web analytics

Raport macoeconomic Romania – februarie 2013

Andrei RadulescuAndrei RADULESCU – Senior Investment Analyst SSIF Broker

Activitatea economica si piata fortei de munca

Institutul National de Statistica a comunicat datele provizorii cu privire la evolutia PIB-ului (si a componentelor acestuia) in trimestrul IV si in 2012. Economia interna a evitat la limita a 3-a recesiune din ultimii 4 ani, consemnand un avans de 0,1% qoq (0,3% an/an). Aceasta evolutie a fost determinata de cererea externa neta, care a contrabalansat declinul cererii interne.

image002-1Martie2013

In sfera cererii externe, exporturile au crescut cu 0,4% qoq, in timp ce importurile s-au contractat cu 2,7% qoq, conform datelor INS.

La nivelul cererii interne, evolutia pozitiva a consumului privat a fost insuficienta pentru a contrabalansa declinul consumului guvernamental si contractia formarii brute de capital. Principala componenta a PIB (consumul privat) a crescut cu 0,4% qoq. Pe de alta parte, consumul guvernamental s-a contractat cu 11,3% qoq. Nu in ultimul rand, formarea bruta de capital a consemnat un declin de 5,5% qoq, pe fondul contractiei investitiilor cu 3,6% qoq, dar si a declinului stocurilor.

image001-1Martie2013

In 2012 economia interna a consemnat un avans de 0,3% an/an, evolutie determinata de cererea interna, care a contrabalansat deteriorarea cererii externe nete.

In sfera cererii interne, consumul privat a consemnat un avans de 0,8% an/an, expresie a persistentei unui climat dificil la nivelul consumatorului roman, venitul real disponibil al populatiei fiind nefavorabil influentat anul trecut de procesul de develeraging intr-un context de depreciere a monedei nationale.

Consumul guvernamental a crescut cu 2,8% an/an, evolutie determinata de contextul electoral (alegerile locale din vara, alegerile parlamentare din decembrie).

Formarea bruta de capital a crescut cu doar 1,1% an/an, evolutia investitiilor (crestere cu 4% an/an) fiind contrabalansata partial de declinul stocurilor.

La nivelul cererii externe nete, exporturile s-au contractat cu 3,2% an/an, pe fondul contractiei economice din Zona Euro (principalul partener economic), care nu a putut fi contrabalansata de deprecierea RON (cursul real efectiv). Importurile au scazut cu doar 1,3% an/an.

image003-1Martie2013

Indicatorii macroeconomici comunicati pe parcursul ultimelor saptamani confirma scenariul de cvasistagnare a economiei interne, in contextul persistentei contractiei economice in Zona Euro (principalul partener economic), dar si a blocajului economico-financiar pe plan intern (determinat de seceta de capital).

In sfera cererii externe, exporturile s-au contractat cu 6% mom in decembrie, in contextul intensificarii contractiei economice din Zona Euro. Pe de alta parte, importurile au crescut cu 0,4% mom. Astfel, balanta comerciala a consemnat un deficit de 666 mil. EUR, in accentuare raportat la noiembrie (413 mil. EUR).

Conform datelor Eurostat, in 2012 exporturile au scazut cu 0,9% an/an, la aproximativ 45 mld. EUR, deprecierea monedei nationale (cursul real efectiv) fiind insuficienta pentru a contrabalansa recesiunea din Zona Euro. Importurile au consemnat un declin de 0,8% an/an, la 54,5 mld. EUR. Prin urmare, deficitul balantei comerciale a stagnat la 9,5 mld. EUR.

In sfera cererii interne am asistat la evolutii mixte ale indicatorilor macroeconomici comunicati pe parcursul ultimelor saptamani.

Vanzarile din comertul cu amanuntul (un indicator reprezentativ pentru consumul privat, principala componenta a PIB) au crescut cu 2,8% an/an in ianuarie, dupa declinul sever (peste 3% an/an) din decembrie. Aceasta evolutie trebuie interpretata cu prudenta, exprimand preferinta consumatorilor romani pentru campaniile promotionale ale comerciantilor lansate dupa Sarbatorile de iarna. De asemenea, atrag atentia cu privire la faptul ca, pe parcursul ultimelor luni, am asistat la instaurarea unei tendintei de decelerare a vanzarilor din comertul cu amanuntul, in contextul accelerarii presiunilor inflationiste.

image004-1Martie2013

Pe de alta parte, consumul guvernamental s-a diminuat in ianuarie cu 2,2% an/an (in termeni nominali), conform datelor comunicate de Ministerul Finantelor Publice.

In ceea ce priveste oferta agregata, productia industriala s-a contractat pentru a 2-a luna consecutiv in decembrie, cu 0,9% an/an, conform datelor Eurostat.

Totodata, comenzile noi in industrie au scazut cu 0,9% an/an in decembrie, evolutie care trebuie interpretata cu prudenta, dupa dinamica observata in octombrie (17,6% an/an) si noiembrie (5,4% an/an). Dinamica acestui indicator pe parcursul ultimelor luni exprima perspective de cvasistagnare pentru industria interna pe termen scurt.

image005-1Martie2013

image006-1Martie2013

Sectorul de constructii s-a contractat pentru a 4-a luna consecutiv in decembrie, iar ritmul de declin s-a intensificat la 9,6% an/an, conform datelor preliminare. Aceasta evolutie a fost determinata de componenta constructii civile (in scadere cu aproximativ 20% an/an, determinata de finalul programelor electorale (de investitii publice)). Pe de alta parte, componenta constructii rezidentiale a consemnat un avans de peste 7% an/an.image007-1Martie2013

La nivelul pietei fortei de munca, numarul de someri s-a diminuat cu 11 mii in ianuarie, la 660 mii. Rata somajului a scazut la 6,6%. Cea mai afectata categorie de somaj sunt tinerii (sub 25 de ani), expresie a procesului de depreciere a capitalului uman: rata somajului in randul tinerilor se situa la 22,4% la finele T3 2012, conform datelor Eurostat. Desi rata somajului s-a diminuat pe parcursul ultimelor trimestre, acest nivel al somajului este de natura structurala, o ameliorare sustenabila a conditiilor din piata fortei de munca fiind dependenta de implementarea reformelor structurale si relansarea durabila a fluxurilor investitionale in economia reala.

image008-1Martie2013

Scenariul central 3 – 6 luni

Evolutia recenta a indicatorilor macroeconomici din plan intern confirma scenariul de cvasistagnare a economiei. Cu toate acestea, o serie de aspecte ma determina sa majorez previziunile din scenariul central pe termen scurt (3 – 6 luni) pentru economia interna la (-0,25% : 1,45%) an/an. Printre aceste aspecte mentionez: ameliorarea perceptiei cu privire la riscul investitiilor financiare pe plan intern (fapt reflectat prin declinul costurilor de finantare a statului); discutiile Ministrilor de Finante din Europa privind atenuarea presiunilor de austeritate si un interes mai ridicat pentru cresterea economica; ameliorarea indicatorilor de sentiment din Zona Euro in ultimele luni (ma refer, in principal, la indicatorii din Germania – economia motor a Europei); probabilitatea accelerarii procesului de absorbtie a finantarii europene.

image009-1Martie2013

Aplicand modelarea econometrica, in scenariul central, economia interna ar putea consemna un ritm de evolutie de aproximativ 1% an/an in 2013 (rezultatele acestor estimari sunt prezentate in graficul alaturat). Dupa cum se poate observa in aceasta figura, economia interna ar putea accelera in T3 (la 1,45% an/an), pe fondul unui an agricol mai bun.

image012-1Martie2013

Conform acestui scenariu central pentru 2013, consumul privat, principala componenta a PIB, ar putea sa creasca cu aproximativ 0,8% an/an, reintregirea salariilor din sectorul public (de la 1 ianuarie) si procesul de scoatere la suprafata a economiei gri fiind contrabalansate de mentinerea la un nivel ridicat a presiunilor inflationiste, cel putin in prima parte a anului curent.

image010-1Martie2013

image011-1Martie2013

Pe de alta parte, consumul guvernamental ar urma sa scada cu aproximativ 1% an/an, dupa anul electoral 2012, dar si in contextul tintelor macroeconomice stabilite cu institutiile financiare internationale.

Formarea bruta de capital ar putea consemna un avans de aproximativ 5% an/an in 2013, evolutie determinata atat de posibilitatea relansarii graduale a investitiilor in economia reala, pe fondul ameliorarii perceptiei cu privire la riscul investitional pe plan intern, dar si a constituirii de stocuri, dupa fenomenul de destocare din 2012.

La nivelul cererii externe, exporturile ar putea crestere cu aproximativ 2% an/an

in 2013, pe fondul reorientarii catre pietele non-europene, a stabilizarii climatului economic din Zona Euro, dar si a deprecierii monedei nationale (cursul real efectiv) pe parcursul anului 2012 (cu aproximativ 6% an/an). Pentru importuri scenariul central incorporeaza o crestere cu 3% an/an in 2013.

Riscuri

Atrag atentia cu privire la faptul ca se mentin o serie de factori de risc cu privire la evolutia economiei interne in acest an, concretizarea acestora putand determina evolutii macroeconomice in afara intervalului de previziune:
1. Ameliorarea climatului investitional in economia financiara a Romaniei ar putea sa nu se transmita la nivelul economiei reale;
2. Sectorul bancar intern a consemnat pierderi record in 2012, iar climatul la nivelul creditarii bancare se mentine dificil;
3. Posibilitatea reintensificarii factorilor de risc in economia mondiala, in general, si in Zona Euro, in special (pe fondul problemelor de natura fiscal-bugetara, dar si a elementelor de natura politica si sociala);
4. Riscurile decurente din relatiile cu institutiile financiare internationale: rambursarea imprumutului contractat in 2009, dar si respectarea angajamentelor (FMI a prelungit recent perioada pentru indeplinirea acestora);
5. Incertitudinile determinate de politica fiscal-bugetara (majorari de impozite, redevente, etc., cu impact pentru fluxurile investitionale ale companiilor);
6. Prelungirea secetei de capital, care ar putea determina persistenta si intensificarea blocajelor economico-financiare;
7. Persistenta la un nivel ridicat a presiunilor inflationiste;
8. Continuarea si intensificarea fenomenului de depreciere a capitalului uman;
9. Posibilitatea reintensificarii riscurilor politice, in contextul fragilitatii aliantelor politice;
10. Riscuri macro-financiare si geopolitice pe mapamond, cu influente asupra evolutiei cotatiilor internationale la bunuri, dar si asupra climatului investitional (in economiile emergente).

image013-1Martie2013

image014-1Martie2013

Inflatia si politica monetara

Preturile de consum au crescut cu 1,34% m/m in ianuarie, evolutie determinata in principal de componentele energie electrica (avans de 10,4% m/m) si legume si conserve din legume (aproximativ 8% m/m).

In termeni an/an inflatia a accelerat la 5,97% in ianuarie.

image015-1Martie2013

La sedinta de politica monetara din februarie Banca Nationala a Romaniei a decis mentinerea dobanzii de referinta la nivelul de 5,25% si a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in RON si valuta la 15%, respectiv 20%.

La Brief-ing-ul de presa organizat dupa sedinta Guvernatorul M. Isarescu a subliniat faptul ca reluarea procesului de normalizare a dobanzii de referinta (sustinut de deficitul de cerere) ar descuraja economisirea interna. De asemenea, Guvernatorul a mentionat ca entitatea bancara centrala anticipeaza o inflatie de 5%-6% in prima jumatate a anului curent.

Banca Nationala a publicat Raportul Trimestrial cu privire la inflatie (primul din acest an). Entitatea a mentinut previziunea cu privire la evolutia inflatiei la finele anului curent (3,5% an/an in decembrie), accelerarea presiunilor inflationiste (determinata de majorarile preturilor administrate, dar si de cresterea costurilor cu materiile prime vegetale) fiind contrabalansata de deficitul de cerere (evolutia economiei la un ritm cu mult sub potential). De asemenea, BNR a comunicat previziunea de inflatie pentru finalul anului 2014 (3,2% an/an in decembrie).

In Conferinta de prezentare a acestui Raport, Guvernatorul Isarescu a atras atentia cu privire la aspecte fundamentale pentru evolutia economiei interne: in primul rand, Guvernatorul a subliniat importanta implementarii reformelor structurale; in al doilea rand, dl. Isarescu a avertizat ca relansarea economiei depinde de fluxuri investitionale din exterior (in principal fonduri europene, dar si ISD), dat fiind deficitul de capital (acest deficit s-ar putea amplifica prin reduceri ale dobanzii de politica monetara); nu in ultimul rand, Guvernatorul a explicat importanta pe care BNR o acorda evolutiei cursului de schimb.

Scenariul central

Conform scenariului central (cu o probabilitate de peste 50%) BNR va mentine dobanda de referinta la 5,25% si ratele rezervelor minime obligatorii cel putin in prima jumatate din 2013. Intensificarea presiunilor inflationiste intr-un context de evolutie a economiei la un ritm sub potential a redus spatiul de manevra pentru utilizarea instrumentelor clasice de politica monetara. Reluarea procesului de normalizare a politicii monetare este conditionata de atenuarea presiunilor inflationiste (putin probabil in primul semestru) si de ameliorarea perceptiei cu privire la riscul investitional in Romania.

Dupa parerea mea, BNR va acorda prioritate, pe termen scurt, politicii de gestiune a lichiditatii, pentru a asigura o transmisie mai eficienta a politicii monetare in directia indeplinirii obiectivului dual (stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *