web analytics

Numarul 3 / iulie 2012

Euro: intre ciocan si nicovala

Bogdan CAPRARU

In trecut, procedeul de confectionare a monedelor era unul rudimentar, realizat manual, folosind o matrita, nicovala si ciocanul. Materialul utilizat putea fi metal pretios sau nepretios, pentru monedele cu valori nominale mici. Astfel, banii aveau dubla credibilitate: cea a faptului ca erau emisi de catre autoritatea statului, in urma dreptului regalian, dar si cea a continutului de metal pretios. Acum banii nu mai au valoare intrinseca, desi emitentul a ramas tot statul, prin intermediul bancii centrale. Credibilitatea sa este asigurata atat reglementativ, cat si prin performanta economiei tarii in cauza, prin cantitatea de bunuri si servicii pe care aceasta o poate asigura. Crizele economice si financiare au dovedit pana acum ca acest stabiliment este ca un castel de carti de joc. In cazul in care acesta se naruie, totul depinde de cat de repede castelul este construit la loc, de gradul de incredere investit in economie de catre participantii la viata economica.

In apararea monedei euro: o perspectiva austriaca (I)

Jesus Huerta de SOTO

Teoreticienii Scolii Austriece au depus un efort considerabil pentru a contura sistemul monetar ideal necesar unei economii de piata. Ei au conceput o intreaga teorie a ciclului economic, ce explica felul in care acesta este generat de o maniera recurenta prin expansiunea creditului, in absenta economisirii veritabile, pusa in practica de bancile centrale prin intermediul sistemului bancar cu rezerva fractionara. Din punct de vedere istoric, au explicat evolutia spontana a banilor si modul in care interventia coercitiva a statului, stimulata de grupurile de presiune puternice, a deturnat evolutia naturala a institutiilor bancare, indepartandu-le de sistemul pietei libere. La nivel etic, acesti intelectuali au evidentiat exigentele si principiile juridice ale dreptului de proprietate din perspectiva contractelor bancare, principii ivite din insasi natura economiei de piata si care, la randul lor, sunt absolut necesare corectei functionari a acesteia.

E bine sau e rau sa aderam la Euro?

Cristian PAUN

Este in momentul de fata o mare dilema pentru noi. Dilema e si mai mult accentuata de faptul ca ne apropiem cu pasi repezi de momentul de intrare in linie dreapta pentru a atinge tinta asumata de 2015 (deocamdata este momentul asumat oficial de trecere la Euro care pana in momentul de fata nu a fost modificat, desi se preconizeaza tot mai mult modificarea sa, in conditiile in care si 2015 a rezultat in urma unor amanari succesive – vezi declaratia dl. Florin Georgescu pe acest subiect): cu 2 ani inainte de acel moment trebuie sa intram intr-un mecanism de stabilitate a cursului de schimb care presupune un leu suficient de stabil care sa nu iasa natural (adica fara interventii de la BNR) dintr-o marja de variatie de +/- 15% (daca a iesit, perioada de doi ani va curge din acel moment din nou). Incepand cu 2013 BNR nu va mai avea voie sa intervina direct pe cursul de schimb in piata (poate asa se si explica de ce cursul incepe incetul cu incetul sa tinda catre o valoare mai realista si mai apropiata de conjunctura locala – o economie care a facut pasi importanti in spate revenind la nivele din 2003 / 2004).

Autopsia unui esec – o analiza critica a monedei euro (I)

Gabriel MURSA

Evolutiile economice recente din vestul “batranului continent” arata cat se poate de clar ca proiectul unei monede unice se dovedeste a fi un esec lamentabil. Desi existenta sa trebuia sa reprezinte incununarea eforturilor de unificare incepute acum mai bine de o jumatate de veac, moneda euro pare sa constituie una dintre piedicile majore in calea dinamicii sanatoase a economiilor de pe continentul ce poarta numele unei printese feniciene rapite de Zeus.

Dorintele initiale ale arhitectilor Uniunii Europene erau acelea de a crea un spatiu al libertatii, democratiei si liberului schimb. Insa, pe masura trecerii timpului, generoasele intentii de edificare a unei civilizatii fondate pe principiile liberalismului au fost inlocuite cu straduintele disperate de construire a unei societati conduse prin intermediul comisarilor si cu directive emanate de la un centru numit Bruxelles. In acest joc, moneda unica trebuia sa joace un rol esential, ea urmand sa fie folosita drept vehicul al centralizarii, desi ratiunile introducerii sale erau, cel putin la nivel declarativ, strict economice.

Migratia: reactualizare

Ada-Iuliana POPESCU

Perceptia societatii asupra migratiei difera mult de la o tara la alta si chiar de la o regiune la alta in cadrul aceluiasi stat. In prezent, pe fondul crizei economice, mai mult ca oricand, avem nevoie de solutii viabile si concrete, generate de un management integrat al migratiei, menit sa infrunte un fenomen evident, ale carui efecte pozitive si negative trebuie valorificate, respectiv atenuate.

De cele mai multe ori, studiile realizate in domeniu confirma faptul ca, pentru publicul larg, conotatiile fenomenului in sine sunt cu precadere negative. Acest aspect se datoreaza in general lipsei de informare, influentei partinitoare a mass-mediei in relatarea realitatilor migratiei sau necunoasterii intelesului exact al termenului de “migrant”. Dezbaterile politice populiste legate de recesiunea economica intretin public opinia potrivit careia migrantii sunt cei responsabili pentru cota ridicata a somajului, pentru lipsa unei protectii sociale adecvate si pentru altele asemenea. In realitate, potrivit sondajelor, comunitatile gazda sunt mai putin preocupate de aspectele concrete ale migratiei, fenomen pe care-l acuza a priori ca fiind una din cauzele majore ale crizei economice.

Divizarea Europei

Tiberiu BRAILEAN

Un punct cheie este rolul Bancii Centrale Europene, pe care Germania il vede strict in lupta contra inflatiei, in timp ce tarile GIPSI, plus Franta ar vrea ca Banca de la Frankfurt sa le acorde credite, sa vinda eurobonduri, sa se implice in combaterea recesiunii si relansarea cresterii.

Nu a trecut multa vreme si iata ca una dintre previziunile facute intr-o analiza anterioara tinde sa se indeplineasca. Este vorba despre divizarea zonei euro, prin desprinderea unui “superminieuroland” format din tarile nordice, in frunte cu Germania, zona mai performanta si mai stabila, care sa fie capabila sa gestioneze o moneda puternica, cum este euro, si abandonarea tarilor sudice, sa le spunem “tarile GIPSI” (Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Irlanda), cu probleme mari privind datoriile publice, deficitele bugetare si competitivitatea lor economica, in general. S-ar crea astfel si de iure o Europa cu doua viteze, prin rescrierea tratatelor Uniunii, ceea ce ar corespunde mai bine realitatii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *