web analytics

Raport macoeconomic Romania – ianuarie 2013

Andrei RadulescuAndrei Radulescu, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Activitatea economica si piata fortei de munca

Institutul National de Statistica a comunicat datele provizorii cu privire la evolutia economiei Romaniei in trimestrul III.rapromian1

 Conform acestor estimari economia interna s-a contractat cu 0,4% q/q in T3 (estimarile preliminare indicau o contractie de 0,5% q/q). Raportat la T3 2011 PIB-ul Romaniei a scazut cu 0,6%.

rapromian2Contractia economica trimestriala (q/q) a fost determinata de cererea externa, persistenta unui climat economic dificil in Zona Euro neputand fi contrabalansata de deprecierea monedei nationale. Exporturile au scazut cu 2,4% q/q, in timp ce importurile s-au majorat cu 0,1% q/q.

 Pe de alta parte, cererea interna a contribuit pozitiv la formarea ritmului economiei in trimestrul III, din perspectiva analizei q/q. Consumul privat a consemnat un avans de 0,9% q/q, in timp ce consumul guvernamental a crescut cu 6,6% q/q (evolutie determinata de deciziile specifice unui an electoral). Nu in ultimul rand, formarea bruta de capital fix a inregistrat o crestere de 2,7% q/q.

 Din perspectiva analizei an/an, evolutia nefavorabila a cererii externe nete si a consumului privat nu a putut fi contrabalansata de evolutia consumului guvernamental si a formarii brute de capital.

 In sfera cererii externe, exporturile s-au contractat cu 5,2% an/an, in timp ce importurile au consemnat un declin de 2,3% an/an.

 La nivelul cererii interne, consumul privat (principala componenta a PIB) a consemnat un declin de 0,9% an/an. Pe de alta parte, consumul guvernamental a crescut cu 1,7% an/an, in timp ce formarea bruta de capital a consemnat un avans de 2,5% an/an, remarcandu-se componenta formarea bruta de capital fix (cu o crestere de 11,7% an/an).

 La 9 luni PIB-ul Romaniei a crescut cu doar 0,2% an/an, declinul cererii externe fiind contrabalansat de evolutia cererii interne. Exporturile au scazut cu 2,7% an/an, in timp ce importurile s-au contractat cu 0,8% an/an, prin urmare cererea externa neta a avut o contributie negativa la formarea economiei.

 Consumul privat a crescut cu 0,3% an/an, in timp ce formarea bruta de capital a consemnat un avans de 2,9% an/an. Pe de alta parte, consumul guvernamental s-a contractat cu 1,4% an/an, in contextul procesului de consolidare bugetara.

 Marea majoritate a indicatorilor comunicati pe parcursul ultimelor saptamani exprima probabilitatea ridicata a prelungirii contractiei economice in trimestrul IV si, implicit, a incidentei celei de-a treia recesiuni din ultimii 5 ani. Totodata, atrag atentia asupra faptului ca evenimentele recente de ordin fiscal-bugetar (precum propunerile de taxare suplimentara a companiilor din sectorul energetic sau consolidarea bugetara mai agresiva, determinata de revizuirea datelor cu privire la PIB) ar putea determina prelungirea contractiei economice si in primele luni din 2013.

 La capitolul pozitiv, se remarca evolutia cererii externe. In noiembrie exporturile s-au stabilizat dupa declinul (an/an) din perioada iulie-octombrie. Raportat la noiembrie 2011 exporturile au crescut cu 1,8%, la 3,94 mld. euro. Pe de alta parte, importurile s-au contractat cu 6,6% an/an, la 4,37 mld. euro. Prin urmare, balanta comerciala a consemnat un deficit de 427 mil. euro, in atenuare cu 47% an/an.

rapromian3In perioada ianuarie-noiembrie exporturile au scazut cu 0,8% an/an, la 41,35 mld. euro, in timp ce importurile s-au contractat cu 0,2% an/an, la 50,24 mld. euro. Prin urmare, balanta comerciala a inregistrat un deficit de 8,46 mld. euro, in intensificare cu 8% an/an.

 Practic, deprecierea monedei nationale (cursul real efectiv) pe parcursul anului 2012 nu a reusit sa contrabalanseze impactul contractiei din Zona Euro (principalul partener economic). Cu alte cuvinte, acest rezultat indica faptul ca, aprecierea RON in luna ianuarie, s-ar putea resimti nefavorabil pentru exportul romanesc pe termen scurt. Totodata, se pare ca exportul romanesc si-a atins potentialul, pentru majorarea acestuia fiind necesare noi investitii de capital.

 Semnalele de stabilizare din sfera cererii externe se rasfrang la nivelul industriei romanesti, prin prisma dependentei economiei interne de mecanismul exporturi/investitii in industrie. Comenzile noi in industrie au crescut pentru a doua luna consecutiv in noiembrie, cu 5,4% an/an (dupa declinul consemnat in perioada iulie-septembrie). Aceasta evolutie exprima semnale de stabilizare in sfera industriei romanesti la cumpana dintre ani.

 Pe de alta parte, productia industriala s-a contractat cu 1,5% an/an in noiembrie. La 11 luni productia industriala a crescut cu doar 0,4% an/an.

rapromian4

rapromian5

De asemenea, sectorul de constructii s-a mentinut pe contractie in noiembrie, pe fondul evolutiei nefavorabile a componentei constructii rezidentiale, dar si a finalului programelor (electorale) de investitii publice.

rapromian6Nu in ultimul rand, vanzarile din comertul cu amanuntul au consemnat un declin sever in ultima luna a anului, expresie a persistentei climatului dificil la nivelul cererii interne. In termeni an/an comertul cu amanuntul a inregistrat prima contractie din septembrie 2011 (declin de 2,3%  an/an).rapromian7In sfera pietei de munca, numarul de someri inregistrati s-a diminuat cu 13 mii in decembrie, la 661 mii. Evolutia acestui indicator continua sa sfideze persistenta climatului economic dificil. Aceasta evolutie este determinata de factori precum expirarea perioadei de somaj sau migratia populatiei active. Rata somajului s-a diminuat la 6,5%, nivelul minim din primavara anului 2009. Tineretul este cea mai afectata categorie de somaj, cu un nivel de aproximativ 23%, ceea ce confirma fenomenul de depreciere a capitalului uman, cu importante consecinte nefavorabile pentru potentialul economic. rapromian8Atrag atentia asupra doua aspecte importante. Pe de o parte, acest nivel al somajului este de natura structurala, o ameliorare sustenabila a conditiilor din piata fortei de munca fiind dependenta de implementarea reformelor structurale si relansarea puternica a investitiilor. Pe de alta parte, nivelul ridicat al somajului in randul tinerilor exprima deprecierea capitalului uman, contribuind la deteriorarea potentialului economiei interne.

Scenariul central 3 – 6 luni

Indicatorii macroeconomic comunicati pe parcursul lunii ianuarie au confirmat scenariul central de previziune elaborat in luna decembrie. Astfel, mentin previziunile din acest scenariu: probabilitate ridicata ca PIB-ul sa evolueze in intervalul (-0,75% : 0,25%) an/an in prima jumatate a anului 2013.rapromian9Desi cererea externa a prezentat semnale de stabilizare in ultima perioada, persistenta unui climat dificil in Zona Euro nu exprima premise favorabile pentru evolutia exporturilor pe termen scurt. Exportul romanesc pare ca a atins potentialul, fiind necesare noi investitii pentru majorarea acestuia.

Totodata, perspectivele se mentin in continuare dificile si pentru cererea interna. Pe de o parte, venitul real disponibil al populatiei va continua sa resimta conditiile dificile din piata fortei de munca, precum si majorarile de preturi anuntate la inceputul anului (acestea vor fi doar partial contrabalansate de majorarea salariului minim pe economie si de reintregirea salariilor din sectorul public).

Pe de alta parte, procesul de consolidare bugetara va continua si in 2013, in conformitate cu anagajamentele incheiate cu institutiile financiare internationale, dar si cu prevederile din Compactul Fiscal. Subliniez faptul ca, spre deosebire de ultimele trimestre, acest proces ar putea fi sustinut de declinul costurilor de finantare consemnat in ultima perioada (determinat de ameliorarea perceptiei cu privire la riscul investitiilor financiare in Romania, mai ales in urma includerii titlurilor de stat romanesti in indicii JPMorgan). Dobanda la titluri de stat pe 10 ani s-a diminuat cu aproximativ 1 p.p. intre jumatatea lunii decembrie si finalul lunii ianuarie.rapromian10Prin urmare, nu exista premise favorabile pentru relansarea durabila a fluxurilor investitionale in economia reala, cel putin in primele luni ale anului. Pe de o parte, climatul macro-financiar dificil din Zona Euro coroborat cu deteriorarea potentialului economiei interne nu exprima premise favorabile pentru fluxurile de investitii straine directe (desi in 2012 am asistat la stabilizarea tendintei de declin consemnata pe parcursul ultimilor ani); pe de alta parte, capitalul autohton nu dispune de forta si know-how-ul necesare pentru a relansa investitiile; sectorul bancar continua sa se ajusteze la consecintele Marii Recesiune (cu alte cuvinte, nu putem vorbi despre relansarea creditului); nu in ultimul rand, intentiile de majorare a taxelor (atat la nivel local, dar si la nivelul companiilor de tip monopol, sau cele care exploateaza resursele naturale) sunt factori care introduc noi distorsiuni in fenomenul investitional (impact nefavorabil pe termen scurt).rapromian11In acest context, investitiile publice constituie un motor importante pentru relansarea fluxurilor investitionale in sectorul privat (la un ritm sustenabil), insa se ridica o serie de aspecte referitoare la eficienta acestora.  rapromian12 rapromian13

Riscuri

 Concluzionand, se mentin o serie de riscuri cu privire la evolutia economiei interne in acest an, concretizarea (chiar si partiala) a acestora putand determina evolutii macroeconomice in afara intervalului de previziune. Printre acesti factori de risc mentionez:

  1. Situatia macroeconomica si financiara din economia mondiala, in general, si din Zona Euro, in principal (am putea asista la reintensificarea factorilor de risc);
  2. Riscurile decurente din relatiile cu institutiile financiare internationale: rambursarea imprumutului contractat in 2009, dar si respectarea angajamentelor (FMI a prelungit recent perioada pentru indeplinirea acestora);
  3. Incertitudinile determinate de politica fiscal-bugetara (majorari de impozite, redevente, etc., cu impact pentru fluxurile investitionale ale companiilor);
  4. Prelungirea secetei de capital, care ar putea determina persistenta si intensificarea blocajelor economico-financiare;
  5. Factorii de risc specifici sectorului bancar privat;
  6. Accelerarea presiunilor inflationiste, mai ales in urma majorarilor de preturi anuntate de la 1 ianuarie;
  7. Continuarea si intensificarea fenomenului de depreciere a capitalului uman;
  8. Posibilitatea reintensificarii riscurilor politice, in contextul fragilitatii aliantelor politice;
  9. Riscuri macro-financiare si geopolitice pe mapamond, cu influente asupra evolutiei cotatiilor internationale la bunuri, dar si asupra climatului investitional (in economiile emergente).

rapromian14Inflatia si politica monetara

In decembrie preturile de consum s-au majorat cu 0,6% m/m, evolutie determinata de componentele marfuri nealimentare (0,89% m/m) si marfuri alimentare (0,66% m/m). Pe de alta parte, preturile la servicii au scazut cu 0,19% m/m. Raportat la decembrie 2011 inflatia s-a situat la 4,95%. Per ansamblu, inflatia medie in 2012 a fost 3,3%.

rapromian15La prima sedinta de politica monetara din 2013 Banca Nationala a Romaniei a decis mentinerea dobanzii de referinta la nivelul de 5,25% si a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in RON si valuta ale institutiilor de credit la 15%, respectiv 20%.rapromian16La baza acestei decizii de politica monetara se afla mentinerea la un nivel ridicat a presiunilor inflationiste (indicele CORE2 s-a situat la 3,3% an/an in noiembrie), dar si incertitudinile cu privire la evolutia inflatiei pe termen scurt.

Pe de alta parte, comunicatul entitatii atrage atentia cu privire la persistenta deficitului de cerere agregata, in contextul recesiunii prelungite din Zona Euro, cu impact asupra cererii externe nete.

 Scenariul central

 Conform scenariului central (cu o probabilitate de peste 50%) BNR va mentine dobanda de referinta la 5,25% si la urmatoarea sedinta de politica monetara (programata in februarie 2013). Intensificarea  presiunilor inflationiste in toamna anului 2012, coroborata cu majorarile de preturi anuntate de la 1 ianuarie 2013 au determinat reducerea spatiului pentru continuarea procesului de normalizare a politicii monetare (spatiu determinat, in principal, de deficitul de cerere).

Dupa parerea mea, reluarea procesului de normalizare a politicii monetare este conditionata de amplificarea semnalelor de ameliorare a perceptiei de risc cu privire la investitiile financiare in Romania si de atenuarea anticipatiilor inflationiste.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *