web analytics

Numarul 5 / septembrie 2012

Oltchim – e timpul sa crestem prin noi insine?

Bogdan CAPRARU

Evenimentele desfasurate in urma privatizarii combinatului Oltchim, dincolo de spectacolul mediatic, au readus in discutie o problema mai veche: cum sa crestem – atragand tot mai mult capital strain sau sa mizam pe capitalurile interne? Desigur, raspunsul nu poate fi transant, dar poate da de gandit intrebarea.

Daca urmarim istoria Romaniei in ultima suta de ani, putem constata ca de fiecare data, la vremuri de restriste, capitalul strain “fugea din tara”, iar eforturile de refacere ale tarii erau sustinute cu precadere de capitalul intern. In perioada anilor ’20 s-a conturat doctrina “prin noi insine”, promovata de partidul liberal, doctrina care s-a concretizat si in legi cu caracter economic, la acea vreme.

Controversa Draghi versus Weidmann: Ce se ascunde in spatele ei

Valentin LAZEA

Pietele financiare au rasuflat usurate pe 6 septembrie, cand Presedintele Consiliului Director al Bancii Centrale Europene, dl. Mario Draghi, a anuntat intentia institutiei de a sprijini zona euro prin cumparari practic nelimitate de obligatiuni ale statelor membre. Decizia respectiva a fost adoptata cu un singur vot impotriva, dar un vot extrem de important, deoarece venea din partea reprezentantului Bundesbank, dl. Jens Weidmann. Acesta isi exprimase in mod vocal opozitia fata de cumpararea de catre BCE a eurobligatiunilor, vazandu-le ca pe o finantare pe usa din spate a deficitelor guvernamentale, finantare interzisa prin lege.

Balciul privatizarilor: cazul Oltchim

Cristian PAUN

Dupa ce ca privatizarile din Romania se lasa aproape mai mereu cu icneli din partea guvernantilor (care vad cu durere cum li se mai micsoreaza placinta pe care o impart) dar si cu racneli din partea sindicatelor (care isi vor pierde semnificativ din rolul “bunei” guvernari a companiei pe care l-au avut sub obladuirea statului-tatuc), mai nou in Romania asistam la privatizarile de tip spectacol cu public, moderate de un veritabil “vornic al privatizarii” (pentru cei care nu stiu, in Ardeal vornicul e cel care merge cu plosca de tuica inaintea mirilor si se ocupa el de toate procedurile de adjudecare a miresei) care, de la platanele economiei, ne vorbeste cu emfaza despre necesitatea acestor privatizari, despre cat de dezastruos au fost administrate companiile statului (si de aici necesitatea scoaterii din impas a acestor companii) sau care improasca tot felul de glumite numai de el intelese (la care nu radea nimeni, poate decat fortati sau falsi) pe masura ce deschidea plicurile minutios pregatite.

MAREA RECESIUNE – ANUL 6

Andrei Radulescu, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Recent Marea Recesiune a marcat intrarea in al 6-lea an. Pe 9 august 2007 BNP Paribas a anuntat inchiderea a doua fonduri de investitii cu expunere pe piata creditelor ipotecare din Statele Unite (in contextul dificultatilor de evaluare a activelor). Anuntul a determinat un mic cutremur pe pietele de capital, semnaland declansarea celei mai severe crize financiare de la finele celui de-Al Doilea Razboi Mondial (indicele american Dow Jones s-a depreciat cu aproximativ 400 p. pe parcursul sedintei de tranzactionare).

In apararea monedei euro: o perspectiva austriaca (III)

Jesús Huerta de SOTO
Universidad Rey Juan Carlos, Madrid, Spania

Traducere de Gabriel Mursa, presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

6. Euro versus dolar (si lira), Germania versus S.U.A (si Marea Britanie)

Unul dintre aspectele caracteristice ale ultimului boom, finalizat prin Marea Criza din 2008, este, fara indoiala, comportamentul diferit al politicilor monetare si fiscale din lumea anglo-saxona, bazate pe nationalismul monetar si puse in practica de tarile membre ale Uniunii Monetare Europene. Intr-adevar, incepand cu criza financiara si recesiunea economica ce au debutat in anii 2007-2008, atat FED-ul, cat si Banca Angliei au recurs la politici monetare ce au constat in reducerea ratei dobanzii pana la un nivel foarte apropiat de zero, prin emisiunea masiva de mijloace de plata, cunoscuta sub expresia eufemistica “quantitative easing”, prin enorma si continua monetizare directa, cinica a datoriei publice suverane (1). Acestei politici monetare hiperlaxe (in care se intrepatrund recomandarile monetariste si keynesiene) i se adauga energicul stimul bugetar care presupune, atat in Statele Unite, cat si in Anglia, deficite bugetare de aproximativ 10% din PIB (care, fara indoiala, nu sunt considerate suficiente, cel putin de keynesistii cei mai recalcitranti precum Krugman sau altii ca el).

Autopsia unui esec (III)

Gabriel MURSA, Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

4. Euro si unificarea politicilor fiscale

Evenimentele economice din ultimii ani au condus la o serioasa criza de incredere in moneda unica europeana. Cresterea generalizata a preturilor, tendinta Bancii Centrale Europene de a monetiza deficitele bugetare nationale achizitia directa de obligatiuni guvernamentale, presiunea crescanda pentru sindicalizarea datoriei publice au generat o profunda neliniste pe pietele financiare, ceea ce a condus la o stirbire continua a prestigiului politicii monetare gandite de bancherii din Frankfurt. Pentru a evita prabusirea increderii in aceasta moneda fiduciara, proiectantii politicilor europene au tras concluzia ca succesul masurilor luate de BCE nu poate fi asigurat decat prin unificarea politicilor fiscale. Asadar, o politica monetara unica trebuie sustinuta de o politica fiscala unica.

Scurta analiza macroeconomica la nivel mondial – august 2012

Andrei Radulescu, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Climatul macroeconomic mondial a continuat sa se deterioreze in luna august, pe fondul resimtirii consecintelor valurilor Marii Recesiuni. Indicele Baltic Dry – barometru al comertului international – a scazut cu peste 20%, pana la 703 p., in apropiere de minimele record consemnate in februarie. Deteriorarea climatului la nivelul economiei reale pe mapamond este evidentiata in principal de datele din sfera industriei prelucratoare – motorul relansarii economiei in urma primului val al crizei mondiale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *