web analytics

MAREA RECESIUNE – ANUL 6

Andrei Radulescu, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Recent Marea Recesiune a marcat intrarea in al 6-lea an. Pe 9 august 2007 BNP Paribas a anuntat inchiderea a doua fonduri de investitii cu expunere pe piata creditelor ipotecare din Statele Unite (in contextul dificultatilor de evaluare a activelor). Anuntul a determinat un mic cutremur pe pietele de capital, semnaland declansarea celei mai severe crize financiare de la finele celui de-Al Doilea Razboi Mondial (indicele american Dow Jones s-a depreciat cu aproximativ 400 p. pe parcursul sedintei de tranzactionare).

Semnalele crizei de lichiditate s-au intensificat in trimestrele care au urmat, culminand cu falimentul Lehman Brothers la jumatatea lunii septembrie 2008 (moment in care indicele de volatilitate pe pietele americane de capital – VIX – a atins nivelul record).

Din sfera economiei financiare, problemele s-au propagat rapid catre sfera economiei reale. Trebuie mentionat faptul ca aceasta criza de lichiditate de proportii a aparut intr-un moment in care economia mondiala se confrunta cu intensificarea dezechilibrelor de natura contului curent (observate indeosebi intre Statele Unite si Asia, Europa per ansamblu constituind un punct de echilibru).

In primul rand, cresterea costului finantarii pe mapamond (dupa minimele record consemnate in ultimii ani ai Marii Moderatii) a afectat nefavorabil fluxurile comerciale internationale. Exporturile mondiale au decelerat de la 7,9% an/an in 2007 la 2,8% an/an in 2008, contractandu-se in 2009 cu 10,2% an/an, conform datelor Fondului Monetar International. Cele mai afectate au fost exporturile economiilor dezvoltate (decelerare de la 6,8% an/an in 2007 la 2% an/an in 2008 si contractie de 11,5% an/an in 2009). Exporturile economiilor emergente si in dezvoltare s-au contractat cu 7,7% an/an in 2009.

De asemenea, criza de lichiditate a determinat modificarea perceptiei riscurilor investitionale. Prin urmare, am asistat la deteriorarea climatului investitional, la nivelul economiei reale, cele mai afectate fiind statele dezvoltate (ponderea investitiilor in PIB a scazut de la 21,6% in 2007 la 17,7% in 2009).

Totodata, economiile emergente si in dezvoltare (dependente de fluxurile economice derulate cu statele dezvoltate) s-au confruntat cu iesiri de capital pe parcursul derularii primului val al crizei macro-financiare, cele mai afectate fiind cele care consemnau importante dezechilibre macroeconomice (externe si sau interne). Investitiile straine directe in economiile emergente si in dezvoltare s-au contractat cu aproximativ 35% an/an in 2009.

Prin urmare, am asistat la evolutii nefavorabile ale PIB-ului mondial. Dupa decelerarea din 2008 (ritm de 2,8% an/an, comparativ cu 5,4% an/an in 2007), economia mondiala s-a contractat in 2009 (pentru prima oara de la finele Razboiului Mondial) cu 0,6% an/an. Economiile dezvoltate au fost cele mai afectate, consemnand un declin de 3,6% an/an in 2009. Economiile emergente si in dezvoltare au decelerat (de la 8,7% an/an in 2007 la 6% an/an in 2008 si doar 2,8% an/an in 2009).

Evolutia sub potential si ulterior contractia economica au determinat deteriorarea severa a conditiilor din piata fortei de munca pe mapamond, cele mai afectate economii fiind cele dezvoltate, unde rata somajului a atins un nivel record (peste 8,3% in 2010).

Intr-un astfel de context, am asistat la implementarea unor politici macroeconomice expansioniste (in spiritul legilor Keynesiene), atat de natura monetara (reducerea dobanzilor de referinta catre minime record si implementarea de programe neconventionale), dar si de natura bugetara (care au contribuit la deteriorarea situatiei finantelor publice) (cum se poate observa in graficul alaturat, deficitul bugetar (ca pondere in PIB) in randul economiilor dezvoltate a depasit nivelul de 8% in 2009). Practic, s-au putut observa importante schimbari de paradigma la nivelul politicilor macroeconomice in general, a politicii monetare in special: ortodoxism-ul ultimilor ani ai Marii Moderatii a fost substituit de non-conformismul din perioada Marii Recesiuni, in incercarea disperata de a calma pietele financiare.

Prin urmare, am asistat incepand cu toamna anului 2009 la primele semnale ale crizei datoriilor suverane, valul II al Marii Recesiuni. Evolutiile recente ale acestei a doua unde de criza sunt cunoscute: Statele Unite au pierdut rating-ul AAA in vara anului 2011; mai multe state europene au solicitat sustinere financiara internationala, iar situatia din Zona Euro se mentine in continuare critica.

Trebuie mentionat faptul ca la 5 ani de la primele semnale ale crizei de lichiditate economia mondiala nu pare sa fi acumulat forta necesara pentru a initia un nou ciclu economic. Acest lucru este sustinut de evolutia binomului stocare/destocare din Statele Unite, prima economie de pe mapamond, cu o pondere de peste 20% din PIB-ul mondial. Totodata, factorii de risc macro-financiar se mentine la cote ridicate pe mapamond.

Practic, economia mondiala resimte in continuare consecintele valurilor Marii Recesiuni, manifestate la nivelul statelor dezvoltate, cu repercursiuni in randul economiilor emergente si in dezvoltare. Marea Recesiune a determinat declinul potentialului economic, catre minime record din ultimele decenii, daca analizam statele europene. Aceasta evolutie nefavorabila a PIB potential pe parcursul ultimilor ani a fost determinata de declinul investitiilor de capital, cu impact asupra pietei fortei de munca (deprecierea capitalului uman), dar si asupra factorului total de productivitate.

Totodata, situatia finantelor publice se mentine fragila, indeosebi, la nivelul economiilor dezvoltate, mai multe state fiind in pragul falimentului (procesul de consolidare bugetara initiat in urma primului val de criza va continua si in anii urmatori).

Cu alte cuvinte, climatul macro-financiar mondial se mentine in continuare fragil la 5 ani de la declansarea crizei financiare, probabilitatea ca primul deceniu din actualul mileniu sa intre in istoria economica ca un deceniu pierdut fiind foarte ridicata.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *