web analytics

Raport macoeconomic Romania – decembrie 2013

Andrei RadulescuAndrei RADULESCU, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Activitatea economica si piata fortei de munca

 Institutul National de Statistica a publicat estimarile provizorii II cu privire la evolutia economiei in trimestrul III 2013. Economia Romaniei a crescut cu 1,6% qoq si 4,1% an/an, evolutii in linie cu estimarile anterioare. Cu toate acestea, se noteaza diferente importante la nivelul dinamicii componentelor PIB (din perspectiva cererii agregate).

 Spre exemplu, cererea externa neta a contribuit cu 4,5 p.p. la dinamica PIB in T3, ritm revizuit in scadere de la 5,1 p.p.: exporturile au crescut cu 21,7% an/an (vs. 19.1% an/an, estimarea anterioara), in timp ce importurile s-au majorat cu 8% an/an (comparativ cu 5,1% an/an, estimarea anterioara).

1

2

 Pe de alta parte, contributia cererii interne la formarea ritmului de evolutie a PIB a fost revizuita in urcare, de la -1 p.p. la -0,4 p.p., pe fondul dinamicii stocurilor (contributie de 0,9 p.p. comparativ cu estimarea anterioara de -0,1 p.p.), cu impact pentru consumul privat si consumul public. Consumul privat (principala componenta a PIB) a crescut cu doar 0,5% an/an, ritm revizuit in scadere de la 1,6% an/an (estimarea anterioara). De asemenea, contractia consumului public a fost mai severa raportat la estimarile precedente: componenta individuala a scazut cu 6,9% an/an, in timp ce componenta colectiva a consemnat un declin de 5,9% an/an. Formarea bruta de capital fix s-a contractat cu 4,1% an/an, ritm apropiat de estimarea anterioara (declin cu 4% an/an).

 Din perspectiva ofertei agregate se noteaza dinamica agriculturii, in crestere cu 24,6% an/an, pe fondul climatului meteorologic favorabil. Totodata, industria a consemnat un avans de 7% an/an, in contextul impulsului cererii externe. Nu in cele din urma, sectorul de constructii a crescut cu 3,8% an/an, confirmand scenariul de bottoming pentru unul din sectoarele cele mai afectate de Marea Recesiune.

 La 9 luni PIB-ul a crescut cu 2,7% an/an, dinamica cererii externe nete (contributie de 5,1 p.p.) contrabalansand contractia cererii interne (contributie de -2,4 p.p.).

 Din perspectiva cererii agregate, exporturile au crescut cu 15,3% an/an, in timp ce importurile s-au majorat cu doar 2,8% an/an (evolutie care reflecta ajustarea cererii interne, dar si climatul investitional dificil). Consumul privat a urcat cu doar 0,1% an/an, in timp ce consumul public s-a contractat cu aproximativ 3,5% an/an. Formarea bruta de capital fix a consemnat un declin de 4% an/an, in timp ce stocurile au avut o contributie negativa de -1,1 p.p. la dinamica PIB.

 In ceea ce priveste oferta agregata se noteaza dinamica agriculturii (+17,9% an/an) si a industriei (+5,1% an/an). De asemenea, sectorul imobiliar a consemnat un avans de 2,2% an/an, evolutie sustinuta de programul Prima Casa. Nu in ultimul rand, sectorul de constructii s-a stabilizat (+0,3% an/an).

 In perioada recenta s-au consemnat evolutii mixte ale indicatorilor macroeconomici, ceea ce exprima premise de decelerare a economiei, dupa avansul puternic din trimestrul III 2013.

3

 Se remarca, in continuare, dinamica contributiei cererii externe nete la formarea ritmului de evolutie a PIB. In noiembrie exporturile au scazut cu 3,8% mom (la 4,5 miliarde EUR), o corectie normala dupa nivelul record atins in octombrie (evolutie sustinuta si de productia agricola record). Importurile au consemnat o contractie mai severa (8,1% mom, la 4,9 miliarde EUR), evolutie care poate fi explicata de decizia FORD de a opri temporar productia la Craiova, dar si de declinul importurilor de alimente. Prin urmare, deficitul balantei comerciale s-a atenuat cu 39,5% mom, la 0,4 miliarde EUR.

 Comparativ cu noiembrie 2012 exporturile s-au majorat cu 7,7%, evolutie determinata, in principal, de dinamica vanzarilor catre tarile UE (+9,7% an/an) (evolutie sustinuta de procesul de relansare economica europeana, dupa inflexiunea de la jumatatea anului 2013). Totodata, exporturile catre tarile non-UE au crescut cu 2,8% an/an. Pe de alta parte, importurile au consemnat un avans de 6,1% an/an, notandu-se dinamica importurilor din tarile UE (+7,5% an/an). De asemenea, importurile din tarile non-UE au crescut cu 1,9% an/an. Astfel, deficitul balantei comerciale s-a temperat cu 9% an/an: deficitul comercial cu tarile UE s-a diminuat cu 5,1% an/an, in timp ce excedentul comercial cu tarile non-UE a crescut cu 14,6% an/an.

 La 11 luni exporturile au crescut cu 9% an/an, la 45,7 miliarde EUR: vanzarile in tarile UE au urcat cu 8% an/an (la 32 miliarde EUR), iar exporturile catre tarile non-UE s-au majorat cu 11,4% an/an (la 13,7 miliarde EUR). Pe de alta parte, importurile au consemnat un avans de doar 0,4% an/an, la 50,9 miliarde EUR: importurile din tarile UE au crescut cu 3,4% an/an, la 38,7 miliarde EUR, in timp ce importurile din tarile non-UE au scazut cu 8% an/an, la 12,2 miliarde EUR. Prin urmare, balanta comerciala a consemnat un deficit de 5,2 miliarde EUR, in atenuare cu 40,6% an/an: in relatiile comerciale cu tarile UE deficitul s-a atenuat cu 14,2% an/an, la 6,7 miliarde EUR; in relatiile comerciale cu tarile non-UE s-a inregistrat un excedent de 1,5 miliarde EUR (comparativ cu un deficit de 1 miliard EUR in perioada ianuarie-noiembrie 2012).

 Evolutia cererii externe se reflecta in sfera industriei interne. Productia industriala a crescut cu 9% an/an in noiembrie, evolutie determinata, in principal, de dinamica ramurei prelucratoare (+10,1% an/an). La 11 luni productia industriala a consemnat un avans de 7,6% an/an, evolutie determinata de performanta ramurei prelucratoare (+9% an/an). In analiza pe grupe industriale se noteaza evolutia bunurilor de capital (+11,7% an/an) si a bunurilor de consum indelungat (+10,1% an/an), ceea ce exprima premise mai bune pentru comportamentul investitiei fixe in trimestrele urmatoare.

4

5

 Pe de alta parte, se pot nota si unele semnale de toppish pentru industrie, explicate de faptul ca exporturile par sa fi atins maximele, iar cererea interna inca nu are forta necesara pentru a sustine intreaga economie. Mentionez in acest context declinul comenzilor noi in industrie cu 10,2% mom in noiembrie, evolutie determinata, in principal, de contractia componentelor bunuri de capital (cu 16,8% mom). Totodata, comenzile de bunuri de uz curent si de bunuri intermediare au scazut cu 4,7% mom, respectiv 2,8% mom. Pe de alta parte, comenzile de bunuri de consum indelungat au crescut cu 16,8% mom.

 Raportat la noiembrie 2012 comenzile noi in industrie au crescut cu 2,2% (in decelerare de la 10,3% an/an in octombrie), evolutie determinata de componenta bunuri de consum indelungat (+29,5% an/an) si bunuri de capital (+2,6% an/an). In perioada ianuarie-noiembrie comenzile noi in industrie s-au majorat cu 7,6% an/an, remarcandu-se componentele bunuri de capital (+16,7% an/an) si bunuri de consum indelungat (+6,4% an/an).

 Pe de alta parte, la nivelul cererii interne s-au consemnat evolutii mixte ale indicatorilor macroeconomici comunicati recent, expresie a persistentei unui climat dificil la finalul anului 2013. Aceste evolutii au fost in disonanta cu semnalele de stabilizare din lunile anterioare. Cu toate acestea, subliniez in continuare faptul ca se mentin semnale de inflexiune pentru cererea interna la cumpana dintre ani.

 Spre exemplu, vanzarile din comertul cu amanuntul s-au contractat cu 0,2% mom in noiembrie, insa dinamica anuala a fost pozitiva (+1,8% an/an). Pe de o parte, se mentioneaza contractia vanzarilor de carburanti (cu 0,6% mom si 0,6% an/an). Pe de alta parte, se noteaza evolutia vanzarilor de bunuri ne-alimentare, in crestere cu 2,8% mom si 5,2% an/an. Aceste evolutii divergente reflecta atat climatul investitional dificil (declinul consumului de carburanti), dar si prioritizarea bugetului la nivel de familie, sau implementarea de catre companii a unor politici discount pentru reducerea stocurilor (fapt confirmat de dinamica vanzarilor de bunuri ne-alimentare).

6

 La 11 luni comertul cu amanuntul a scazut cu 0,1% an/an, declinul componentelor carburanti (cu 4,1% an/an) si bunuri alimentare (cu 0,5% an/an) contrabalansand majorarea vanzarilor de bunuri ne-alimentare cu 2,8% an/an.

Totodata, sectorul de constructii s-a contractat cu 4,8% mom in noiembrie, evolutie determinata de declinul constructiilor noi (cu 8,4% mom). Pe de alta parte, lucrarile de reparatii curente si cele de reparatii capitale au crescut cu 1,3% mom, respectiv 20,1% mom.

 Raportat la noiembrie 2012 sectorul de constructii a consemnat un declin de 7,4%, pe fondul scaderii lucrarilor de constructii noi (cu 16,4% an/an) si a lucrarilor de reparatii curente (cu 4,9% an/an). Pe de alta parte, reparatiile capitale au crescut cu 41,4% an/an.

7

 La 11 luni sectorul de constructii a scazut cu 0,3% an/an, contractia lucrarilor de constructii noi cu 9,6% an/an fiind contrabalansata de majorarea lucrarilor de reparatii curente (cu 14,3% an/an) si a lucrarilor de reparatii capitale (cu 30,1% an/an). Constructiile rezidentiale au crescut cu 2,1% an/an, pe fondul Programului Prima Casa. De asemenea, lucrarile de inginerie civila au consemnat un avans de 0,3% an/an, pe fondul evolutiei investitiilor publice. Pe de alta parte, constructiile nerezidentiale s-au contractat cu 2,7% an/an.

 Dupa parerea mea sectorul de constructii a atins minimul in a doua jumatate a anului 2013 (dupa cum se poate nota in graficul alaturat). In scenariul central ma astept la o ameliorare graduala a sectorului de constructii in trimestrele urmatoare, pe fondul relansarii investitiilor (atat publice, dar si private). Conform Bugetului de Stat pe 2014 ponderea investitiilor publice in PIB va creste la 6% (de la 4% in 2013).

 In ceea ce priveste consumul public am asistat la o ajustare mai severa in luna noiembrie, pentru respectarea tintei de deficit convenita de Guvern cu autoritatile internationale (la 2,5% din PIB). Astfel, cheltuielile bugetare s-au contractat cu 0,9% an/an in perioada ianuarie-noiembrie (in termeni reali, dupa ajustarea cu inflatia), dupa avansul de 0,1% an/an consemnat la 10 luni.

 In termeni nominali, in perioada ianuarie-noiembrie cheltuielile bugetare s-au majorat cu 3,3% an/an, la 192,4 miliarde RON (echivalentul a 30,8% din PIB), evolutie determinata de componentele cheltuieli cu personal (+13,6% an/an) si cheltuieli cu bunuri si servicii (+11,3% an/an). Investitiile publice s-au situat la 25,3 miliarde RON in primele 11 luni ale anului, echivalentul a 4,05% din PIB.

 Pe de alta parte, la 11 luni veniturile la buget au crescut cu 4,1% an/an, la 182,6 miliarde RON (reprezentand 29,2% din PIB): veniturile din impozitul pe venit au urcat cu 7,9% an/an, pe fondul deciziilor de reintregire a salariilor bugetarilor si de majorare a punctului de pensie si a salariului minim; de asemenea, veniturile din TVA au crescut cu 4%; pe de alta parte, veniturile din impozitul pe profit s-au majorat cu doar 1,2% an/an.

 Astfel, deficitul bugetar a consemnat un nivel de 9,8 miliarde RON in perioada ianuarie-noiembrie, echivalentul a 1,56% din PIB. Pentru acest an previzionez un deficit bugetar de aproximativ 2,5% din PIB. In scenariul macroeconomic central, deficitul bugetar s-ar putea reduce la 2,3% din PIB.

 La nivelul pietei fortei de munca numarul de someri a continuat sa creasca in noiembrie, cu 4 mii, la 740 mii, evolutie determinata de climatul investitional dificil. Rata somajului a stagnat la 7,3%. Ratele somajului pentru barbati si femei au stagnat la 7,9%, respectiv 6,5%. In perioada ianuarie-noiembrie 2013 rata medie a somajului s-a situat la 7,3%. Atrag in continuare atentia cu privire la faptul ca nivelul actual al somajului este determinat, in principal, de componenta structurala. Prin urmare, sunt necesare importante investitii in economia reala si noi reforme structurale pentru ameliorarea sustenabila a climatului laboral.

8

In scenariul macroeconomic central revizuit in luna decembrie ma astept ca rata somajului sa se reduca de la 7,3% in 2013 la 6,9% in 2014 si 6,4% in 2015 (medii anuale). Acest scenariu este sustinut de perspectivele de relansare a investitiilor in economia reala, dar si de semnalele de intensificare a fluxurilor de migratie a populatiei active.

 Scenariul central 3 – 6 luni

 Evolutiile recente ale indicatorilor macroeconomici au confirmat scenariul central de previziune de la Raportul Macroeconomic Mondial din luna noiembrie. Prin urmare, voi mentine acest scenariu central de previziune. O noua actualizare a previziunilor macroeconomice pe economia Romaniei va fi elaborata dupa comunicarea estimarilor provizorii I privind dinamica economiei interne in trimestrul IV din 2013 (luna martie 2014).

9

 In cadrul scenariului macroeconomic central curent ma astept la o dinamica a PIB de 2,6% an/an in 2013 si 2014 si de 3,3% an/an in 2015. Acest scenariu are la baza perspectiva atenuarii decalajului intre dinamica cererii externe nete si sub-performanta cererii interne prin intermediul relansarii sustenabile a investitiilor in economia reala pe termen mediu. Evolutiile recente ale mai multor indicatori macroeconomici si financiari exprima premise mai bune pentru dinamica formarii brute de capital fix in trimestrele urmatoare: declinul semnificativ al costurilor de finantare in economie (evolutie determinata de contextul favorabil din pietele financiare internationale, dar si de procesul BNR de normalizare a politicii monetare); excesul de lichiditate din piata monetara; depasirea punctului culminant al ajustarii de catre sectorul bancar intern; plusul de stabilitate economica generat in ultimele trimestre (ajustarea deficitului de cont curent, a deficitului bugetar); atenuarea deficitului de finantare din sectorul bancar; premisele de accelerare a investitiilor publice in anul electoral 2014 (la 6% din PIB conform Legii Bugetului de Stat pe 2014). Aceste evolutii sunt reflectate sintetic de curba randamentelor, spread-ul de dobanda intre scadenta lunga si scadenta scurta atingand un maxim istoric la jumatatea lunii ianuarie 2014 (319 p.b.).

 In acest scenariu central previzionez o crestere a formarii brute de capital fix cu 6,3% an/an in primul semestru al anului. Redinamizarea investitiilor va antrena piata fortei de munca, prin urmare ma astept la o relansare graduala a consumului privat (sustinuta si de masurile specifice anului electoral, printre care mentionez majorarea salariului minim pe economie si a punctului de pensie). Conform scenariului central consumul privat ar putea consemna un avans de 1,4% an/an in perioada ianuarie – iunie 2014. De asemenea, in acest an electoral ma astept la o dinamizare a investitiei publice (previzionez o crestere a consumului public cu 1,5% an/an).

11

 Pe de alta parte, ma astept la o atenuare a contributiei pozitive a cererii externe nete la dinamica PIB-ului, pe fondul decelerarii exporturilor si accelerarii importurilor. Pentru urmatoarele 6 luni previzionez o crestere a exporturilor cu 7% an/an si un avans al importurilor cu aproximativ 6,7% an/an.

 Prin urmare, pentru prima jumatate a anului curent ma astept la o crestere economica de 2,1% an/an. In acest scenariu, evolutia economiei interne va fi mai echilibrata comparativ cu ceea ce s-a intamplat in 2013, in sensul atenuarii decalajului intre dinamica cererii externe nete si dinamica cererii interne.

22

33

 Relansarea sustenabila a economiei prin intermediul investitiei fixe va antrena favorabil piata fortei de munca. De asemenea, premise de accelerare a migratiei muncii vor avea o contributie pozitiva la dinamica pietei fortei de munca din Romania din perspectiva termenului scurt si mediu, dupa parerea mea. In scenariul macroeconomic central rata somajului ar putea consemna un nivel mediu de 7% in primul semestru din 2014 si s-ar putea reduce sub pragul de 7% in luna iulie.

 Pentru 2014 ma astept la o crestere economica de 2,6% an/an pe plan intern, o evolutie mai echilibrata comparativ cu anii anteriori, determinata de relansarea investitiilor (avans previzionat la peste 7% an/an).

 Principala componenta a PIB (consumul privat) ar putea accelera de la 0,3% an/an in 2013 la 1,3% an/an in 2014, pe fondul dinamizarii investitiilor, dar si a masurilor de majorare a salariului minim pe economie si a punctului de pensie (la care s-ar putea adauga reducerea CAS in a doua jumatate a anului curent).

 De asemenea, consumul public ar putea creste cu 1,2% an/an in 2014, dupa declinul de 0,9% an/an din 2013.

 Pe de alta parte, contributia pozitiva a cererii externe nete la dinamica PIB s-ar putea diminua in 2014, pe fondul decelerarii exporturilor (de la 14% an/an la 7,8% an/an) si a accelerarii importurilor (de la 3,5% an/an la 6,5% an/an).

 La nivelul pietei fortei de munca rata medie a somajului s-ar putea reduce de la 7,3% in 2013 la 6,9% in 2014.

 Riscuri

 Se pot mentiona o serie de factori de risc pentru acest scenariu central:

  1. Climatul macro-financiar global, in general si european, in special (mix-ul de politici economice din Statele Unite, intensificarea riscului deflatiei in Zona Euro, problemele din sfera economiilor emergente);
  2. Evolutia perceptiei de risc cu privire la factorii politici interni, mai ales in contextul anului electoral (alegeri europarlamentare, alegeri prezidentiale) (ex. posibilitatea unei noi crize politice determinata de ruperea coalitiei de guvernare);
  3. Intarzieri in implementarea prevederilor din cadrul Acordului Stand-By;
  4. Perpetuarea si/sau reintensificarea riscului in sfera sectorului bancar;
  5. Climatul meteo cu impact pentru dinamica productiei agricole in 2014 (agricultura a avut o contributie record la PIB-ul din 2013).

Inflatia si politica monetara

 Conform datelor INS preturile de consum au crescut cu 0,33% mom in decembrie. Preturile la alimente au urcat cu 0,62% mom, evolutie determinata, in principal, de componenta legume si conserve din legume (+5,51% mom). Preturile la bunuri ne-alimentare au crescut cu 0,15% mom, pe fondul componentei combustibili (+0,68% mom). De asemenea, tarifele la servicii s-au majorat cu 0,2% mom, ca urmare a evolutiei preturilor la serviciile de posta si telecomunicatii (+0,34% mom). Excluzand componentele volatile preturile de consum au consemnat un avans de doar 0,04% mom.

44

 Raportat la decembrie 2012 inflatia s-a situat la 1,55%, nivel minim istoric (in decelerare de la 1,83% an/an in noiembrie). Pe de o parte, preturile la alimente au scazut cu 1,81% an/an, evolutie determinata de productia agricola record din 2013. Pe de alta parte, preturile la bunuri ne-alimentare au crescut cu 3,62% an/an, in timp ce tarifele la servicii s-au majorat cu 3,43% an/an.

 In 2013 inflatia medie s-a situat la 4,01% an/an, in accelerare de la 3,34% an/an in 2012, conform datelor INS. Considerand Indicele Armonizat al Preturilor de Consum inflatia a decelerat de la 3,4% an/an in 2012 la 3,2% an/an in 2013 (in linie cu estimarile proprii).

 La prima sedinta de politica monetara din 2014 Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a redus dobanda de referinta cu 25 p.b. la 3,75% (un nou nivel minim istoric). Totodata, BNR a redus ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in RON si valuta ale institutiilor de credit cu 3 p.p. la 12%, respectiv cu 2 p.p. la 18%. Aceste decizii au fost foarte aproape de estimarile proprii, singura diferenta fiind ritmul de reducere a ratei rezervelor minime obligatorii la RON (ma asteptam la o diminuare cu 2,5 p.p. la 12,5%).

55

66

 Practic, BNR a continuat ciclul de reducere a dobanzii de referinta, initiat in iulie 2013 (undershooting, dupa parerea mea), decizie determinata de nivelul redus al presiunilor inflationiste (inflatie aproape de limita inferioara a intervalului tinta al BNR, fiind in crestere perceptia cu privire la riscul deflatiei), dar si de climatul dificil din sfera creditarii si a investitiilor. Aceasta decizie va contribui la refacerea ritmului PIB potential, puternic afectat negativ de incidenta Marii Recesiuni.

 Totodata, deciziile de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in RON si valuta ale insitutiilor de credit au fost sustinute de ameliorarea stabilitatii macro-financiare si de persistenta blocajului in sectorul bancar intern. De fapt, BNR a semnalat debutul procesului de reducere graduala a ratelor rezervelor minime obligatorii, in convergenta catre nivelurile din Zona Euro. Normalizarea ratelor rezervelor minime obligatorii ar putea determina accelerarea vitezei de circulatie a banilor, contribuind la amelioarea climatului din sfera creditarii (in special, finantarea pe termen mediu si lung), cu implicatii pozitive pentru evolutia formarii brute de capital fix in trimestrele urmatoare.

 In scenariul central ma astept ca BNR sa continue procesul de normalizare a politicii monetare in 2014, cu accent pe ratele rezervelor minime obligatorii, fapt subliniat de Guvernatorul Isarescu la Conferinta de Presa (organizata dupa sedinta). Ma astept ca BNR sa continue sa reduca ratele rezervelor minime obligatorii la sedintele de politica monetara din acest an (cel putin pana la jumatatea anului), pastrand, deocamdata, cadenta (3 p.p. pentru RON si 2 p.p. pentru valuta). Cu toate acestea, dupa parerea mea, nu exista un calendar prestabilit pentru normalizarea ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in RON si valuta, ci mai degraba ma astept ca BNR sa-si adapteze deciziile in functie de modul in care bancile vor canaliza sumele eliberate.

 Pe de alta parte, marja de manevra a BNR in ceea ce priveste dobanda de referinta este mai redusa, dar nu exclud posibilitatea unei noi reduceri la urmatoarea sedinta de politica monetara (programata in luna februarie). De fapt, Guvernatorul Isarescu a mentionat la Conferinta de Presa ca dobanda de politica monetara este inca ridicata, comparativ cu cea din Zona Euro, sau din tarile Europei Centrale si de Est.

 Totodata, dl. Isarescu a mentionat ca dobanda la depozitele pe termen lung in Romania continua sa fie competitiva.

Scenariul central

 Conform scenariului macroeconomic central revizuit recent inflatia ar putea decelera la 2,1% an/an in 2014 (in medie, pe date IAPC). In acest scenariu am inclus impactul introducerii taxei pe combustibili de 7 Eurocenti pe litru incepand cu 1 aprilie 2014. Am estimat acest impact la aproximativ 0,5 p.p.. Atrag atentia cu privire la faptul ca acest scenariu este conditionat de neintensificarea factorilor de risc (climatul meteo cu impact pentru productia agricola din acest an, evolutia cursului de schimb al RON, cu impact pentru preturile de import si preturile la carburanti).

 In ceea ce priveste perspectivele pentru politica monetara a BNR, previzionez continuarea procesului de normalizare a ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in RON si valuta ale institutiilor de credit (proces demarat in ianuarie 2014). In scenariul central BNR va mentine cadenta acestui proces. Pe de alta parte, procesul de normalizare a dobanzii de referinta se apropie de final, insa nu este exclusa o noua reducere cu 25 p.b. la 3,5% la sedinta de politica monetara din luna februarie. O astfel de decizie ar contribui la reanimarea creditarii si relansarea investitiilor in economia reala, inainte de majorarea costurilor de finantare pe mapamond (determinata de normalizarea politicii monetare in Statele Unite).

 Printre principalii factori de risc pentru acest scenariu central pe economia financiara mentionez: deciziile FED si perspectivele cu privire la viitorul politicii monetare in Statele Unite (cu impact pentru costul de finantare pe mapamond si, implicit, pentru directia fluxurilor de capital orientate catre pietele emergente si in dezvoltare); riscurile politice pe plan intern; climatul meteorologic pe plan intern (daca 2014 va fi un an secetos atunci productia agricola se va reduce semnificativ, ceea ce ar determina o majorare a preturilor la alimente, cu impact nefavorabil pentru inflatie).

 Atrag atentia cu privire la faptul ca viitoarele decizii de politica monetara sunt conditionate de evolutia perspectivelor privind inflatia si stabilitatea financiara (la randul lor dependente de perceptia cu privire la riscurile macro-financiare din plan extern si din plan intern). De asemenea, deciziile strict referitoare la cadenta de normalizare a ratelor rezervelor minime obligatorii sunt dependente de modul cum vor decide bancile utilizarea fondurilor eliberate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *