web analytics

Nu toate bancile gonesc dupa profit

Cristi-SPULBARCristi SPULBAR

Recent, in Romania, pierderile principalelor banci, nivelul ridicat al creditelor neperformante, capacitatea redusa a institutiilor de credit a de finanta economia reala, dar si multiplele evenimente de risc operational si reputational care au afectat unele banci si intregul sistem bancar au reprezentat principalele caracteristici prin intermediul carora activitatea institutiilor de credit a fost descrisa. Aceste elemente au redus nivelul increderii romanilor fata de institutiile de credit. Poate ca, in aceasta perioada, ar fi fost mai potrivit sa aflam cum contribuie institutiile de credit la dezvoltarea afacerilor mai mici sau mai mari. De asemenea, literatura economica si presa de specialitate abunda in analize complexe privind evolutia nivelului profitabilitatii sau al cotei de piata pentru bancile comerciale. Nu negam faptul ca obiectivul principal al unei companii il reprezinta profitul,

dar ne intrebam daca numai bancile universale, organizate ca societati pe actiuni, pot asigura o dezvoltare echilibrata si sustenabila a economiilor? Vom incerca sa raspundem la aceasta intrebare prin intermediul unor exemple din cadrul unor sisteme bancare dezvoltate si vom constata ca nu toate bancile gonesc dupa profit.

In Norvegia, o pondere importanta in cadrul sistemului bancar o detin bancile de economii organizate ca si fundatii nonprofit. Principala diferenta intre bancile comerciale si bancile de economii din Norvegia este legata de structurile de conducere. In cadrul bancilor de economii, consiliul de supraveghere este cel mai important organ de conducere, el fiind alcatuit din persoane reprezentative ale partilor interesate: deponenti, angajati si autoritati publice. Partile interesante nu au dreptul la dividende, profitul bancilor de economii fiind capitalizat, cu exceptia a 25% din acesta care trebuie investit in programe culturale si sociale. Scopul acestor banci este sa internalizeze efectul actiunilor intreprinse in beneficiul partilor interesate, spre deosebire de bancile comerciale care isi desfasoara activitatea in interesul actionarilor, al profitului.

Bancile de economii domina segmentul de retail, cota de piata a acestora in cazul depozitelor este de aproximativ 70%, fiind principalii parteneri ai intreprinderilor mici si mijlocii si populatiei. Produsele si serviciile oferite de catre bancile de economii sunt similare celor oferite de bancile comerciale. In mod traditional, bancile de economii norvegiene au fost si sunt organizate ca fundatii independente, cea mai mare parte a capitalului fiind reprezentata de profitul nerepartizat. Un aspect definitoriu privind bancile de economii este ideea de cooperare intre acestea, fiecare banca de economii pastrandu-si identitatea proprie formata in jurul unor valori precum responsabilitatea sociala si apropierea de clienti. Un alt aspect important este caracterul regional al activitatii acestor de institutii. Spre deosebire de bancile de economii de dimensiuni mai mici, care au un rol important in finantarea populatiei si intreprinderilor mici si mijlocii in regiunea in care opereaza, bancile de economii mai mari pot oferii servicii si sectorului corporate.

Formarea sistemului bancar danez a avut la baza bancile de economii, institutii care functionau ca organizatii nonprofit. Datorita numarului ridicat de fuziuni, in prezent, numarul bancilor de economii s-a redus considerabil. In Danemarca, bancile de economii si bancile cooperatiste conlucreaza prin intermediul unei asociatii comune a bancilor locale, bancilor de economii si bancilor cooperatiste care cuprinde aproximativ 90 de banci de economii, cooperatiste si locale.

Institutiile de credit ipotecar daneze sunt singurele institutii financiare autorizate sa acorde credite garantate cu o proprietate imobiliara prin emisiunea de obligatiuni ipotecare. Aceste institutii nu sunt autorizate sa accepte depozite. Valoarea creditelor acordate de institutiile ipotecare populatiei si societatilor reprezinta 60% din valoarea totala a creditelor acordate de institutiile financiare din Danemarca. O particularitate importanta este legata de forma juridica a institutiilor de credit ipotecar care este una diversificata, cuprinzand asociatii mutuale si societati pe actiuni. Sistemul ipotecar danez a fost infiintat ca un sistem cooperatist, respectand principiile mutuale, institutiile de credit ipotecar fiind create pentru a deservi interesele comunitatii locale sub forma unor fundatii. Incepand cu anul 1989, autoritatile au permis institutiilor de credit ipotecar sa functioneze si ca societati pe actiuni si, de asemenea, au permis bancilor comerciale sa detina institutii ipotecare. In prezent exista opt institutii de credit ipotecar, sase dintre ele fiind afiliate unor banci comerciale, iar doua dintre acestea opereaza ca si fundatii nonprofit. Demn de mentionat, este faptul ca veniturile care s-ar realiza dintr-o eventuala preluare a uneia dintre cele doua institutii de credit ipotecar ce opereaza ca fundatii trebuie sa fie utilizate in beneficiul populatiei. De asemenea, cea mai ridicata cota de piata pe acest segment, de aproximativ 40%, este detinuta de una dintre aceste doua institutii de credit ipotecar.

In Suedia, sarcinile principale ale bancilor de economii erau acceptarea de depozite si acordarea de credite comunitatilor locale, functionand ca organizatii nonprofit. Urmare a crearii cadrului legislativ din 1915, in Suedia a fost infiintata prima banca agricola care functiona respectand principiul cooperativelor un membru, un vot. Astfel, bancile agricole reprezentau asociatii economice detinute de catre membri, principala sarcina a acestora fiind acordarea de credite fermierilor si incurajarea economisirii. In consecinta, misiunea bancilor agricole era similara cu cea a bancilor de economii. In anii 1930, numarul bancilor de economii a ajuns la 789 de unitati care operau la nivel regional. Un moment important in dezvoltarea celor doua tipuri de institutii este reprezentat de anul 1968, moment in care bancilor agricole si bancilor de economii li s-a permis sa desfasoare operatiuni similare bancilor comerciale. Ulterior, in 1992, o serie de banci de economii si de banci agricole s-au unit formand doua grupuri bancare importante care apoi, in 2006, au fuzionat formand unul dintre cele mai mari grupuri bancare ale tarii. Chiar si in prezent, in Suedia exista un grup numeros al bancilor de economii. In general, acestea opereaza la nivel regional, detinand o cota de piata de aproximativ 10%, insa cota individuala a acestor banci pe plan local poate fi mult mai mare. In ultimii ani, numarul bancilor de economii s-a diminuat datorita fuziunilor dintre bancile mai mici. Spre deosebire de bancile comerciale care sunt organizate ca societati pe actiuni, bancile de economii sunt organizate ca si fundatii, nu au actionari si, in consecinta, profitul nu este distribuit, fiind retinut de catre banca sub forma rezervelor. Diminuarea numarului de banci de economii a fost cauzata si de transformarea unei parti a acestora in societati pe actiuni.

Nu intamplator, am ales sa evidentiem caracteristicile modelului bancar nordic. In timp ce multe state din Europa continua sa se afunde in criza, modelul economic nordic incepe sa reprezinte un reper. Intr-o perioada in care masuri de austeritate precum scaderea salariilor, inghetarea pensiilor si majorarea impozitelor reprezinta pentru statele din Europa singurele solutii, in Peninsula Scandinava, competitivitatea economica si bunastarea par sa asigure un echilibru economic sustenabil. De altfel, Danemarca ocupa locul sase in topul celor mai prielnice medii de afaceri din lume. Pe locul opt se afla Norvegia, iar pe 14 Suedia. In opinia noastra, o contributie majora in succesul economic al acestor tari o are si modelul bancar adoptat, mai exact modul in care sectorul bancar este organizat si forma de organizare a anumitor banci.

Consideram ca bancile regionale, cooperativele de credit si bancile de economii sunt segmente ale pietei bancare care ar trebui sa aiba un rol important in orice economie de piata competitiva. In felul acesta, in cadrul procesului de finantare va scadea gradul de dependenta de capitalul mercantil. Evident ca nu negam importanta bancilor comerciale, ele avand un rol major in finantarea proiectelor ce conduc la crearea valorii adaugate si in sprijinirea corporatiilor, dar o combinatie intre acestea, bancile cooperatiste si bancile de economii poate asigura o cale mai eficienta, mai sigura si mai rapida de dezvoltare.

One Response to Nu toate bancile gonesc dupa profit

  1. backlink says:

    Hello to every , for the reason that I am truly keen of reading this web site’s post to be updated daily. It contains good stuff.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *