web analytics

Prioritati strategice ale dezvoltarii Romaniei la orizont 2025

C.Mereuta

Prof. Dr. Cezar Mereuta

Cercetator asociat al Centrului de Modelare Economica al Academiei Romane

Demersul pe care il prezentam in cele ce urmeaza pleaca de la cateva ipoteze considerate realizabile pe perioada 2014 – 2025:

  • Proiectul Uniunii Europene ramane valabil, clubul cuprinzand in anul 2025 cel putin tarile membre din anul 2014.
  • Uniunea Europeana nu se va confrunta cu crize majore privind securitatea alimentara si sanitara, care sa afecteze un numar semnificativ al populatiei sale.
  • Nu vor avea loc situatii de razboi, care sa angreneze ansamblul tarilor Uniunii Europene.

Din punctul nostru de vedere, obiectivul strategic global al Romaniei, cuantificabil la orizontul anului 2025 este depasirea valorii de 0,8 a indicelui de dezvoltare umana (IDH), care incadreaza tarile lumii in categoria “valori foarte inalte ale indicelui dezvoltarii umane”*.

Ratiunea alegerii acestui obiectiv strategic global pentru Romania anului 2025 isi are sorgintea in observatia ca ierarhizarea tarilor exclusiv dupa nivelul valorii PIB/locuitor, in preturi curente sau la paritatea puterii de cumparare (PPP) nu reflecta in multe cazuri satisfactia populatiei referitoare la accesul la alimente si utilitati precum si la calitatea actului medical. De asemenea, acelasi indicator nu reflecta in multe cazuri nivelul general al scolarizarii adultilor de peste 25 de ani, in relatie directa cu multiplicarea posibilitatilor de a alege diverse profesiuni calitativ deosebite.

Din cauzele mentionate mai sus, in anul 1990, in cadrul Programului ONU pentru Dezvoltare (PNUD) a fost creat indicele dezvoltarii umane IDH, care cuprinde trei marimi fundamentale din care una este formata din doua componente:

  • Valoarea produsului intern brut / locuitor la paritatea puterii de cumparare (PPP) exprimata in USD
  • Speranta de viata la nastere (ani)
  • Numarul mediu al anilor de scolarizare a adultilor peste 25 de ani – componenta A
  • Anii de scolarizare care se asteapta sa fie urmati la nivelul copiilor – componenta B.

Valorile IDH sunt cuprinse intre 1 (maxim) si 0 (minim).

In functie de valorile IDH tarile lumii pot avea:

  1. o valoare foarte inalta a IDH, mai mare sau egala cu 0,8
  2. o valoare inalta a IDH, mai mare sau egala cu 0,7 dar mai mica de 0,8
  3. o valoare medie a IDH, mai mare sau egala cu 0,55 dar mai mica de 0,7
  4. o valoare redusa a IDH, mai mica de 0,55.

Ultimul raport PNUD referitor la valorile IDH pentru 187 de tari din septembrie 2014 pozitiona cele 28 de tari ale Uniunii Europene, conform tabelului 1.

Tabelul 1

Tara Locul tarii in clasamentul general Locul tarii in ierarhia tarilor Uniunii Europene Valoarea IDH pentru anul 2013
Olanda 4 1 0,915
Germania 6 2 0,911
Danemarca 10 3 0,900
Irlanda 11 4 0,899
Suedia 12 5 0,898
Marea Britanie 14 6 0,892
Franta 20 7 0,884
Austria 21 8 0,881
Belgia 21 9 0,881
Luxemburg 21 10 0,881
Finlanda 24 11 0,879
Slovenia 25 12 0,874
Italia 26 13 0,872
Spania 27 14 0,869
Cehia 28 15 0,861
Grecia 29 16 0,853
Cipru 32 17 0,845
Estonia 33 18 0,840
Litunia 35 19 0,834
Polonia 35 20 0,834
Slovacia 37 21 0,830
Malta 39 22 0,829
Portugalia 41 23 0,822
Ungaria 43 24 0,818
Croatia 47 25 0,812
Letonia 48 26 0,810
Romania 54 27 0,785
Bulgaira 58 28 0,777

Din cele 28 de tari ale Uniunii Europene, 26 au valoarea IDH mai mare de 0,8. Din categoria urmatoare fac parte Romania si Bulgaria. Romania se afla in proximitatea valorii de 0,8, la 0,015 puncte. Obiectivul strategic global poate fi atins intrucat in perioada 2005 – 2013 valoarea IDH pentru Romania a crescut de la 0,750 la 0,785, cu mentiunea unei relative stagnari in perioada 2010 – 2012.

Optiunea noastra strategica pentru Romania obliga la abordarea in egala masura a trei probleme fundamentale:

  • Finalizarea reformei in sanatate cu obiective precise in legatura cu trecerea la un spor pozitiv natural al populatiei (-3,6 ‰ in anul 2012) si a scaderii semnificative a mortalitatii infantile. Mentionam ca Romania este singura tara din Uniunea Europeana, in care rata mortalitatii infantile este cu 2 cifre (10 ‰ in anul 2012)!
  • Finalizarea reformei in invatamant, punandu-se accent pe cresterea calitatii procesului si pe stabilitatea solutiilor pe termen lung. Se impune initierea in parteneriat public privat a unui program de dezvoltare a scolilor profesionale. Trebuie intarita disciplina in invatamantul preuniversitar si cresterea semnificativa a calitatii invatamantului universitar, astfel incat cel putin 3 universitati romanesti sa indeplineasca criteriul de acces in Top 500 mondial. Se impune dezvoltarea sustinuta a cercetarii romanesti.
  • Transpunerea in practica a cerintelor celor doua directii mentionate impune alocarea pentru sanatate, educatie si cercetare, esalonat pana la nivelul anului 2025, a unor cheltuieli cu ponderi din produsul intern brut cel putin egale cu media valorilor tarilor din Uniunea Europeana.
  • Masuri pentru asigurarea unei cresteri economice durabile, cu un ritm mediu anual de crestere cuprins intre 2,5 % si 4 %. Intervalul mare dintre valorile maxime si minime ale ritmurilor anuale de crestere economica se datoreaza meteodependentei actuale a PIB-ului din Romania

Realizarea cresterii economice durabile presupune indeplinirea unor conditii necesare, dintre care citam:

  • Stabilitate politica, insotita de cresterea semnificativa a increderii populatiei in guvern
  • Cresterea increderii statelor si mediilor internationale de afaceri in corectitudinea si predictibilitatea deciziilor din Romania, in conformitate cu legislatia Uniunii Europene. O contributie decisiva o are reducerea coruptiei, pana la nivelul la care sa conduca la renuntarea de catre UE la mecanismul de cooperare si verificare in cazul Romaniei.
  • Reducerea in forta a evaziunii fiscale, cu o componenta noua, esentiala: valorificarea in minimum de timp a sumelor rezultate ca daune in raport cu statul in procesele de coruptie. Aceasta activitate ar trebui sa intre explicit ca sarcina a ANAF-ului la un departament special constituit. Ar fi probabil utila si o analiza a marilor privatizari ratate, cautandu-se identificarea cauzelor si persoanelor.
  • Stabilitatea Codului Fiscal
  • Sprijinirea de catre sistemul bancar din Romania a eforturilor companiilor, indiferent de dimensiuni pentru cresterea cifrelor de afaceri si a volumelor profiturilor acestora. Aderarea Romaniei la uniunea bancara si adoptarea EURO, in momentul cand sunt create toate conditiile stabilitatii macroeconomice.
  • Cresterea ratei de absorbtie a fondurilor structurale

Diferenta dintre Romani (37,2 %) si Polonia (66,7 %) este enorma. Tintele strategice pe care le vom mentiona in continuare, ca si componente ale unei cresteri economice durabile nu pot fi atinse fara utilizarea prioritara a fondurilor structurale.

* * *

In continuare vom mentiona principalele tinte strategice pentru realizarea obiectivului de crestere economica durabila, cu observatia ca nu putem da valori-obiectiv datorita volatilitatii conjuncturilor din aproape fiecare domeniu.

Semnalul pe care il transmitem consta in identificarea prioritatilor conform metodei cunoscute de conducere ABC.

  1. Industria si exporturile

Cercetari academice recente (2013) au demonstrat fara echivoc ca schimbarea structurala esentiala a exportului romanesc in perioada 2007 – 2013, ca si dinamica acestuia se datoreaza, practic, exclusiv companiilor cu capital majoritar strain, de regula filiale rezidente in Romania ale marilor companii multinationale. Ca urmare, trebuie elaborat un demers foarte consistent privind identificarea metodelor si a celor mai bune practici de atragere a companiilor cu capital majoritar strain in domenii prioritare ale economiei romanesti, cum sunt:

  • Industria mijloacelor de transport (cod 29 CAEN Rev. 2)
  • Industria altor mijloace de transport (cod 30 CAEN Rev. 2)
  • Fabricarea produselor farmaceutice (cod 21 CAEN Rev. 2)
  • Fabricarea calculatoarelor si produselor electronic si optice (cod 26 CAEN Rev. 2)
  • Fabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a. (cod 28 CAEN Rev. 2)

Companiile cu capital majoritar strain atrase in Romania trebuie sa sprijine diversificarea exporturilor romanesti in afara UE, care constituie o importanta prioritate.

  1. Politici in domeniul IMM-urilor

In opinia mea sunt necesare modificari in ansamblul de politici in domeniul IMM-urilor.

  • Pe langa accentuarea dezvoltarii antreprenoriale destinate initierii afacerilor si, pe cale de consecinta, obtinerea cresterii densitatii IMM-urilor (numar IMMuri la 1000 locuitori), sunt esentiale eforturile de a crea intreprinderi mijlocii, orientate catre export pentru cresterea ponderii exportatorilor romani pe piata internationala. Exista in prezent identificate sectoarele industriei prelucratoare, in care apare oportuna crearea IMM-urilor orientate catre export (anexa 1)
  • Alta resursa importanta de dezvoltare a sistemului de intreprinderi din Romania este crearea IMM-urilor in domenii creative, identificate cu un urias potential de valorificare a inteligentei romanesti pe piata internationala (anexa 2).

In acest mod ne vom apropia si de valoarea indicatorului de convergenta in domeniul IMM-urilor si nume atingerea valorii de 0,5 a raportului intre cifrele de afaceri ale comertului cu amanuntul si cu ridicata si a celorlalte activitati de servicii. In Romania anului 2012, valoarea acestui raport era de 0,659 !

  1. Particularitatea esentiala a Romaniei in raport cu toate tarile Uniunii Europene, referitoare la ponderea populatiei ocupate in agricultura (28,6 %) si diferenta foarte mare fata de a doua tara a Uniunii Europene la acest criteriu, Polonia (12,9 %) conduce la tinta strategica de dezvoltare a agriculturii si a industrie alimentare si a bauturilor. De altfel, ponderea de peste 25 % a valorii adaugate brute a industriei alimentare si a bauturilor din totalul industriei prelucratoare defineste ceea ce am numit personalitatea sistemica a industrie prelucratoare romanesti.
    • Trebuie depus un efort major de creare in mediul rural a IMM-urilor de procesare a materiilor prime din agricultura, cu mare impact asupra dezvoltarii regionale.
    • Trebuie realizate investitii utilizand fondurile structurale in sistemul de irigatii pentru a micsora meteodependenta PIB-ului din Romania.
    • Trebuie depuse eforturi semnificative pentru promovarea in strainatate a brandurilor alimentare si ale bauturilor din Romania.
    • Trebuie elaborata o strategie distincta pentru promovarea la export a produselor industriei alimentare si a bauturilor, pentru ca Romania nu poate ramane o importatoare neta de produse alimentare.
  1. Dezvoltarea turismului in Romania prin construirea mix-ului infrastructural (aeroporturi, porturi, autostrazi, drumuri expres, reabilitarea drumurilor rurale, reabilitari de cai ferate pentru cresterea vitezei de transport). Actiunile mentionate mai sus sunt purtatoare de importante cresteri ale valorii adaugate brute in constructii si ale numarului de locuri de munca.

Dezvoltarea turismului trebuie proiectata in sens larg, aceasta cuprinzand:

  • turism clasic in statiuni special destinate in sezoanele de vara – iarna
  • turism rural, prin dezvoltarea pensiunilor in zonele cele mai atragatoare ale Romaniei
  • turism balnear, cu modernizarea statiunilor existente si crearea altora noi
  • asistenta medicala de cel mai inalt nivel profesional, prin dezvoltarea clinicilor private de specialitate si dotarea acestora cu echipamente de ultima generatie. Intrarea cel putin a unei clinici specializate private din Romania in reteaua clinicilor de excelenta din Uniunea Europeana.
  1. Continuarea eforturilor de obtinere a independentei energetice a Romaniei si a transformarii acesteia in exportator net regional de energie. Simultan, trebuie intensificate masurile de crestere a eficientei energetice in toate domeniile si de initiere a unui program national de valorificare a deseurilor.
  2. Informatizarea societatii

Trebuie depuse eforturi sustinute pentru cresterea utilizarii internetului de catre populatie si a cresterii dotarii acesteia cu calculatoare (50 % in anul 2012). Romania se situa in anul 2011 pe ultimele 2 locuri in tarile Uniunii Europene la cele doua criterii mentionate mai sus.

  1. Cercetare de inalta tehnologie. Crearea, utilizand fonduri europene a unui institut de cercetari de produse farmaceutice, dotat cu echipamente si personal, care sa-i confere un inalt prestigiu international.

Crearea in Romania a unui pol de “inalta tehnologie“, utilizand oportunitatea construirii la Magurele a laserului de cea mai mare putere din Europa. Este obligatorie luarea tuturor masurilor de la avize de mediu la infrastructura de acces, astfel incat termenul de dare in functiune sa nu fie depasit. Realizarea uni grup de initiativa pentru identificarea principalelor domenii de aplicatie a laserului de mare putere cu incercarea de a realiza in tara companii specializate in acest domeniu constituie o importanta oportunitate. Aceasta componenta strategica este deosebit de importanta pentru ca ar pune Romania pe harta tarilor cu o specializare in cercetare de nivelul secolului XXI.

  1. Pregatiri complexe cu elaborarea studiilor de impact si al asigurarii resurselor materiale necesare in cazuri de calamitati: inundatii, cutremure etc.

Aceasta ultima tinta strategica are o importanta deosebita pentru ca:

  • schimbarile climatice au condus la o probabilitate crescuta a inundatiilor
  • in perioada urmatoare, riscul unui seism important in Romania este crescut datorita intervalului mai mare de 37 de ani de la ultimul cutremur major.

Concluzii

Prezentul demers a avut in vedere un ansamblu de masuri care sa permita Romaniei sa iasa din zona ultimelor 2 locuri la majoritatea criteriilor de analiza a nivelurilor de dezvoltare a tarilor Uniunii Europene.

Utilizand analiza calitativa Spearman dupa rangurile nivelurilor unor criterii de analiza, cele 28 de tari ale Uniunii Europene pot fi grupate in 5 clase.

Nr. crt. Denumirea clasei Locurile ocupate de o tara la un criteriu analizat Simbolul clasei
1 Stare net favorabila 1 – 6 A
2 Stare relativ favorabila 7 – 12 B+
3 Stare medie 13 – 16 B
4 Stare relativ defavorabila 17 – 22 B
5 Stare net defavorabila 23 – 28 C

O analiza SWOT elaborata recent de autorul acestei lucrari pe un numar de 10 domenii si 70 de indicatori a identificat un numar de 25 de indicatori care se incadreaza in clasa C “stare net defavorabila”, constituind cele mai importante “puncte slabe” ale Romaniei in raport cu tarile Uniunii Europene.

Foarte important este faptul ca din cei 25 de indicatori “puncte slabe”, 18, adica 72 % au rangurile 27 si 28 deci situeaza Romania pe penultima si ultima pozitie (anexa 3).

Atingerea de catre Romania la orizont 2025 a obiectivului strategic global de depasire a valorii de 0,8 a IDH va conduce, in opinia autorului, la reducerea totala a punctelor slabe situate pe rangurile 27 si 28 si in ansamblu, la o reducere cu circa 50 % a punctelor slabe.

Totodata, obiectivul strategic global precum si tintele strategice specifice celor trei directii fundamentale de actiune corespund principalelor provocari cuprinse in strategia 2020 a Uniunii Europene.

Anexa 1

Lista sectoarelor din industria prelucratoare, selectate in vederea crearii de IMM-uri orientate catre export

Nr. crt. Diviziune CAEN Denumire CAEN rev. 2
1 10 Industria alimentara
2 13 Fabricarea produselor textile
3 15 Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea blanurilor
4 23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
5 25 Industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii
6 27 Fabricarea echipamentelor electrice
7 32 Alte activitati industriale n.c.a.
8 14 Fabricarea articolelor de imbracaminte

Sursa: Lucrarea [5] din bibliografia selectiva

Anexa 2

Domeniile creative de mare interes pentru stimularea crearii IMM-urilor orientate catre export

Nr. crt. Diviziune CAEN Denumire CAEN rev. 2
1 58 Activitati de editare
2 59 Activitati de productie cinematografica , video si de programe de televiziune, inregistrari audio si activitati de editare muzicala
3 62 Activitati de servicii in tehnologia informatiei
4 63 Activitati de servicii informatice
5 71 Activitati de arhitectura si inginerie; activitati de testari si analiza tehnica
6 72 Cercetare-dezvoltare
7 73 Publciitate si activitati de studiere a pietei
8 74 Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice
9 85 Invatamant
10 86 Activitati referitoare la sanatatea umana
11 87 Servicii combinate de ingrijire medicala si asistenta sociala, cu cazare
12 90 Activitati de creatie si interpretare artistica
13 91 Activitati ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor si alte activitati culturale
14 93 Activitati sportive, recreative si distractive

Sursa: Lucrarea [6] din bibliografia selectiva

Anexa 3         

Puncte slabe – locurile 23 – 28 – pozitie net defavorabila in raport cu tarile UE

Nr. crt. Denumirea indicatorului Rang in raport cu tarile din UE Observatii
1 Nivelul salariului minim din economie (2013) 27
2 Ponderea numarului de salariati din total populatie (2013) 23
3 Ponderea cheltuielilor de sanatate din PIB (2012) 28
4 Ponderea cheltuielilor cu educatia in PIB (2012) 28
5 Nivelul salarial al medicilor (2012) 28
6 Nivelul salarial al profesorilor (2012) 27
7 Speranta de viata la nastere (2012) 25
8 Riscul de saracie sau excluziune sociala (2012) 27 Ordine crescatoare
9 Rata de fertilizare a femeilor (2012) 27
10 Produsul intern brut / locuitor (2013) 27
11 Nivelul ratei medii anuale a inflatiei (2013) 27 Ordine crescatoare
12 Nivelul TVA (2013) 26 Ordine crescatoare
13 Rata de absorbtie a fondurilor structurale din exercitiul financiar 2007 – 2013 28
14 Ponderea valorii adaugate a serviciilor in totalul valorii adaugate brute a PIB (2012) 27
15 Suprafata medie de comert modern la 1000 locuitori (2012) 26
16 Numar total de IMM la 1000 locuitori (2012) 27
17 Intensitatea energetica (2012) 26 Ordine crescatoare
18 Reciclarea deseurilor (2012) 28
19 Reteaua de autostrazi (2012) 27
20 Costul constructiei unui KM de autostrada (2012) 28
21 Traficul aerian de marfuri (2012) 23
22 Numarul de calculatoare la 100 locuitori (2010) 27
23 Numarul utilizatorilor de internet la 100 locuitori (2010) 28
24 Numarul de abonamente la telefonie fixa si mobila la 100 de locuitori (2010) 25
25 Cheltuielile cu asigurarile pe cap de locuitor (2013) 28

Nota. Unul din cele mai importante “puncte slabe” il constituie evaziunea fiscala, pe care nu am identificat-o ca rang, datorita lipsei datelor credibile pentru toate tarile Uniunii Europene.

Anexa 4         

Unele date semnificative referitoare la evolutia valorile IDH ale celor 28 de tari ale UE in raport cu valoarea de referinta de 0,8

In anul 2000, 12 tari ale Uniunii Europene de azi (din 28) aveau valoarea mai mica de 0,8: Grecia, Portugalia, Croatia, Estonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Malta, Ungaria, Letonia, Romania, Bulgaria.

Din tarile noului val de 12 tari, numai 3 aveau valoarea IDH mai mare de 0,8: Cehia, Cipru si Slovenia.

In anul 2005, din cele 12 tari, ramasesera doar 5 cu IDH mai mic de 0,8: Portugalia, Letonia, Croatia, Romania, Bulgaria.

In anul 2013 au ramas numai doua: Romania si Bulgaria.

Trebuie sa intram din liga a II-a in prima liga!!!

Bibliografie selectiva

  1. Dinu M, Mereuta C. (2001) Economia Romaniei. 1990 – 2000. Compendiu, Editura Economica, Bucuresti
  2. Mihai A (2014) Diagnostic de tara, elaborat de Prof. Dr. Cezar Mereuta, Ziarul Financiar, 9 iulie 2014
  3. Mereuta C (2012) Relansarea capitalului autohton in industria prelucratoare, Capitalul romanesc, Editura Finmedia, Bucuresti
  4. Mereuta C (2014) Analiza nodala multicriteriala a sistemului de companii rezindente in Romania. Comunicare la Seminarul de Macromodelare Economica al Academiei Romane
  5. Mereuta C s.a. (2013) Capitalul majoritar strain in companiile noduri de pe principalele piete din Romania, Ed. Economica Bucuresti
  6. Mereuta C (2014) O oportunitate strategica esentiala pentru Romania. Cresterea exporturilor serviciilor creative, Piata Financiara, nr. 7-8 iulie – august 2014
  7. PNUD 2014 IDH Report, septembrie 2014
  8. EUROSTAT Bazele de date 2013
  9. ONUDI 2013 Handbook Statistics.

* In anul 2001, autorul acestei lucrari, impreuna cu Prof. Dr. Marin Dinu, a publicat la Editura Economica lucrarea: “Economia Romaniei 1990 – 2000. Compendiu”, in care obiectivul strategic declarat pentru Romania anului 2007 se referea tot la cresterea valorii indicelui de dezvoltare umana (IDH).

Cu ocazia Zilei Economistilor si Profesorilor de Economie, autorul a primit Diploma de excelenta pentru cercetari stiintifice originale privind fundamentarea strategiilor de dezvoltare economico-sociala si perfectionarea metodelor de sporire a contributiei sistemului de companii la crearea de avutie a Romaniei din partea AGER, AFER si Societatea Romana de Statistica.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *