web analytics

Raport macoeconomic Romania – decembrie 2012

Andrei Radulescu, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Activitatea economica si piata fortei de munca

Economia Romaniei a reintrat in contractie in trimestrul III, consemnand un declin de 0,5% q/q (-0,6% an/an). Persistenta contractiei economice in Zona Euro (principalul partener economic) a determinat evolutia nefavorabila a cererii externe nete din Romania in T3: exporturile au scazut cu 2% q/q, in timp ce importurile au crescut cu 0,1% q/q.

Pe de alta parte, cererea interna a contribuit pozitiv la formarea economiei in perioada iulie-septembrie. Se remarca consumul guvernamental, in crestere cu 4,1% q/q, evolutie determinata de anul electoral 2012.

Formarea bruta de capital fix s-a majorat cu 1,8% q/q, in timp ce consumul privat a consemnat o crestere cu doar 0,7% q/q. In analiza evolutiilor an/an, contractia economiei interne a fost determinata atat de cererea externa, dar si de cererea interna. La nivelul cererii externe, exporturile s-au contractat cu 4,2% an/an, in timp ce importurile s-au diminuat cu doar 1,9% an/an.
In ceea ce priveste cererea interna, consumul privat a consemnat un declin de 1,5% an/an, in timp ce consumul guvernamental a scazut cu 1,7% an/an. Pe de alta parte, formarea bruta de capital fix a consemnat o crestere de 9,9% an/an. Stocurile au avut o contributie negativa la formarea economiei in T3: formarea bruta de capital a crescut cu 3,4% an/an, ritm inferior celui consemnat de formarea bruta de capital fix.

Majoritatea indicatorilor macroeconomici comunicati pe parcursul ultimelor saptamani exprima o probabilitate ridicata a prelungirii contractiei economice si in trimestrul IV al anului (cu alte cuvinte, este in crestere probabilitatea incidentei celei de-a treia recesiuni din ultimii 4 ani).

In sfera cererii externe, exporturile au scazut pentru a 4-a luna consecutiv in octombrie, cu 2,3% an/an, la 3,85 mld. euro, evolutie determinata de persistenta contractiei economice in Zona Euro (principalul partener economic). Pe de alta parte, importurile s-au majorat cu 1,7% an/an, la 4,68 mld. euro. Prin urmare, balanta comerciala a inregistrat un deficit de 0,82 mld. euro in luna octombrie. In perioada ianuarie-octombrie exporturile s-au contractat cu 1% an/an, la 37,4 mld. euro, deprecierea monedei nationale neputand sa contrabalanseze climatul macroeconomic dificil din Zona Euro. Pe de alta parte, importurile s-au majorat cu 0,7% an/an, la 46 mld. euro. Prin urmare, balanta comerciala a inregistrat un deficit de 8,6 mld. euro, in intensificare cu aproximativ 9% an/an.

Evolutiile nefavorabile ale exporturilor se rasfrang la nivelul industriei romanesti. Productia industriala a stagnat in octombrie (m/m) (declin de 0,1% an/an). In perioada ianuarie-octombrie productia industriala a consemnat un avans de doar 0,6% an/an.

Cu toate acestea, comenzile noi in industrie au crescut in octombrie (cu 17,6% an/an), dupa 3 luni de declin. La 10 luni acest indicator a consemnat un avans de doar 0,9% an/an.

Totodata, sectorul de constructii a continuat sa se contracte in octombrie, iar ritmul de declin s-a intensificat (la -6,8% an/an), evolutie determinata de componenta lucrari de inginerie civila (declin cu aproximativ 20% an/an). Aceasta evolutie poate exprima faptul ca investitiile publice in acest sector au fost sistate inca de dinainte de alegerile generale (din decembrie).

Nu in ultimul rand, consumul privat a resimtit la finalul anului 2012 deteriorarea venitului real disponibil (determinata de presiunile inflationiste, deprecierea monedei nationale, dar si de persistenta conditiilor dificile in piata fortei de munca). In octombrie vanzarile din comertul cu amanuntul au stagnat (an/an), o aterizare fortata dupa ritmurile de evolutie de peste 5% an/an din august si septembrie. La 10 luni vanzarile din comertul cu amanuntul au crescut cu 3,9% an/an, evolutie determinata, in principal, de dinamica acestui indicator in perioada mai-septembrie.

In piata fortei de munca, numarul de someri a scazut cu 5 mii in octombrie. Rata somajului s-a diminuat la 6,9% – nivelul minim din ultimii 3 ani. Cu toate acestea, dupa parerea mea, nivelul actual al somajului este de natura structurala. Cu alte cuvinte, o reducere a somajului de la nivelul actual este dependenta de implementarea de reforme structurale, sau de o relansare puternica a investitiilor (fapt putin probabil cel putin pe termen scurt).

Scenariul central 3 – 6 luni

Evolutiile recente ale indicatorilor macroeconomici nu au surprins scenariul central de previziune de la Raportul Macroeconomic din noiembrie. Prin urmare, nu voi modifica previziunile din acest scenariu: probabilitate ridicata ca PIB-ul sa evolueze in intervalul (-0,75% : 0,25%) an/an pe termen scurt (primele luni din 2013).

Persistenta contractiei economice in Zona Euro se va rasfrange nefavorabil la nivelul cererii externe, cu implicatii pentru productia industriala. Se pare ca deprecierea monedei nationale (cursul real efectiv) pe parcursul ultimelor trimestre nu este suficienta pentru a determina o contrabalansare a climatului dificil din Europa. Totodata, exportul romanesc pare sa fi atins nivelul potential, prin urmare sunt necesare investitii suplimentare care sa determine o majorare a exporturilor.

La nivelul cererii interne se mentin in continuare premise nefavorabile, atat pentru consumul privat (venitul real disponibil al populatiei va continua sa fie nefavorabil influentat de gradul ridicat de indatorare, conditiile dificile din piata fortei de munca si presiunile inflationiste, mai ales in urma majorarilor de preturi anuntate la 1 ianuarie), dar si pentru consumul guvernamental (in contextul continuarii procesului de consolidare bugetare, conform prevederilor Compactului Fiscal).

Acest proces de consolidare bugetara ar putea fi accentuat de recentele informatii ale Institutului National de Statistica cu privire la evolutia PIB-ului pe parcursul ultimilor ani. De asemenea, acest proces este ingreunat de efectul bulgare de zapada (in continuare costul finantarii statului depaseste ritmul nominal de evolutie a economiei, desi in ultimele saptamani am asistat la reducerea dobanzilor la titlurile de stat pe 10 ani).

Nu in ultimul rand, este putin probabil sa asistam la o relansare a fluxurilor investitionale in economia reala, cel putin in lunile urmatoare: climatul dificil din Zona Euro, dar si deteriorarea potentialului economic pe plan intern au impact nefavorabil pentru investitiile straine; totodata, capitalul autohton nu prezinta nici forta si nici know-how pentru a relansa investitiile; nu in ultimul rand, sectorul bancar se confrunta cu o serie de provocari, cu implicatii pentru procesul de creditare.

Riscuri

Dupa parerea mea, se mentin in continuare o serie de factori de risc cu privire la evolutia economiei interne pe termen scurt, iar concretizarea acestora ar putea contribui la evolutii macroeconomice in afara intervalului de previziune:

    1. Climatul macro-financiar mondial, in general, cel din Zona Euro, in principal (am putea asista la o reintensificare a factorilor de risc);
    2. Rambursarea imprumutului contractat in 2009 de la institutiile financiare internationale (in 2013 este varful acestei rambursari) ar putea declansa o noua unda de depreciere a monedei nationale, cu implicatii pentru venitul real disponibil al populatiei, dar si pentru rezultatele din sectorul bancar;

  1. Persistenta si intensificarea blocajelor economico-financiare pe plan intern, mai ales daca seceta de capital se va prelungi;
  2. Procesul de ajustare a sectorului bancar privat va continua si in trimestrele urmatoare, cu implicatii pentru creditare;
  3. Accelerarea presiunilor inflationiste, mai ales in urma majorarilor de preturi anuntate de la 1 ianuarie;
  4. Continuarea si intensificarea fenomenului de depreciere a capitalului uman;
  5. Posibilitatea reintensificarii riscurilor politice, in contextul fragilitatii aliantelor politice;
  6. Neimplementarea reformelor structurale (cu impact pentru evolutia potentialului economiei), intarzieri in respectarea angajamentelor convenite cu institutiile financiare internationale;
  7. Riscuri macro-financiare si geopolitice pe mapamond, cu influente asupra evolutiei cotatiilor internationale la bunuri, dar si asupra climatului investitional (in economiile emergente).

Inflatia si politica monetara

In noiembrie preturile de consum au crescut cu 0,04% m/m, evolutie determinata de componenta marfuri alimentare (majorare cu 0,29% m/m). Pe de alta parte, preturile la marfuri nealimentare si la servicii au scazut cu 0,1% m/m, respectiv 0,14% m/m. Raportat la noiembrie 2011 inflatia s-a situat la 4,56% (minimul ultimelor 3 luni).

La ultima Sedinta de Politica Monetara din 2012 Banca Nationala a Romaniei a decis mentinut dobanda de referinta la nivelul de 5,25% si a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in RON si valuta ale institutiilor de credit la 15%, respectiv 20%. Aceasta decizie a fost determinata de intensificarea presiunilor inflationiste (CORE2 ajustat a accelerat la 3,01% an/an in septembrie), coroborata cu incertitudinile din plan macroeconomic din Zona Euro, dar si din plan intern (de ordin economic si politic).

Comunicatul sedintei de politica monetara atrage atentia asupra faptului ca previziunile bancii centrale cu privire la inflatie au fost majorate, pe fondul socurilor negative la nivelul ofertei agregate (mentionez aici recolta agricola foarte slaba). Conform noilor previziuni, inflatia se va  situa peste tinta bancii centrale pana in a doua jumatate a anului 2013.

Scenariul central

Conform scenariului central (cu o probabilitate de peste 50%) BNR va mentine dobanda de referinta la 5,25% si la urmatoarea sedinta de politica monetara (programata in ianuarie 2013). Intensificarea  presiunilor inflationiste in toamna anului 2012, coroborata cu majorarile de preturi anuntate de la 1 ianuarie 2013 au determinat reducerea spatiului pentru continuarea procesului de normalizare a politicii monetare (spatiu determinat in principal de deficitul de cerere). Totodata, climatul macro-financiar se mentine dificil, iar riscurile din sfera politica s-ar putea reintensifica, factori cu implicatii pentru cursul valutar.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *