces semnalat de dinamica mai multor indicatori macroeconomico-financiari din perioada recenta (si reflectat de curba randamentelor): scaderea costurilor de finantare in economie; ameliorarea graduala a climatului din sectorul bancar; stabilitatea macroeconomica si financiara, reflectata de nivelul redus al deficitelor de cont curent si bugetar, dar si de solvabilitatea bancara, declinul deficitului de finantare din sectorul bancar sau semnalele de inflexiune pentru rata creditelor neperformante; perspectivele de accelerare a investitiilor publice in contextul electoral (ponderea acestui indicator in PIB ar putea creste cu aproximativ 1 p.p. la 6% in 2014); perspectivele mai bune pentru evolutia investitiilor straine directe (crestere cu 27% an/an in 2013, la 2,7 miliarde EUR); ameliorarea ratei de absorbtie a fondurilor europene.

1

1

Previziunile macroeconometrice elaborate indica faptul ca investitiile productive ar putea creste cu 7,1% an/an in 2014 si cu 9% an/an in 2015.

Relansarea investitiilor in economia reala va determina ameliorarea climatului din piata fortei de munca (rata medie anuala a somajului s-ar putea reduce la 6,9% in 2014 si la 6,4% in 2015), cu impact pozitiv pentru consumul privat. In acest scenariu macroeconomic, principala componenta a PIB ar urma sa accelereze la 1,3% an/an in 2014 si 1,1% an/an in 2015.

De asemenea, consumul public va accelera in anul electoral 2014 la 1,2% an/an, urmand sa decelereze in 2015 (dinamica de doar 0,7% an/an).

1

In sfera cererii externe nete ma astept la o decelerare a exporturilor si la o accelerare a importurilor. Conform acestui scenariu macroeconomic in 2014 si 2015 exporturile vor creste cu 7,8% an/an, respectiv  7,4% an/an in 2015, in timp ce importurile se vor majora cu 6,5% an/an, respectiv 5,8% an/an.

Riscuri

Printre principalii factori de risc pentru evolutia economiei Romaniei in trimestrele urmatoare (a caror concretizare ar putea determina abateri de la acest scenariu central) se mentioneaza:

  1. Evolutia climatului macroeconomic si financiar in economia mondiala (Statele Unite, Europa, tarile emergente): mix-ul de politici din Statele Unite cu impact pentru costul finantarii si pentru directia fluxurilor de capital pe mapamond;
  2. Incertitudinile din plan politic intern (deja sunt semnale ca anul electoral 2014 va fi presarat cu momente de intensificare a riscurilor politice);
  3. Nerespectarea prevederilor din Acordul Stand-By (intarzieri in ceea ce priveste implementarea reformelor structurale);
  4. Climatul meteorologic, cu impact pentru dinamica productiei agricole (si consecinte pentru evolutia PIB si a inflatiei).

Inflatia si politica monetara

Conform datelor Institutului National de Statistica preturile de consum au crescut cu 0,85% mom in ianuarie, toate sub-componentele principale consemnand majorari. Componenta alimentara a urcat cu 0,86% mom, pe fondul cresterii preturilor la fructe (cu 1,57% mom) si la legume (cu 6,37% mom). Preturile la bunuri ne-alimentare s-au majorat cu 0,92% mom, evolutie determinata de cresterea accizelor (indexarea cu inflatia), cu impact pentru componentele combustibili (+1,12% mom) si tutun (+2,99% mom). Nu in ultimul rand, tarifele la servicii au crescut cu 0,66% mom, evolutie determinata in principal de componenta posta si servicii de telecomunicatii (+1% mom). Inflatia core a consemnat un avans de doar 0,24% mom.

1

Raportat la ianuarie 2013 preturile de consum s-au majorat cu 1,06%, inflatie la minim istoric. Pe de o parte, preturile la alimente au scazut cu 2,18% an/an, pe fondul productiei agricole record din 2013. Pe de alta parte, preturile la marfuri nealimentare si tarifele la servicii s-au majorat cu 2,48% an/an, respectiv 4,25% an/an.

La a doua sedinta de politica monetara din 2014 Banca Nationala a Romaniei a redus dobanda de referinta cu 25 p.b. la 3,5% (un nou nivel minim istoric). Pe de alta parte, BNR a mentinut ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in RON si valuta ale institutiilor de credit la 12%, respectiv 18%.

1

In scenariul central ma asteptam la o reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in RON si

valuta ale institutiilor de credit cu 3 p.p. (la 9%), respectiv cu 2 p.p. (la 16%). De asemenea, nu excludeam o scadere a dobanzii de referinta cu 25 p.b. la 3,5%.

Decizia privind reducerea dobanzii de referinta a fost determinata de nivelul redus al presiunilor inflationiste (inflatie de 1,55% an/an in decembrie 2013, un nivel minim record), de atenuarea anticipatiilor inflationiste, dar si de climatul dificil la nivel de creditare si investitii. Ciclul de reducere a dobanzii de referinta initiat in iulie 2013 a determinat o scadere importanta a dobanzilor in sectorul bancar intern pe parcursul ultimelor luni, care va contribui in perioada urmatoare la relansarea graduala a creditarii si a investitiilor private, cu impact pozitiv pentru potentialul economic.

Dupa parerea mea, a fost ultima reducere a dobanzii de politica monetara din acest ciclu, dat fiind ca ma astept la o intensificare a presiunilor inflationiste (spre limita superioara a intervalului tinta al BNR) si la ameliorarea graduala a cererii interne pe parcursul trimestrelor urmatoare.

Pe de alta parte, decizia cu privire la ratele rezervelor minime obligatorii a fost influentata de intensificarea riscurilor din sfera stabilitatii financiare, determinata de doi factori, dupa parerea mea: pe de o parte, deteriorarea recenta a climatului financiar global (mai pronuntata pe pietele emergente); pe de alta parte, banca centrala asteapta impactul deciziilor de politica monetara din luna ianuarie (cand a fost initiat procesul de normalizare a ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in RON si valuta ale institutiilor de credit).

Banca Nationala a Romaniei a publicat Raportul Trimestrial asupra Inflatiei, primul din acest an. Banca Centrala a majorat previziunea cu privire la evolutia inflatiei la finele anului curent cu 50 p.b. la 3,5% an/an. De asemenea, BNR a publicat previziunea de inflatie pentru finalul anului 2015 (3,2% an/an).

1

Conform scenariului central al BNR inflatia va continua sa se atenueze in prima jumatate a anului curent, cand se va situa sub limita inferioara a intervalului tinta pentru inflatie (1,5% an/an). Cu toate acestea, inflatia va reintra in intervalul tinta (2,5% +- 1p.p.p) in a doua jumatate a anului, evolutie determinata de o serie de factori: disparitia efectului productiei agricole record din 2013; introducerea taxei pe carburanti (de 7 eurocenti/litru de la 1 aprilie); indexarea cu inflatia a accizelor la tutun si alcool; atenuarea deficitului de cerere.

Printre principalii factori de risc pentru acest scenariu BNR mentioneaza: volatilitatea fluxurilor internationale de capital; dinamica economiilor emergente importante; evolutia Zonei Euro (principalul

partener economic al Romaniei); riscurile respectarii prevederilor din Acordul Stand-By (implementarea reformelor structurale); evolutia cotatiilor internationale la materii prime; climatul meteo din Romania, cu impact pentru productia agricola; evolutia preturilor la bunuri administrate.

Totodata, Raportul asupra Inflatiei mentioneaza importanta inflatiei medii anuale pentru deciziile de politica monetara. Dupa parerea mea, acest aspect reflecta faptul ca BNR va tinti inflatia medie anuala in anii urmatori, in loc de inflatia la final de an (luna decembrie).

Scenariul central

Pentru inflatie mentin scenariul central de la Raportul Macroeconomic elaborat in luna decembrie, conform caruia inflatia medie ar putea decelera la 2,1% an/an in 2014 (pe Indicele Armonizat al Preturilor de Consum). Acest scenariu incorporeaza impactul introducerii taxei de 7 eurocenti / litru de combustibil de la 1 aprilie anul curent (estimat la circa 0,5 p.p.). Concretizarea acestui scenariu este conditionata de neintensificarea factorilor de risc: climatul meteo cu impact pentru productia agricola din acest an, evolutia cursului de schimb al RON, cu impact pentru preturile de import si preturile la carburanti.

In ceea ce priveste perspectivele cu privire la deciziile de politica monetara, pentru lunile urmatoare ma astept ca BNR sa mentina dobanda de referinta la 3,5% si sa continue normalizarea ratelor rezervelor minime obligatorii. Cu toate acestea, momentul unor noi decizii de reducere a acestor rate va fi dependent de climatul macro-financiar global, dar si de modul cum vor utiliza bancile fondurile eliberate dupa decizia monetara din ianuarie.

Acest scenariu este sustinut si de Comunicatul Sedintei de Politica Monetara din februarie, dar si de declaratiile Guvernatorului Isarescu de la conferinta de presa. Pe de o parte, Comunicatul a fost ajustat pentru a exprima o probabilitate mai redusa in ceea ce priveste o noua scadere a dobanzii de politica monetara. Pe de alta parte, Guvernatorul a mentionat ca dobanzile la depozite se vor stabiliza la nivelurile actuale, iar BNR va reduce gradual ratele rezervelor minime obligatorii la urmatoarele sedinte de politica monetara. De asemenea, dl. Isarescu a subliniat faptul ca BNR va continua sa intervina pe piata valutara, pentru a evita o majorare de dobanda, in scenariul de intensificare a fluxurilor internationale de capital.

Mentionez faptul ca acest scenariu este conditionat de neintensificarea factorilor de risc: climatul macro-financiar global (cu impact pentru fluxurile de capital directionate pe pietele emergente); climatul politic intern, cu impact pentru continuarea reformelor structurale.

Subliniez faptul ca viitoarele decizii de politica monetara sunt conditionate de evolutia perspectivelor privind inflatia si stabilitatea financiara (la randul lor dependente de perceptia cu privire la riscurile macro-financiare din plan extern si din plan intern, dar si de modul cum vor decide bancile utilizarea fondurilor eliberate prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *