web analytics

O lege neconstitutionala, antinationala, antieconomica si antieuropeana

danescu

Florin DANESCU – Presedinte Executiv Asociatia Romana a Bancilor

Asociatia Romana a Bancilor considera ca Legea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite in forma aprobata de Parlamentul Romaniei in data de 25 noiembrie 2015 este antieconomica, antieuropeana, neconstitutionala si antinationala. Comunitatea bancara nu poate accepta ca Romania, stat european, sa permita instituirea prin lege a dreptului de a nu mai plati datoriile contractate de debitori la banci cu afectarea stabilitatii sistemului bancar si posibilitatea inducerii unei crize in economia nationala.

O astfel de lege privind darea in plata nu exista in aceasta forma in niciun stat din Uniunea Europeana. In nicio tara din UE legislativul nu a schimbat regula in timpul jocului, obligand vreun actor economic sa piarda dreptul sau, aplicand darea in plata retroactiv. Statul nu poate interveni in contractul incheiat deja intre parti. Legea propusa are tocmai acest character abuziv si neconstitutional. Cine are de castigat dintr-o astfel de lege?

Primul rand din expunerea de motive redactata si sustinuta de initiatorii legii subliniaza “In contextul in care debitorii – persoane fizice – din contractele de credit nu dispun de mijloacele necesare achitarii creditului…”. Vorbesc de cei care “nu dispun de mijloacele necesare achitarii creditului”, dar legea nu distinge nici un criteriu care sa prevada ca se aplica strict celor care intampina dificultati financiare. Initiatorii au declarat ca se adopta o lege pentru 800.000 de clienti care au probleme cu plata creditelor cu ipoteca, insa statisticile oficiale arata ca 71.000 de titulari de credite cu garantie imobiliara inregistreaza restante. O minima documentare a initiatorilor ar fi demonstrat nu numai ca in Romania nu exista 800.000 de clienti cu restante la creditele cu garantie imobiliara, ci si ca numarul tuturor contractelor de credit cu garantie imobiliara incheiate de persoanele fizice nu depaseste 500.000, fiind de 491.600.

Statisticile demonstreaza ca tocmai clientii cu credite de valori mai mici, de pana in 150.000 de euro, sunt cei mai buni platnici. Dar legea este pentru toti. Pentru cei care pot sa plateasca dar nu mai vor si pentru cei care nu mai pot sa plateasca. Aceasta forma a legii ii permite unui client care are un milion de euro in cont si un teren, pe care l-a cumparat in perioada in care valora mai mult, sa nu mai plateasca creditul. Ii permite sa nu mai ramburseze banii pe care banca i-a intermediat si i-a plasat de la depo -nent la imprumutat.

Debitorii fara probleme financiare, sub impac-tul efectului de hazard moral, sunt ajutati prin aceasta forma a legii sa se adaposteasca si sa nu-si mai plateasca ratele. De mentionat ca stabilirea de criterii care sa prevada aplicarea doar pentru cazurile cu pro -bleme financiare a fost respinsa de parla men -tari. Aceasta lege pericliteaza piata creditului imo -biliar cu consecinte extreme pentru tinerele familii si pentru orice tanar, in general, care vor resimti accesul la credit drastic restrictionat.

Aparitia acestei legi privind darea in plata, in care creditul cu garantie imobiliara este intampinat cu posibilitatea de a fi platit intr-o suma mai mica prin darea in plata a garantiei respective, determina bancile ca, pentru produsele urmatoare, sa inaspreasca ferm conditiile de creditare. Nu pentru ca isi doresc, ci pentru ca sunt obligate de propria functio -nare si pentru ca trebuie sa ia in calcul acest risc. Avansul solicitat la un credit va fi probabil de 30%-50%, iar costurile creditarii vor creste. Romanii cu resurse banesti limitate se vor afla in imposibilitatea de a cumpara case. O prima consecinta a cresterii ofertei de imobile pe piata imobiliara va fi scaderea preturilor. In urma diminu\rii previzibile a preturilor imobilelor – intr-o tara de proprietari -, averea romanilor va scadea.

Dar ar aparea si costuri foarte mari, la care nimeni nu s-a gandit, de conservare, de intre ti -nere a acelor case, care s-ar adauga la costurile bancii. Si iar vor veni unii si vor spune ca avem costuri mai mari decat bancile din afara. Dar bancile din afara nu au astfel de legi, celelalte tari respecta legislatia europeana.

Legea va avea, prin restrictionarea accesului la credit, un impact negativ pe orizontala asupra dezvoltatorilor imobiliari, industriei construc -tiilor, industriei materialelor de constructii si numarului de tranzactii imobiliare. Legea adoptata induce riscuri sistemice sectorului bancar din Romania, avand impact asupra stabilitatii financiare a acestuia prin afectarea solvabilitatii bancilor cu posibile consecinte asupra deponentilor. Pe parcursul crizei, sistemul bancar nu a fost sprijinit cu bani de la stat. Factura crizei a fost platita si de sistemul bancar. In perioada 2009-2014, sistemul bancar a inregistrat o pierdere neta consolidata de 1,6 mld. euro. Aporturile suplimentare de capital s-au ridicat la 1,8 mld. euro in perioada 2009-2014. Aceasta lege genereaza impact direct asupra bugetului statului prin intermediul programului Prima Casa, care este garantat de FNGCIMM in proportie de 50%. Pierderea garantiilor acordate de statul roman prin programul Prima Casa nu va lasa impasibile bancile, iar actiunile lor se vor indrepta asupra statului roman cu consecinte directe asupra tuturor cetatenilor. Programul Prima Casa va fi cel mai probabil stopat.

Legea poate avea consecinte fiscale importante pentru institutiile de credit si poate determina si efecte negative asupra bugetului, deoarece vor scadea incasarile din impozitul pe profit de la banci. Obligatiunile ipotecare care ar fi urmat sa fie lansate tocmai pentru a genera resurse mai ieftine pentru creditare sunt in aceasta situatie compromise inainte sa le lansam. Asistam la o totala lipsa de predictibilitate a mediului de business si legislativ.

Impactul este unul semnificativ si de o complexitate mult mai mare decat ar parea la prima vedere. Nu este vorba doar de un impact consistent de provizionare la nivelul bancilor si care aduce o influenta negativa industriei bancare. Se transfera un efect negativ asupra creditarii economiei reale. Nevoia de capitalizare suplimentara generata de aplicarea acestei legi va fi resimtita din plin in cadrul exercitiului de testare (AQR) care se va desfasura anul viitor. Si iar se vor auzi voci din economie cum ca bancile nu acorda credite. Asociatia Romana a Bancilor a inaintat Administratiei Prezidentiale solicitarea ca Presedintele sa sesizeze Curtea Constitutionala sau sa trimita legea la reexaminare. Legea adoptata de Parlament contravine prevederilor din Constitutia Romaniei, dreptului european in vigoare, respective Directivei 17/2014, si Codului Civil. Astfel, aceasta lege incalca principiile neretroactivitatii, predictibilitatii si proportionalitatii legii, precum si dreptul de proprietate prevazute de Constitutia Romaniei. Asociatia Romana a Bancilor a sesizat Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana (BCE) sa se asigure ca Romania transpune corect Directiva 17/2014 pentru a evita infringementul. Ar fi trebuit sa fie consultata BCE cu privire la o astfel de lege cu impact sistemic.

Comunitatea bancara solicita alinierea preve -derilor nationale la cadrul european dat de Directiva 17/2014 privind returnarea sau transferul catre creditor al garantiei sau al veniturilor obtinute din vanzarea garantiei. Directiva europeana mentioneaza ca partile dintr-un contract pot decide de bunavoie si doar pentru viitor, incepand cu data de 21 martie 2016, ca returnarea catre creditor a garantiei este suficienta pentru a rambursa creditul. Are caracter voluntar, nu obligatoriu.

De altfel, si modelul spaniol privind darea in plata este voluntar si include o serie de criteria de selectie a celor care au dificultati financiare reale si care ar putea beneficia de darea in plata. Prin legea aprobata de Parlament in noiembrie, neconstitutionala prin aplicarea la contractile existente si contrara directivei, statul obliga banca sa accepte o astfel de procedura. Se pune in pericol echilibrul balantei creditori-debitori-depunatori.

Bancile nu trebuie sa fie penalizate de elementele care au afectat atat clientii cat si bancile, atat criza cat si nivelul redus de educatie financiara, ci trebuie cu totii – statul, autoritatile si noi -, de acum incolo, sa invatam din aceste elemente si sa contribuim la cresterea nivelului de educatie financiara. Inclusiv reglementatorii europeni s-au raliat la aceasta idee. Trebuie sa intelegem ca acesta este momentul la nivel european, mondial, in care cu totii trebuie sa fim constienti de o nevoie mai crescuta pentru clienti mai educati. Si bancile au nevoie de asta pentru ca, in prezent, inregistreaza pierderi din cauza estimarilor mult prea optimiste de dinainte de criza si a nivelului redus de educatie financiara.

Intelegem cu totii ca legea darii in plata afecteaza toate categoriile sociale, cu exceptia celor care doresc sa transfere o pierdere, din niste decizii de business gresite, pe banci. Nu ramane decat sa ne intrebam cum poate un stat european sa contribuie voit prin lege la crearea unei probleme sistemice pietei financiare care sustine economia.

Ne exprimam speranta ca autoritatile vor constientiza importanta asigurarii predictibi -litatii mediului de business, respectarea drepturilor conform Constitutiei Romaniei si normelor europene, lasand astfel calea deschisa pentru o relatie corecta intre banci si clientii lor.

One Response to O lege neconstitutionala, antinationala, antieconomica si antieuropeana

  1. dorin says:

    Pana la un moment dat aveti dreptate dar de ce nu propuneti amendamente la lege dar va intreb ca un vechi bancher de ce sa platesc pentru un ap de 2 camere care acum este 50000euro 120000euro bancii in contextul in care tot banca a facut evaluarea in 2008 la 60000eurosi acum vrea sa ii platesc 120000euro banca nu isi asuma nici un risc pentru evaluarea din 2008 de ce ?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *