web analytics

Logica pietelor

Gabriel MursaGabriel MURSA – Presedinte Institutul Friedrich von Hayek Romania

Desi reprezinta singura metoda rezonabila de alocare a resurselor rare, piata pare sa constituie, inca, o enigma pentru cei mai multi studiosi ai fenomenului economic. Daca aruncam o privire pe manualele de specialitate, vom descoperi explicatii simpliste, reductioniste si lipsite de logica, insa bine ambalate intr-un limbaj pompos si asezonate cu un bagaj metodologic  importat din stiintele naturale. In principiu, procesul creator de prosperitate este descris prin “curbe”, “echilibre”, “coeficienti”, “mecanisme”, derivate, adica printr-un instrumentar care, in ciuda pretentiilor declarate, ingreuneaza enorm elucidarea fenomenelor producatoare de subzistente. Din nefericire, asa arata teoria economica dominanta (mainstream) a zilelor noastre, fapt ce limiteaza drastic posibilitatile de intelegere a modului de operare a sistemului pietelor libere, impiedicand, prin urmare, conceperea unor politici economice capabile sa stimuleze producerea de bunuri si servicii necesare satisfacerii nevoilor de consum.

Din aceasta perspectiva, publicarea cartii Cum functioneaza pietele, scrisa de Israel Kirzner, sub egida presitigiosului Institute of Economic Affairs, reprezinta un eveniment remarcabil. Deosebirea esentiala dintre analiza economistului american si cea a opticii conventionale consta in tratarea fenomenelor de piata sub forma unor procese dinamice. Educat sub influenta intelectuala a Scolii austriece de economie, in special, a lui Ludwig von Mises, Israel Kirzner vede piata libera sub forma unui conglomerat dinamic de contacte interindividuale, rezultat al actiunilor umane interesate, puse in practica de invidizi doritori sa-si amelioreze neincetat propria conditie materiala. In contrast cu optica dominanta a stiintei economice, el descrie piata sub forma unui proces,  in care exista tot timpul ceva care genereaza schimbare, fie ca este vorba de conditiile de productie, ori de preferintele consumatorilor. Din acest motiv, Kirzner renunta la explicatiile traditionale, arhicunoscute, ce se straduiesc sa surprinda, in mod cu totul inadecvat, fenomenele creatoare de bogatie sub forma unor imagini statice ale sistemului economic.    Din punctul sau de vedere, societatea, in general, si economia, in particular, nu reprezinta “stari”, “poze” de moment compuse din indivizi, caracterizate prin “echilibru”, ci procese a caror trasatura esentiala o reprezinta schimbarea perpetua, fluiditatea. In acest fel, economistul american distruge efectiv imaginea-standard impusa de teoria economica dominanta, ce sintetizeaza fenomenul generator de bogatie prin traditionala diagrama a curbelor cererii si ale ofertei. Acestei viziuni arhaice, reductioniste, caricaturale, Kirzner ii opune o perspectiva moderna, realista, dinamica, caracterizata prin “dezechilibru” continuu si prin ignoranta relativa a actorilor implicati.

306781_443838679040971_1713883806_nMeritul esential al cartii de fata este acela de elucida de o maniera cat se poate de convingatoare rolul antreprenoriatului. Schemele reductioniste ale teoriei economice conventionale lasa sa se inteleaga ca “echilibrarea sistemului” reprezinta o sarcina ce revine unui planificator omniscient, care, detinand intreaga informatie relevanta de timp si spatiu din sistemul productiv, are posibilitatea sa aloce resursele prin “dictarea” unor preturi ce “echilibreaza” preferintele consumatorilor cu interesele ofertantilor. Din punctul de vedere al lui Kirzner, asa ceva este de neconceput, deoarece, indiferent de cata cunoastere ar detine, un asemenea planificator ar fi vesnic ignorant in termeni relativi; el nu ar putea detine decat o cantitate minuscula din informatia de timp si spatiu generata continuu de actiunile umane aflate in interactiune. Imposibilitatea concentrarii informatiei dispersate, aflate in milioane de minti, nu si in mintea unui posibil planificator central, indiferent de calitatile sale intelectuale, face ca alocarea resurselor sa nu se poata realiza prin decizia unei autoritati sau a unei persoane omnipotente. In consecinta, singura metoda rezonabila de ameliorare a conditiei materiale a omului o reprezinta piata libera, in fapt, un proces fluid, caracterizat prin schimbare perpetua, “dirijat” de actiunea antreprenoriala.

De la J. B. Say incoace, au existat multi economisti care s-au straduit sa explice logica antreprenoriatului, insa, nimeni nu a reusit sa o surprinda mai bine decat Israel Kirzner. Pentru economistul “austriac”, intreprinzatorul constituie forta motrice a procesului de creare a prosperitatii. Actiunea sa interesata exploateaza oportunitati de profit “nesesizate” de altii, corectand astfel “dezechilibre” ce apar neincetat in procesul de producere a bunurilor si serviciilor necesare ameliorarii conditiei umane. Asadar, rolul antreprenorului este acela de a imbunatati procesul de alocare a resurselor rare, acesta straduindu-se sa le plaseze, in schimbul obtinerii unui venit specific – profitul -, acolo unde se manifesta o nevoie mai intensa, altfel spus, un “dezechilibru” mai evident intre cerere si oferta.

Parcurgerea cartii lui Kirzner ne ajuta sa intelegem logica fundamentala a functionarii pietelor, precum si instrumentelor sale esentiale, cum ar fi sistemul profit-pierdere, publicitatea etc. Lectura ei ne permite sa ne lepadam de prejudecatile paguboase ale “politicii anti-trust” sau de iluziile desarte ale unei pretinse justitii sociale, posibile prin aplicarea principiilor “economiei bunastarii”. Intr-un numar redus de pagini, economistul american explica, cu o usurinta rar intalnita, fenomene destul de complicate si, prin urmare, predispuse unor interpretari eronate, lucru dovedit de explicatiile oferite de teoria economica dominanta. De aceea, lucrarea Cum functioneaza pietele reprezinta o introducere mai mult decat necesara pentru cei ce-si propun sa inteleaga cu adevarat logica sistemului economic.

Detalii despre carte aici

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *