web analytics

Numarul 9 / Ianuarie 2013

Franc(hete) elvetian(a)

Octavian-Dragomir Jora: Redactor sef “Economistul”

Bancile elvetiene sunt precum un Ierusalim secularizat al finantei mondiale: indiferent de “confesiuni ideologice”, de starile de razboi sau pace dintre semintiile lumii, stari reductibile la mofturile capeteniilor si proptitorilor lor cu dare de mana, sistemul bancar din “tara cantoanelor” este protejat de un tabu universal. Adica: ne scoatem ochii, pe te miri ce pricini geopolitice si geoeconomice, dar cooperam cand vine vorba de pastrat taina asupra “ochiului dracului”, antidot “dat naibii” la necazurile cauzate ori suferite. Mai mult ca un acord intre gentilomi, avem doar un raspuns rational care distinge bestia din om de bestia perfecta. Distrugem totul pana la resursa vitala comuna. Acolo cooperam. Si ce resursa este, in lumea asta tot globalizata economic, “mai universala” decat banul, “mijlocul universal de schimb”, fireste, neomogen, dupa dezaurirea lui, intre variile denominari de pe fata pamantului. Elvetia a propus si produs lumii, si partii ei productive, si celei pacatoase, unele “bunuri comune”: o data, neutralitatea globala a unui sistem bancar ultra-secretos si, in plus, interesantul ei franc.

Impactul regional al transporturilor aeriene

George Zaharia

In mod cu totul empiric, oricine poate exprima judecati de valoare cu privire la impactul asupra unei regiuni date, exercitat de transporturile aeriene. Inafara de problemele de mediu, luate din ce in ce mai mult in considerare de diversele organizatii cu preocupari in domeniu, influenta transporturilor aeriene asupra activitatii economice locale este considerata ca fiind una pozitiva.

Schimbul de marfuri a fost posibil din cele mai stravechi timpuri urmare a transporturilor si cailor de comunicatie. Cu atit mai mult intr-o lume a globalizarii, transporturile aeriene, a caror principala caracteristica de utilitate este consumul redus de timp, ofera cea mai buna solutie la nevoile social-economice contemporane.

Consecintele manipularii dobanzilor de catre stat

Cristian Paun – Director executive SOREC

Interventionismul monetar este forma cea mai avansata si mai sofisticata de alterare a mecanismelor pietei de catre stat. Mecanismele monetare sunt mai putin vizibile si nu sunt atat de suparatoare la prima vedere. Sunt insa mult mai devastatoare decat reglementarile de mediu sau cele legate de protectia consumatorului. Cea mai discutata forma de interventionism monetar este productia monetara din nimic prin tiparire si prin expansiunea creditului din nimic (privilegiu acordat de rezerva fractionara cu care opereaza bancile pe depozitele la vedere). In aceeasi categorie intra insa si manipularea dobanzilor pe piata si manipularea cursului de schimb (ambele fiind si o consecinta a productiei monetare din nimic). Ambele preturi din economie sunt in prezent foarte reglementate si controlate prin parghii directe sau indirecte de catre stat (chiar si in cele mai “capitaliste” tari din lumea aceasta). Manipularea dobanzilor este evidenta pe orice grafic pe o perioada mai indelungata.

Aerul rarefiat al economiei

Gabriel Mursa – Presedinte Institutul Friedrich von Hayek Romania

In ciuda faptului ca eforturile unora dintre truditorii sai sunt recompensate cu distinctia suprema la care poate spera un muritor – Premiul Nobel -, stiinta economica nu s-a bucurat niciodata de o reputatie grozava. Motivul principal al acestui tratament profund nedrept, care a culminat, la mijlocul secolului al XIX-lea, cu atasarea etichetei “dismal science”, pare sa tina de insusi obiectul ei de activitate – studiul modului in care sunt create si distribuite subzistentele. Singurul copil legitim al unui scotian burlac, economia s-a ocupat de un aspect al vietii umane considerat, de majoritatea intelectualilor, ca avand o importanta periferica, marginala, care nu merita vreo atentie speciala. Spre deosebire de filosoful macinat de problema “sensului vietii”, de fizicianul preocupat cu dilatarea sau compresia Universului, economistul, ni se spune, se ocupa de chestiuni frivole precum productia de castraveti; o fi el un soi de intelectual, dar nu poate spera la mai mult decat statutul de “filozof al lucrurilor pamantesti”. La aceasta stare de fapt, au contribuit enorm mai toate religiile, ce au vazut in bogatie o piedica in calea unei existente terestre virtuoase, deci, si a unei mantuiri rentabile, dar si autorul celui mai celebru proiect de exorcizare a raului mundan, Platon.

Romania si Optimizarea. Un duet incalcit.

Ionel Timisan

Pornind in anul 2013, am inceput activitatea cu un an nou, cu un aer proaspat, cu obiective noi, dorinte noi, sperante noi si probleme vechi. Problemele, si anume, cele vechi, arhicunoscute, ce tin de optimizare, rentabilizare, eficientizare, etc. si o organizare mai buna a mediul economic din Romania, par sa se tina de noi precum capusa de piele iar uneori pot fi si fatale. Iar odata ce si-au facut intrarea problemele in viata noastra, parca au o vointa a lor si se impotrivesc puternic ca sa nu mai plece, indiferent de eforturile pe care le facem (sau nu). Din aceasta cauza, chiar daca am pornit la drum in 2013, cu sperante noi in minte, ducem in spate aceleasi probleme (chipurile) nerezolvabile iar, drept rezultat, frustrarea ce o purtam in suflet parca este tot mai mare. Iar pentru a se intelege la cel fel de probleme se face referire in acest articol, in randurile de mai jos, vom prezenta o “experienta romaneasca” ce nu trebuie luata ad literam ci ca un exemplu de “asa nu” si care sa ne impulsioneze sa ne organizam mai bine, sa fim mai eficienti si sa gasim solutii.

Iluzia monetara a bunastarii

Mihaela IFRIM

Apetitul pentru expansiunea masei monetare pare a fi o constanta a tuturor statelor si a tuturor comunitatilor, ca o osanda ce obliga la repetarea istoriei. Motivul este unul banal: confuzia creata intre detinerea unei cantitati suplimentare de bani si sporirea averii. Banii nu trebuie confundati cu bogatia, aceasta “ambiguitate verbala”, cum o denumea Henry Hazlitt, fiind in mare masura responsabila pentru usurinta cu care adoptam masuri inflationiste. “Daca ar fi cu adevarat posibila substituirea expansiunii creditului (a banilor “ieftini”) cu acumularea bunurilor de capital prin economisire, nu ar mai fi saracie in lume”, afirma, pe buna dreptate, Ludwig von Mises. Cresterea cantitatii disponibile de moneda intr-o economie nu se traduce intr-o crestere a cantitatii de bunuri si servicii achizitionate. Resursele disponibile in societate sunt limitate, iar bogatia reala nu se transpune in cantitatea de moneda, ci in cantitatea de bunuri produse si consumate.

Stiati cine a semnat bancnotele?

Bancnotele romanesti, asa cum le cunoastem, sunt o parte integrata a vietii noastre de zi cu zi. Le purtam zilnic in buzunare si-n portofele dar oare cata atentie am acordat pana acum detaliilor de pe ele? Pe langa clasicele figuri ale personalitatilor de marca din istoria romaneasca sau nelipsitele elemente de siguranta, cata atentie ati acordat vreodata semnaturii guvernatorului de pe aceste bancnote? Stiati ca, dupa `90, nu doar Mugur Isarescu a semnat bancnotele romanesti in calitate de guvernator? Stiati ca a mai existat un guvernator?

Editura C.H. Beck – Carte juridica si economica – ianuarie 2013

Editura C.H. Beck este parte integranta a trustului european C.H. BECK, unul dintre cele mai vechi si mai reprezentative din Europa, grup fondat in anul 1763. In prezent, acest grup include mai multe societati din Germania, Elvetia, Cehia, Polonia si Romania. In cei peste 14 ani de activitate, Editura C.H. Beck a realizat o cifra de afaceri care o pozitioneaza intre primele edituri din Romania, publicand peste 2000 de titluri cu tematica juridica si economica, intr-un tiraj total ce depaseste 3.000.000. de exemplare. Iata care sunt principalele oferte de carte pentru luna ianuarie a.c.

Raport macoeconomic Romania – decembrie 2012
Andrei Radulescu, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Activitatea economica si piata fortei de munca

Economia Romaniei a reintrat in contractie in trimestrul III, consemnand un declin de 0,5% q/q (-0,6% an/an). Persistenta contractiei economice in Zona Euro (principalul partener economic) a determinat evolutia nefavorabila a cererii externe nete din Romania in T3: exporturile au scazut cu 2% q/q, in timp ce importurile au crescut cu 0,1% q/q.

Pe de alta parte, cererea interna a contribuit pozitiv la formarea economiei in perioada iulie-septembrie. Se remarca consumul guvernamental, in crestere cu 4,1% q/q, evolutie determinata de anul electoral 2012.

Pietele financiare internationale – evolutii luna decembrie 2012

Andrei Radulescu, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Evolutii recente

Pietele de capital mondiale au crescut in ultima luna a anului 2012, pe fondul evolutiilor predominant favorabile ale indicatorilor economici din Statele Unite si China, a euforiei specifice finalului de an, dar si in asteptarea unei solutii la problema fiscal cliff din prima economie a lumii (acest aspect a determinat volatilitate pe piete pe parcursul lunii decembrie).

Accelerarea economiei americane in trimestrul III, semnalele de inflexiune din economia Chinei si de stabilizare la nivelul Zonei Euro au fost elementele macroeconomice care au sustinut evolutia pietelor mondiale de capital in decembrie 2012. Indicele global MSCI a crescut pentru a doua luna consecutiv, cu 1,7%, pana la 1 338,5 p..

Scurta analiza macroeconomica la nivel mondial – decembrie 2012

Andrei Radulescu, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Ultima luna din 2012 s-a caracterizat prin evolutia divergenta a indicatorilor din economia reala si din economia financiara, pe mapamond. La nivelul economiei reale, semnalele de inflexiune din China au fost contrabalansate de deteriorarea indicatorilor de sentiment din Statele Unite si de persistenta contractiei economice in Zona Euro (chiar daca, per ansamblu, indicatorii macroeconomici europeni au prezentat semnale de stabilizare a ritmului de contractie). Economia americana a resimtit in decembrie incertitudinile referitoare la solutionarea fiscal cliff, problema a carei rezolvare a fost amanata pentru luna februarie, cand se va discuta si problema limitei datoriei publice.

In Zona Euro indicatorii macroeconomici avansati au prezentat semnale de stabilizare si ameliorare graduala, exprimand premise mai bune pentru primele luni din 2013 (contractie la un ritm mai redus). Cu toate acestea, indicatorii economici coincidenti si intarziati au continuat sa exprime o intensificare a contractiei economice in ultimul trimestru al anului 2012. Economia Chinei resimte masurile macroeconomice expansioniste adoptate pe parcursul anului 2012, atat de natura monetara, dar si bugetar-investitionala.

Notati legislative luna Ianuarie 2013

Reglementari fiscale si contabile

HG 20/2013 – Modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a titlului VII “Accize si alte taxe speciale” din Codul fiscal (modificare HG 44/2004)

OG 8/2013 – Modificarea si completarea Codului fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale

OG 1/2013 – Reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul impozitelor si taxelor locale

HG 1309/2012 – Impozitele si taxele locale 2013, amenzile si alte taxe aplicabile incepand cu anul 2013

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *