web analytics

Politici monetare dincolo de Prut

Guvernator_BNM bwTintirea inflatiei nu poate coexista cu rate fixe de schimb

Interviu cu Dorin Dragutanu, Guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei

Norel MOISE – Redactor sef Piata Financiara

Un specialist in politici monetare format la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi conduce cu succes politica monetara de dincolo de Prut. Cunoscut fiind ca un admirator al omologului sau de la Bucuresti, Dorin Dragutanu a primit, in urma cu ceva mai mult de patru ani, o misiune la fel de dificila precum cea acceptata de Mugur Isarescu in anii ’90. In Moldova, in acei ani practic abia se infiinta o banca nationala (1991), iar doi ani mai tarziu se emitea moneda proprie.

Guvernatorul BNM isi axeaza activitatea pe stabilizarea inflatiei si da credit tinerilor, investind in acestia si transmitandu-le expertiza sa vasta, chiar daca este un bancher tanar.

Banca Nationala a Moldovei (BNM) a fost infiintata in iunie 1991, avand ca obiectiv fundamental asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Cat de dificila este atingerea si mai ales mentinerea acestui obiectiv? Care sunt principalele masuri pe care le luati in acest sens?

Obiectivul fundamental de asigurare si mentinere a stabilitatii preturilor a fost introdus in Legea BNM in anul 2006. Pana atunci, obiectivul fundamental al BNM a fost mentinerea stabilitatii monedei nationale. Prin urmare, in urma cu circa 8 ani, legiuitorul a inteles ca mentinerea unei rate de schimb fixate a leului moldovenesc este pe cat de irealizabila, pe atat de costisitoare si daunatoare pentru economia Republicii Moldova. Parerea mea este ca intr-o economie mica si deschisa, cum este cea a Republicii Moldova, cel mai bun lucru pe care banca centrala il poate face pentru asigurarea unei cresteri economice durabile este tinerea inflatiei sub control.

In procesul de tintire a inflatiei, BNM se confrunta cu aceleasi probleme pe care le au multe banci centrale din regiune. Ponderea preturilor la produsele alimentare, combustibil si celor reglementate in Indicele Preturilor de Consum (IPC) constituie 37 la suta, 6 la suta si respectiv 24 la suta. Este cunoscut ca aceste preturi sunt volatile si nu pot fi influentate de BNM. Prin urmare, BNM poate controla prin politica sa monetara doar 33% din IPC. Inflatia de baza reprezinta cca. 33 la suta din IPC, ceea ce ingreuneaza politica monetara a BNM.

O alta provocare o reprezinta ponderea mare a creditelor si depozitelor bancare in valuta straina. Desi cota creditelor si depozitelor in valuta straina s-a diminuat in ultimii 4 ani de la 50 la suta la 40 la suta din total portofolii, ea ramane inca destul de ridicata. Astfel, prin politica sa monetara, BNM poate influenta ratele dobanzilor la doar 60 la suta din creditele si depozitele din sectorul bancar din Republica Moldova.

Si, nu in ultimul rand, ne confruntam cu o perceptie gresita a publicului larg cu privire la rolul si importanta ratelor de schimb valutar pentru o economie mica si deschisa, aflata in tranzitie. Atunci cand o banca centrala implementeaza o politica de tintire directa a inflatiei, nu ai cum sa mentii ratele de schimb fixate. Rata de schimb trebuie sa fie flotanta, pentru a da posibilitatea economiei sa se adapteze la conditiile interne si externe in schimbare si sa absoarba mai usor socurile externe. Acest lucru poate cauza unele fluctuatii temporare mai mari pe piata valutara locala, fara a pune in pericol, insa, incadrarea inflatiei pe termen mediu in parametrii tintiti de banca centrala. In cazul unor volatilitati pe pietele regionale, este mult mai rational de concentrat pe mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, decat sa irosesti rezervele valutare in lupta cu “morile de vant”. Mai este mult pana cand publicul larg va intelege acest lucru, iar initiativele bancii centrale in directia educatiei financiare a populatiei sunt extrem de importante in acest sens.

Din 1991 si pana in prezent au fost elaborate si implementate diverse masuri in vederea stabilizarii mediului monetar si de credit, stopand astfel inflatia galopanta de la inceputul anilor ’90. Ati putea face o trecere in revista a catorva dintre cele mai importante astfel de masuri?

Cred ca cel mai important lucru care a permis oprirea inflatiei galopante din 1991-1994 a fost crearea Bancii Nationale a Moldovei pe 4 iunie 1991 si introducerea leului moldovenesc pe 29 noiembrie 1993. Aceste doua masuri au dat posibilitatea Republicii Moldova sa implementeze o politica monetara suverana si sa controleze cresterea agregatelor monetare. Crearea sistemului bancar si cea a sistemului de plati autohtone au contribuit si ele la stapanirea cresterii semnificative a preturilor.

La sfarsitul anului 2009, Consiliul de administratie al BNM a adoptat Strategia politicii monetare pentru perioada 2010-2012, cu accent pe inflatie. Cum arata strategia politicii monetare pentru perioada care a urmat? Care sunt principalele tinte?

Strategia politicii monetare pentru anii 2010-2012 a fost primul document care a formalizat trecerea BNM la regimul de tintire directa a inflatiei. La sfarsitul anul 2012 am adoptat o noua Strategie de politica monetara pe termen mediu, care reprezinta o continuare a strategiei precedente, cu unele mici imbunatatiri.

Din 2010, BNM a inceput sa se comporte ca orice banca centrala care are ca mandat legal asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Am inceput sa publicam trimestrial Rapoarte asupra inflatiei, sa luam decizii de politica monetara lunar, in baza unui calendar anuntat public, sa publicam comunicate de presa lunare cu privire la deciziile de politica monetara si sa organizam conferinte de presa trimestriale pentru prezentarea Raportului asupra inflatiei. Scopul acestor masuri este de a creste transparenta deciziilor de politica monetara, de a educa publicul si de a ancora asteptarile inflationiste.

Prin Strategia politicii monetare, BNM s-a angajat sa mentina inflatia (masurata prin indicele preturilor de consum) la nivelul de 5.0 la suta anual, cu o posibila deviere de ± 1.5 puncte procentuale. Acest nivel al tintei este considerat de BNM ca fiind nivelul optim pentru cresterea si dezvoltarea economica a Republicii Moldova pe termen mediu.

Rata inflatiei a atins 5,4%, la nivelul lunii februarie 2014, in limita intervalului de variatie. Estimati ca va fi atinsa tinta anuala de 5%?

Este important de mentionat ca Republica Moldova a avut in trecut un mediu inflationist ridicat, atat din cauza majorarii rapide a transferurilor de bani din strainatate in favoarea persoanelor fizice, cat a si cresterii mai accentuate a salariilor si pensiilor. Din pacate, inca suntem o economie bazata pe consum, iar majorarea veniturilor disponibile ale populatiei a alimentat inflatia. In aceste conditii, in perioada anilor 2000-2009, nivelul general al preturilor a crescut in termeni medii anuali de cca. 16 la suta.

Dupa trecerea la regimul de tintire a inflatiei, am reusit pentru inceput sa aducem inflatia la nivelul de o singura cifra, iar in ultimii doi ani IPC se mentine in permanenta in intervalul de ± 1.5 puncte procentuale de la tinta de 5 la suta. Fara falsa modestie, as spune ca BNM a inregistrat in aceasta directie rezultate remarcabile, in pofida socurilor externe din partea cresterii semnificative a preturilor la petrol si produse alimentare pe pietele globale.

In urmatorii 2 ani, conduita politicii monetare a BNM va continua sa fie afectata de complexitatea balantei riscurilor inflationiste si a celor dezinflationiste. Presiunile dezinflationiste vor veni, in special, din partea reducerii cererii agregate si de depreciere a monedelor nationale ale unor parteneri comerciali. Factorii care ar putea contrabalansa procesul dezinflationist vin din partea redresarii economiilor din Uniunea Europeana si unei eventuale majorari a preturilor la produsele alimentare pe pietele internationale. Politica monetara curenta a BNM are un caracter adaptiv, desi in anul 2013 noi am depus eforturi semnificative sa contracaram presiunile dezinflationiste semnificative.

Prognoza noastra curenta pentru urmatorii 2 ani cu privire la perspectivele inflatiei denota o probabilitate majora de incadrare in continuare a acesteia in intervalul de ± 1.5 p.p. de la tinta de 5 la suta. Riscurile principale pot veni din partea diminuarii consumului populatiei si a remiterilor din strainatate, precum si din inasprirea conditiilor de comert extern si migratiune.

Urmeaza sa achizitionati, curand, sistemele informatice de gestiune a resurselor (ERP) si de operatiuni bancare (CBS), precum si servicii de implementare aferente. Care sunt beneficiile pe care aceste sisteme informatice le vor aduce activitatii BNM?

BNM este in proces de implementare a unui proiect amplu de transformare interna, initiat in anul 2013. Acest proiect are menirea ca pe durata a trei ani sa sporeasca semnificativ eficienta BNM prin optimizarea proceselor interne, implementarea unor sisteme informatice noi, precum si prin promovarea in randul angajatilor BNM a culturii performantei individuale si de echipa bazata pe initiativa, responsabilitate si inovatie.

Ati preluat conducerea BNM in noiembrie 2009, iar in aceasta toamna veti aniversa jumatate de deceniu in fruntea Bancii Nationale a Moldovei. Care ar fi principalele provocari cu care v-ati confruntat? Cat de greu de indeplinit cu succes este responsabilitatea care va revine?

In luna noiembrie 2009 eram inca in plina criza, atat locala, cat si regionala. A trebuit sa luam masuri ferme pentru a stabiliza cat mai rapid economia. Am avut o serie de socuri inflationiste din partea preturilor reglementate si a celor la produsele alimentare si combustibili. Am fost in situatia de a inaspri ferm politica monetara prin majorarea ratei de baza si a rezervelor minime obligatorii. Acum, daca e sa privim inapoi in timp, publicul intelege ca BNM a luat masurile necesare la momentul potrivit. Dar cred ca cea mai mare provocare a fost de a explica publicului ce am intreprins si de ce eram ferm convinsi ca deciziile noastre vor aduce rezultate.

Sunteti unul dintre sustinatorii ferventi ai tinerilor, fiind un apropiat al mediului universitar si, totodata, implicandu-va in numeroase proiecte cu tinerii, mai ales studenti si masteranzi. Cum vedeti generatia de maine si ce asteptari aveti de la aceasta?

In urma intalnirilor mele cu elevii si studentii, am ajuns la concluzia ca avem o generatie tanara activa si cu potential mare. Tinerii cu care ma intalnesc eu doresc sa invete si sa aiba rezultate. Noi am implementat la BNM un program amplu de stagiu pentru studentii din universitatile locale. Ma bucur ca avem din ce in ce mai multi studenti, cetateni ai Republicii Moldova, la universitati din Uniunea Europeana.

Pentru ca sunteti prezent pentru prima data in paginile revistei noastre, v-am ruga sa faceti o scurta trecere in revista a principalelor etape ale carierei dumneavoastra, de la partea de pregatire pana la experientele profesionale.

In anul 1996 am absolvit Universitatea “Al.I.Cuza” din Iasi, facultatea de economie, specializarea banci si burse de valori. Mi-am inceput activitatea profesionala in anul 1996, intr-o sucursala din Chisinau a unei banci din Romania. In anul 1998 am fost angajat in PricewaterhouseCoopers Moldova (PwC Moldova), in functia de asistent de audit. Pe parcursul anilor 2003-2005 am detinut functia de manager de tara in compania PwC Moldova. In septembrie 2005 am fost transferat in PricewaterhouseCoopers Serbia, unde, in anul 2008, am fost promovat in functia de director in sectorul serviciilor financiare, Departamentul de audit. Pe parcursul anilor 2005-2009 am condus numeroase misiuni de audit si de due diligence in sectorul financiar, bancar si de asigurari din Albania, Bulgaria, Muntenegru, Romania si Serbia.

One Response to Politici monetare dincolo de Prut

  1. Ora Exacta says:

    Cautand pe netul romanesc iata ca am nimerit pe
    pagina dvs.. Nu ma pot abtine sa nu zic ca sunt placut surprins de calitatea informatiilor
    de pe acest sait si va doresc cat mai mult
    succes!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *