web analytics

Lectii de initiere in piata de capital – Lectia 13

fa51f1fbfa

Echipa SSIF Broker

Politica monetara ca si instrument al cresterii economice-partea V

Problemele Japoniei reprezentate de deflatie si greutatea relansarii economice incep tot mai mult sa aiba corespondent si in zona Euro, aparand tot mai des intrebarea daca mai este nevoie de moneda unica. La momentul adoptarii ei, moneda euro era vazuta ca un liant care sa intareasca o piata unica formata din tari cu caracteristici economice foarte diferite. Desi avem o politica monetara comuna pentru toate tarile zonei euro, Banca Centrala Europeana trebuie sa faca mari eforturi pentru a compensa lipsa unei politici fiscale comune. Aceasta nu va fi adoptata insa prea curand sau poate chiar niciodata, multe tari din zona euro putand functiona doar datorita creditorilor externi.

Cu alte cuvinte, deficitele fiscale foarte ridicate la care se adauga perspectivele unei deflatii si stagnari economice reprezinta o combinatie letala pentru zona euro. In plus, situatia e si mai albastra fata de Japonia unde avem rate mari de economisire, zona euro avand in schimb niveluri foarte ridicate ale datoriei firmelor si gospodariilor. Din cauza acestui fapt, atunci cand preturile scad, datoria devine mult mai greu de suportat, veniturile scazand in timp ce datoria ramane la fel. Iar atata timp cat somajul ramane ridicat per ansamblu in zona euro, veniturile vor ramane scazute, insa nu atat de scazute pe cat ar trebui ca Europa sa-si creasca competitivitatea.

Aici apare de fapt paradoxul, veniturile prea mari in raport cu productivitatea afectand Europa, continentul nostru pierzand din competitivitate atat fata de Asia cat si fata de SUA. Astfel, cauza principala a crizei financiare declansate in Europa a fost lipsa de convergenta in ceea ce priveste productivitatea. Tarile est europene s-au comportat mai bine decat cele din sudul Europei tocmai pentru ca aveau economii mai competitive, aderand mai usor la circuitul economic mondial, in special datorita legaturilor puternice cu Germania. Germania ar trebui sa fie un etalon, productivitatea acestei tari fiind ridicata datorita coruptiei scazute, oportunitatilor de finantare, tehnologiei de ultima ora dar mai ales datorita integrarii extrem de eficiente in circuitul economic mondial.

Problema este insa ca tarile din zona euro vulnerabile economic nu prea vor sa adopte modelul Germaniei, reformele structurale necesare pentru cresterea competitivitatii producand rezultate doar in timp. Germania a adoptat de mult aceste refome, insa intocmai ca si in Japonia, implementarea acestor reforme ar duce la pierderea de capital politic. De aici apare reticenta guvernelor acestor tari, aceasta tergiversare avand drept rezultat lipsa cresterii economice. Astfel, ceea ce este economic necesar este totusi dificil de realizat politic, suportul populatiei pentru proiectul european fiind in scadere in multe tari ale UE .

Aceasta scadere a increderii in proiectul unei Europe unite poate fi explicata prin aceea ca oamenii sunt foarte sensibili la costul social al acestor reforme. Multi europeni sunt impotriva liberalizarii complete a pietei muncii in timp ce multe guverne nu doresc eliminarea barierelor de intrare in sectoare economice care s-au obisnuit cu nivele ridicate de protectie. O piata a muncii libera si o competitie mai mare ar putea creste PIB-ul acestor tari in medie cu 3-4%, insa doar dupa aproximativ cinci ani, timp in care riscul de tulburari sociale este foarte mare.

Conducerile actuale stiu ca nu ar putea rezista unor astfel de miscari si aici intervine practic Banca Centrala Europeana, aceasta institutie trebuind sa faca prin mijloace limitate ceea ce nu vor sa faca guvernele prin mijloace numeroase. Desi principalul rol al bancii este mentinerea unui nivel al preturilor stabil, BCE si-a asumat mai multe atributii odata cu declansarea crizei in zona Euro. Politica monetara a bancii este acum concentrata pe cresterea economica, BCE micsorand rata dobanzii de referinta pana la 0,05%, initiind in acelasi timp si un program de stimulare a bancilor comerciale pentru creditarea sectorului privat.

www.ssifbroker.ro

acad brok

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *