web analytics

Raport macoeconomic Romania – aprilie 2013

Andrei Radulescu

Andrei RADULESCU, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Activitatea economica si piata fortei de munca

Conform datelor Institutului National de Statistica (estimari provizorii II) economia interna a crescut cu 0,4% qoq (0,7% an/an) in ultimul trimestru din 2012. Aceasta evolutie a fost determinata de cererea externa neta, exporturile consemnand un avans de 0,1% qoq (in contextul deprecierii RON), in timp ce importurile s-au contractat cu 2,6% qoq (expresie a persistentei unui climat dificil in sfera cererii interne).

image002
Pe de alta parte, cererea interna s-a contractat, cresterea consumului privat (cu 0,4% qoq) fiind contrabalansata de declinul consumului guvernamental (colectiv) cu 10% qoq si al formarii brute de capital (cu 4,4% qoq).

Astfel, in 2012 economia interna a consemnat un avans de 0,7% an/an, in decelerare raportat la 2011 (ritm de 2,2% an/an, conform datelor Eurostat). Aceasta evolutie a fost determinata de cererea interna, sustinuta de contextul electoral (consumul guvernamental a crescut cu 1,7% an/an, conform Eurostat), cu implicatii pentru formarea bruta de capital fix (avans de 4,9% an/an). De asemenea, deciziile privind reintregirea salariilor din sectorul public coroborate cu atenuarea inflatiei au determinat o majorare a consumului privat cu 1,1% an/an.

image001
Pe de alta parte, cererea externa neta a avut o contributie negativa la formarea ritmului de evolutie a PIB in 2013, exporturile scazand cu 3% an/an, in timp ce importurile s-au diminuat cu doar 0,9% an/an.

Pe parcursul ultimelor saptamani am asistat la o evolutie mixta a indicatorilor macroeconomici, expresie a evolutiei economiei la un ritm sub potential in prima jumatate a anului curent.

Se remarca dinamica cererii externe nete: conform datelor Eurostat, exporturile au crescut pentru a 2-a luna consecutiv in februarie, cu 1,7% mom (14,3% an/an) la nivelul record de 4,05 mld. EUR; pe de alta parte, importurile au scazut cu 0,1% mom (crestere cu 3,8% an/an) la aproximativ 4,6 mld. EUR. Prin urmare, balanta comerciala a consemnat un deficit de 531 mil. EUR, cel mai redus nivel din ultimele luni.

image004
In primele doua luni ale anului exporturile au crescut cu 8,5% an/an la 8 mld. EUR, in timp ce importurile s-au majorat cu doar 0,9% an/an, la 9,02 mld. EUR. Prin urmare, deficitul balantei comerciale s-a diminuat cu aproximativ 33%, la 1,1 mld. EUR, conform datelor Eurostat.

Semnalele pozitive din sfera cererii externe se resimt la nivelul industriei romanesti, prin prisma dependentei economiei interne de mecanismul exporturi / investitii in industrie. Productia industriala a crescut pentru a 4-a luna consecutiv in februarie, cu 1% mom (6,5% an/an). Se remarca evolutia industriei prelucratoare, in crestere pentru a 6-a luna consecutiv in februarie (cu 1,7% mom, 9,4% an/an).

image005
Totodata, comenzile noi in industrie au crescut cu 17% an/an (in valoare nominala) in februarie, dupa doua luni de contractie. In perioada ianuarie-februarie acest indicator a consemnat un avans de 3,6% an/an.

image003
Pe de alta parte, celelalte elemente ale cererii interne (consumul privat si consumul guvernamental) sunt afectate nefavorabil de o serie de factori, printre care mentionez: procesul de deleveraging, conditiile dificile din sfera creditarii si din piata fortei de munca, inflatia ridicata si procesul de consolidare bugetara.

Spre exemplu, in sfera consumului privat (principala componenta a PIB) am asistat la o scadere a vanzarilor din comertul cu amanuntul cu 2% mom in februarie, conform datelor comunicate de Institutul National de Statistica. Comparativ cu februarie 2012 vanzarile din comertul cu amanuntul au crescut cu doar 1,4%, evolutie care confirma tendinta de decelerare initiata in a doua jumatate din 2012.

image006
In ceea ce priveste consumul guvernamental, am asistat la o continuare a procesului de consolidare bugetara in primul trimestru din 2013: cheltuielile bugetare s-au contractat in termeni ajustati de inflatie cu aproximativ 1,1% an/an (in termeni nominali acestea s-au majorat cu 4,4% an/an, evolutie determinata de componentele cheltuieli cu personal – avans de 19,9% an/an si cheltuieli cu bunuri si servicii – in urcare cu 11,3% an/an).

La nivelul pietei fortei de munca, numarul de someri s-a diminuat cu 8 mii, la 666 mii. Rata somajului a stagnat la 6,7%. Nivelul actual al somajului este de natura structurala, pentru diminuarea acestuia fiind necesare importante investitii in economia reala, precum si continuarea reformelor structurale la nivelul pietei fortei de munca.

image007
Scenariul central 3 – 6 luni

Avand in vedere evolutiile recente ale indicatorilor macroeconomici (incorporand si datele revizuite cu privire la evolutia economiei in T4 si, per ansamblu, in 2012) am modificat scenariul central de previziune pentru economia interna, atat din perspectiva termenului scurt, dar si a termenului mediu.

Conform noului scenariu macroeconomic central (creionat prin aplicare macroeconometrica), procesul de relansare graduala a economiei interne va continua in trimestrele urmatoare, accelerand in a doua jumatate a anului curent si prima jumatate din 2014 (catre un ritm apropiat de potential): PIB-ul ar urma sa prezinte ritmuri de evolutie an/an in intervalul (1,5% : 1,9%) in perioada T2 – T4 2013. Astfel, economia interna ar putea sa accelereze la 1,4% an/an in 2013 si 2% an/an in 2014.

image008
La baza acestui scenariu central se afla ipoteza de ameliorare graduala a cererii externe, in contextul stabilizarii economiei Zonei Euro (principalul partener economic), a evolutiilor valutare din ultimele trimestre, dar si a ameliorarii exporturilor catre statele din afara Uniunii Europene. Exporturile ar putea crescut cu un ritm mediu de aproximativ 3,3% an/an in perioada T2 – T4 2013.

image009
Accelerarea exporturilor se va resimtii la nivelul investitiilor in industrie, economia interna continuand sa fie dependenta de mecanismul exporturi / investitii. Formarea bruta de capital fix ar putea accelera pana la 7,5% an/an in ultimul trimestru din 2013, evolutie conditionata si de ameliorarea perceptiei cu privire la riscul investitional si stabilizarea climatului din sectorul bancar.

Pe de alta parte, presiunile inflationiste ridicata (peste 5% an/an in medie in prima jumatate a anului), coroborate cu climatul dificil din piata fortei de munca, cu procesul de deleveraging si persistenta unui climat advers in sfera creditarii vor limita o accelerare a consumului privat (principala componenta a PIB). In noul scenariu central consumul privat ar putea sa creasca in medie cu aproximativ 1,13% an/an in perioada T2 – T4 2013.

image010
De asemenea, procesul de consolidare bugetara ar trebui sa continue si in 2013, in contextul acordurilor financiare internationale (inclusiv a Compactului Fiscal). Prin urmare, noul scenariu central se axeaza pe o scadere a consumului guvernamental cu aproximativ 1% an/an in 2013, dupa avansul din 2012 determinat de contextul electoral.

Trecand spre piata fortei de munca, am putea asista la o ameliorare graduala a climatului in trimestrele urmatoare, pe fondul accelerarii ritmului de evolutie a economiei. Astfel, rata somajului ar putea sa scada de la 7% in 2012 la 6,5% in 2013. Continui sa atrag atentia cu privire la faptul ca nivelul actual al somajului este de natura structurala, pentru diminuarea acestuia fiind necesare importante investitii in economia reala si continuarea reformelor structurale in piata fortei de munca.

image011
Riscuri

Se mentin in continuare o serie de factori de risc pentru evolutia economiei interne din perspectiva termenului scurt, dar si a celui mediu-lung, a caror concretizare (chiar si partiala) ar putea determina evolutii macroeconomice in afara scenariului central de previziune. Printre acesti factori de risc mentionez:

1.    Riscurile macro-financiare, politice, sociale si geopolitice din economia mondiala, in general, si din Zona Euro (principalul partener economic) indeosebi: posibilitatea deteriorarii climatului din pietele financiare globale si a persistentei la un nivel ridicat a perceptiei cu privire la riscul expunerii (investitionale) pe economiile emergente si de frontiera (mai ales cele din Europa de Est);
2.    Conditiile extrem de dificile din sfera creditarii bancare, economia interna fiind dependenta de finantarea din banci: creditul neguvernamental a stagnat in primul trimestru (an/an), rata restantelor la credite a atins un nou record, marjele de dobanda au crescut (pe segmentul EUR), procesul de deleveraging continua, iar cererea reala de credite este foarte scazuta;

image012
3.    Riscurile decurente din acordurile cu institutiile financiare internationale, inclusiv probabilitatea ca in vara sa nu se ajunga la un nou acord cu Fondul Monetar International;
4.    Posibilitatea reintensificarii riscurilor de natura politica, mai ales in contextul semnalelor recente de fragilitate a aliantelor, cu impact nefavorabil pentru climatul investitional in economia reala;
5.    Persistenta rigiditatilor structurale in contextul neimplementarii reformelor structurale;
6.    Prelungirea secetei de capital in economia reala, care ar putea determina perpetuarea blocajelor economico-financiare;
7.    Posibilitatea ca presiunile inflationiste sa se mentina ridicate si in a doua jumatate a anului curent, mai ales daca recolta agricola nu se va ameliora (comparativ cu 2012) si/sau vor fi adoptate noi masuri de majorare a preturilor administrate;
8.    Continuarea si intensificarea fenomenului de depreciere a capitalului uman;

image013
image014
Inflatia si politica monetara

Preturile de consum au crescut cu 0,04% mom in martie, avansul componentei servicii (cu 0,52% mom) contrabalansand declinul preturilor la alimente (cu 0,07% mom) si la bunuri ne-alimentare (cu 0,07% mom). Evolutia componentei core (in crestere cu 0,12% mom) reflecta transmisia graduala a presiunilor inflationiste de la elementele volatile, cu toate ca economia continua sa evolueze la un ritm sub potential. Comparativ cu martie 2012 inflatia s-a situat la 5,25% (in temperare de la 5,65% an/an in februarie).

image015
La sedinta de politica monetara din luna mai (a 4-a din 2013) Banca Nationala a Romaniei a decis mentinerea dobanzii de referinta la 5,25% si ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in RON si valuta ale institutiilor de credit, la 15%, respectiv 20%, decizii in linie cu scenariul macroeconomic central. Entitatea a decis insa reducerea cu 1 p.p. a intervalului ratelor dobanzilor facilitatilor permanente la +-3 p.p. (de la +-4 p.p): astfel, dobanda Lombard se va diminua la 8,25%, in timp ce dobanda pentru facilitatea depozit se va majora la 2,25%.

In Comunicatul sedintei de politica monetara BNR subliniaza temperarea recenta a presiunilor inflationiste (inflatie de 5,25% an/an in martie, inflatie CORE2 ajustat de 3% an/an, dar si ritmuri lunare minime istorice pentru preturile de consum), precum si persistenta evolutiei economiei la un ritm sub potential, dar si evolutia nefavorabila a creditului neguvernamental. Totodata, Comunicatul exprima faptul ca BNR a revizuit in scadere previziunile privind evolutia inflatiei in trimestrele urmatoare, dar atrage atentia cu privire la faptul ca se mentin riscuri privind acest nou scenariu central: volatilitatea fluxurilor de capital orientate spre Romania, persistenta rigiditatilor structurale in economia interna. Comunicatul BNR exprima posibilitatea unor reduceri ale dobanzii de politica monetara in trimestrele urmatoare:”… CA al BNR reitereaza ca BNR monitorizeaza atent evolutiile interne si ale mediului economic international, astfel incat, prin ajustarea treptata a conduitei politicii monetare si utilizarea adecvata a instrumentelor de care dispune, sa asigure stabilitatea preturilor pe termen mediu si stabilitatea financiara, iar pe aceasta baza sa creeze premisele unei cresteri economice sustenabile…”.

image016
In Brief-ing-ul de Presa organizat dupa sedinta de politica monetara Guvernatorul BNR a mentionat ca entitatea bancara centrala este pregatita sa reia procesul de normalizare a dobanzii de politica monetara in a doua jumatate a anului curent.  Ritmul de reducere a dobanzii de politica monetara in trimestrele urmatoare va fi dependent de evolutia inflatiei (conditionata de recolta agricola) si a indicatorilor din sfera economiei reale.

Scenariul central

In noul scenariu macroeconomic central inflatia ar putea accelera in 2013 la 4,5% an/an, in contextul evolutiei preturilor administrate, dar si la alte componente non-core (preturile la bunuri alimentare, in prima jumatate a anului, data fiind recolta agricola foarte slaba din 2012). Cu toate acestea, conditionat de neaparitia unor noi socuri negative de partea ofertei, inflatia ar putea decelera la 4% an/an in 2014.

image017
Conform scenariului macroeconomic central actualizat BNR va reduce dobanda de politica monetara de cel putin doua ori cu cate 0,25% in cele 4 sedinte de politica monetara care mai sunt programate pana la finele anului curent (urmatoarea in iulie). Prin decizia cu privire la diminuarea intervalului intre dobanda Lombard si dobanda la facilitatea depozite BNR ofera deschisa posibilitatea unei reduceri a dobanzii de politica monetara cu 1 p.p. la 4,25% pana in primavara anului 2014. Atrag insa atentia ca deciziile de reducere a dobanzii de referinta vor fi dependente de evolutia inflatiei (si a anticipatiilor inflationiste), dar si a altor indicatori din economia financiara, precum si a celor din economia reala.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *