web analytics

Proiectul Uniunii Europene nu are voie sa esueze

C.Mereuta

Prof. Dr. Cezar Mereuta

Cercetator asociat al Centrului de Modelare Economica al Academiei Romane

Prof. Dr. Cezar Mereuta, cercetator asociat al Centrului de Modelare Economica al Academiei Romane, a aratat care ar trebui sa fie prioritatile strategice ale dezvoltarii Romaniei la orizont 2025. In primul rand trebuie luate in considerare trei ipoteze ale mediului extern, pe un orizont de 11 ani. Acestea ar fi: sa se evite esuarea proiectului UE, sa nu existe o criza de securitate alimentara sau sanitara la nivel UE in perioada urmatoare, iar a treia ipoteza pentru mediul extern ar fi sa nu apara conflicte militare. Cu aceste trei conditii indeplinite, Profesorul Mereuta considera ca “Obiectivul Romaniei pana in 2025 ar trebui sa fie atingerea valorii de 0,8 a indicelui de dezvoltare umana, IDU.

Analizand evolutia in timp a acestui indicator, constat ca Romania, pana in 2025, in baza prioritatilor ce trebuie stabilite, poate depasi aceasta valoare de 0,8″. Cezar Mereuta a facut referire si la analizele de tara din deceniul opt al secolului trecut, ce au aratat ca raportarea bunastarii numai la PIB/locuitor la pret curent sau la paritatea puterii de cumparare nu reflecta in totalitate dezvoltarea societatii in ansamblu si a indivizilor. Tarile cu un PIB foarte mare, dar cu slabe calitati ale actului medical si accese reduse ale utilizarilor la utilitati au fost supuse, in 1920, programului Natiunilor Unite, ce evalueaza un indicator nou pentru 187 de tari. Indicele dezvoltarii umane recomanda tarilor o strategie simultan tridimensionala, axata pe cresterea PIB, pe cresterea calitatii actului medical si pe cresterea calitatilor procesului educational. Profesorul a reamintit si scala IDU, conform careia cele 187 de tari ale lumii se impart in patru categorii. Tarile din prima categorie sunt calificate cu indice foarte inalt de dezvoltare umana, intre 0,8-1, indicele inalt se afla intre 0,7-0,8, intre 0,55-0,7 indicele este mediu, iar cel redus se situeaza sub 0,55. Romania avea, in 2013, indice 0,785, pe locul 54 in topul statelor UE. Cezar Mereuta considera ca ideal ar fi ca Uniunea Europeana sa fie omogena din punct de vedere al IDU, cu mici diferente, dar in aceeasi categorie. Totodata, el sustine ca daca s-ar realiza acest obiectiv, conditiile pentru atingerea prioritatilor sunt: indeplinirea stabilitatii politice, cresterea increderii populatiei in guvern, in mediul afacerilor, atat intern, cat si international, si a statelor in deciziile guvernului roman, in accord cu legislatia UE. Aceste conditii trebuie corelate cu reducerea coruptiei pana la nivelul la care se armeaza Mecanismul de Cooperare si Verificare si va fi egal cu zero. Profesorul propune masuri proactive cu stabilitate fiscala, reducerea evaziunii fiscale si transparentizarea informatiilor de recuperare a daunelor rezultate din marile procese de coruptie. “Pentru ca sunt valori de sute de milioane de euro in procese de coruptie, populatia trebuie sa stie cat s-a recuperat”, a spus profesorul Mereuta. Sprijinirea de catre ministerul bancar a dezvoltarii companiilor, aderarea Romaniei la Uniunea Bancara si consolidarea conditiilor de macrostabilitate economica sunt alte criteria esentiale. Domnul Cezar Mereuta considera ca este foarte important sa se creasca gradul de absorbtie al fondurilor structurale. “Este greu sa acceptam ideea ca in exercitiul financiar noi absorbim 45% din fonduri structurale, fata de Polonia, care are un procent de 71%. De asemenea, este greu sa acceptam intarzierile in elaborarea proiectelor, cauzate de absenta prioritizarii”, a completat acesta. Despre sistemul medical, profesorul a spus ca trebuie finalizata reforma, trebuie crescuta calitatea actului medical, cu optiune clara legata de inversarea semnului la rata populatiei de la -3,6 catre 0, cel putin. De asemenea, a precizat si scaderea la 2-3 a celei mai mari rate a mortalitatii infantile din Europa, cea din Romania. In cazul educatiei, Cezar Mereuta a sugerat ca trebuie luate masuri pentru prevenirea abandonului scolar, incercarea de integrare educationala a romanilor si cresterea calitatii procesului educational preuniversitar si universitar. “Putem conta pe o crestere economica medie care variaza intre 2,5% si 4%. Doi ani consecutivi, 2011 si 2012, demonstreaza acest lucru. In 2011, agricultura contribuie cu zero puncte procentuale si cresterea economiei este de 2,2%, iar in 2012, agricultura are o contributie negativa de 1,8 puncte procentuale, iar PIB creste cu 0,6%. Influenta este absolut semnificativa si de aceea nu ne putem permite prognoze medii, de 5-6%”, adauga Cezar Mereuta. In cadrul discursului, profesorul a enumerat opt tinte strategice.

1 – Industria exportului si investitiile straine sunt un punct foarte important. Trebuie elaborat un demers foarte consistent privind identificarea metodelor si a celor mai bune practici de atragere a companiilor cu capital majoritar strain in domenii prioritare ale economiei romanesti, ce se regasesc si in Codul Modernizarii Tarilor, ce cuprinde: echipament electric, calculatoare si produse electronic si optice, telecomunicatii, ma -sini, utilaje si echipamente, industria mijloacelor de transport si industria altor mijloace de trans -port. De asemenea, pentru atragerea investitorilor, si domeniul de fabricare a produselor farmaceu -tice trebuie sa prezinte interes. Companiile cu capital majoritar strain atrase in Romania trebuie sa sprijine diversificarea exporturilor romanesti in afara UE, aceasta constituind o prioritate importanta.

2 – A doua tinta strategica este reprezentata de politici in domeniul IMM-urilor. Profesorul sustine necesitatea modificarilor in ansamblul de politici in domeniul IMM-urilor. Pe langa accentuarea dezvoltarii antreprenoriale destinate initierii afacerilor si, pe cale de consecinta, obtinerea cresterii densitatii IMM-urilor (numar IMM-uri la 1.000 locuitori), sunt esentiale eforturi de a crea intreprinderi mijlocii, orientate catre export, pentru cresterea ponderii exportatorilor romani pe piata internationala. Exista in present identificate sectoarele industriei prelucratoare, in care apare oportuna crearea IMM-urilor orientate catre export. Alta resursa importanta de dezvoltare a sistemului de intreprinderi din Romania este crearea IMM-urilor in domenii creative, identificate cu un urias potential de valorificare a inteligentei romanesti pe piata internationala. Sunt 14 servicii creative, de la servicii informatice la consultanta, avocatura, contabilitate s.a. Exportul acestor servicii in 2013 a prezentat o ascensiune puternica, mai ales cel al serviciilor informatice, ce au depasit turismul, cu 100 milioane de euro. Astfel, politica IMM-urilor trebuie adaptata, pentru ca aceste domenii creative sa fie stimulate.

3 – Agricultura si industria alimentara sunt personalitatea sistemica a industriei prelucratoare romanesti. Particularitatea esentiala a Romaniei in raport cu toate tarile Uniunii Europene, referitoare la ponderea populatiei ocupate in agricultura (28,6%) si diferenta foarte mare fata de a doua tara a Uniunii Europene la acest criteriu, Polonia (12,9%), conduce la tinta strategica de dezvoltare a agriculturii si a industriei alimentare si a bauturilor. De altfel, ponderea de peste 25% a valorii adaugate brute a industriei alimentare si a bauturilor din totalul industriei prelucratoare defineste ceea ce se numeste personalitatea sistemica a industrie prelucratoare romanesti. Marea provocare a urmatorilor ani este repre -zentata de cresterea capacitatii de procesare a materiilor prime din agricultura, investitii in sistemul de irigatii, pentru a micsora meteodepen -denta PIB-ului din Romania, si initierea unei sectiuni separate a industriei alimentare si a bauturilor, in cadrul strategiei de export, cu pro -bleme legate de brand, targuri etc.

4 – Dezvoltarea turismului in Romania prin construirea mix-ului infrastructural (aeroporturi, porturi, autostrazi, drumuri expres, reabilitarea drumurilor rurale, reabilitari de cai ferate pentru cresterea vitezei de transport). Acestea sunt purtatoare de importante cresteri ale valorii adaugate brute in constructii si ale numarului de locuri de munca. Dezvoltarea turismul trebuie diversificata si proiectata in sens larg, cuprinzand: turism clasic in statiuni special destinate in sezoanele de vara – iarna, turism rural, prin dezvoltarea pensiunilor in zonele cele mai atragatoare ale Romaniei, turism balnear, cu modernizarea statiunilor existente si crearea altora noi si asistenta medicala de cel mai inalt nivel profesional, prin dezvoltarea clinicilor private de specialitate si dotarea acestora cu echipamente de ultima generatie. Intrarea cel putin a unei clinici specializate private din Romania in reteaua clinicilor de excelenta din Uniunea Europeana.

5 – O alta tinta strategica este independent energetica a Romaniei si transformarea acesteia in exportator net regional de energie. Simultan, trebuie intensificate masurile de crestere a eficientei energetice in toate domeniile si de initiere a unui program national de valorificare a deseurilor. Exista o discrepanta a acestui sector: Romania se afla pe primele locuri in ceea ce priveste dependenta fata de consum, dar pe penultimul loc din punct de vedere al intensitatii energetice. Cezar Mereuta sugereaza echilibrarea atentiilor acordate acestor doua fatete.

6 – Informatizarea societatii este o tinta strategica de sine statatoare. Trebuie depuse eforturi sustinute pentru cresterea utilizarii internetului de catre populatie si dotarea acesteia cu calculatoare (50% in anul 2012). Romania se situa in anul 2011 pe ultimele 2 locuri in tarile Uniunii Europene la cele doua criterii mentionate mai sus.

7 – La cercetarea de inalta tehnologie exista doua probleme. Prima tine de fondurile europene nefolosite, de care putem beneficia in cazul in care vom actiona rapid. Este posibila crearea unui institut de cercetari de produse farmaceutice, dotat cu echipamente si personal care sa-i confere un inalt prestigiu international, utilizand fonduri europene. A doua problema este legata de sansa Romaniei de a deveni un pol de “inalta tehnologie”, utilizand oportunitatea construirii la Magurele a laserului de cea mai mare putere din Europa. Este obligatorie luarea tuturor masurilor, de la avize de mediu la infrastructura de acces, astfel incat termenul de dare in functiune sa nu fie depasit. Realizarea uni grup de initiativa pentru identificarea principalelor domenii de aplicatie a laserului de mare putere, cu incercarea de a realize in tara companii specializate in acest domeniu, constituie o oportunitate. Aceasta component strategica este deosebit de importanta pentru ca ar pune Romania pe harta tarilor cu o specializare in cercetare de nivelul secolului XXI.

8 – Ultima tinta strategica este legata de pregatiri complexe cu elaborarea studiilor de impact si asigurarea resurselor materiale necesare in cazuri de calamitati: inundatii, cutremure etc. Aceasta ultima tinta strategica are o importanta deosebita pentru ca schimbarile climatice au condus la o probabilitate crescuta a inundatiilor, iar in perioada urmatoare, riscul unui seism important in Romania este crescut din cauza intervalului mai mare de 37 de ani de la ultimul cutremur major.

Prezentul demers a avut in vedere un ansamblu de masuri care sa permita Romaniei sa iasa din zona ultimelor 2 locuri la majoritatea criteriilor de analiza a nivelurilor de dezvoltare a tarilor Uniunii Europene. Raspunsul la intrebarea “Cum se pot verifica prioritatile strategice?” a fost exemplificat de profesorul Cezar Mereuta utilizand analiza calitativa Spearman. Dupa rangurile nivelurilor unor criterii de analiza, cele 28 de tari ale Uniunii Europene pot fi grupate in 5 clase. O analiza SWOT elaborata recent de autorul acestei lucrari pe un numar de 10 domenii si 70 de indicatori a identificat un numar de 25 de indicatori care se incadreaza in clasa C, “stare net defavorabila”, constituind cele mai importante “puncte slabe” ale Romaniei in raport cu tarile Uniunii Europene. Foarte important este faptul ca din cei 25 de indicatori “puncte slabe”, 18, adica 72%, au rangurile 27 si 28, deci situeaza Romania pe penultima si ultima pozitie.

Material publicat si in edita print a revistei Piata Financiara

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *