web analytics

La un sfert de veac de la evenimentele din decembrie 1989, Finmedia lanseaza “Romania dupa 25 de ani”

01_001

Ce s-a intamplat bine sau rau in perioada scursa de la evenimentele din decembrie 1989?, Ce ne rezerva viitorul? sau Care ar trebui sa fie prioritatile strategice pentru proiectul de tara Romania? – acestea sunt cateva dintre intrebarile la care s-a cautat raspuns la masa rotunda organizata cu ocazia lansarii publicatiei “Romania dupa 25 de ani”, editie speciala a revistei Piata Financiara.

“Romania dupa 25 de ani” a fost lansata pe 25 noiembrie 2014, in cadrul unui eveniment organizat de Finmedia la Palatul CEC, cu sprijinul OMV Petrom – partener oficial, CEC Bank – partener principal si a partenerilor Erste Asset Management, Raiffeisen Bank, Cerealcom Dolj, Raiffeisen Leasing, EximBank si Marfin Bank.

Norel Moise, redactorul sef Piata Financiara, a felicitat CEC Bank, care printr-o fericita coincidenta a aniversat 150 de ani de la infiintare si a facut o analiza SWOT in care a evidentiat punctele tari si punctele slabe ale economiei romanesti, asa cum reies acestea in cadrul publicatiei “Romania 25 de ani”.

“Ideea acestei publicatii a rasarit in urma cu aproape un an, dar atunci nu ne gandeam ca vom ajunge la o revista de peste 400 de pagini. Ne-am propus sa facem o descriere a economiei Romaniei in acesti 25 de ani, cu bune si cu rele, pornind de la cei care au scris aceasta istorie”, a spus Norel Moise.

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu nu a putut fi prezent la eveniment, dar a trimis un mesaj de felicitare a CEC Bank cu ocazia sarbatorii a celor 150 de ani prin intermediul consilierului sau Adrian Vasilescu.

Prezent la masa rotunda, Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR, a avut o ampla prezentare in care a aratat cum a trecut Romania de la o societate inchisa, centralizata, la capitalism. “Am parcurs impreuna un drum sinuos cu reforme mai accentuate sau mai putin accentuate (…) La finalul procesului de privatizare se constata ca simpla schimbare de paradigma, intens promovata in toti acesti 25 de ani, potrivit careia privatizarea aduce automat bunastare nu este valida”, a spus prim-viceguvernatorul BNR. “Unii vor spune ca pentru crestere economica este suficienta aplicarea trinomului stabilitate-predictibilitate-transparenta, auzit de mii de ori, la care se adauga renumitul panaceu economic al reducerii substantiale peste noapte a tuturor impozitelor”, a spus mai Georgescu, aratand ca este de acord cu aceste principii, dar ca este nevoie mai intai de o disciplina financiara ferma. “In Romania se tolereaza de 7-8 ani pierderi masive in sectorul privat (…) Unii lucreaza cu pierderi planificate ca pe vremea lui Ceausescu”, a tinut sa sublinieze prim-viceguvernatorul BNR.

Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank, a aratat ca sistemul bancar s-a reinventat in ultimii 25 de ani. “Sistemul bancar a trebuit sa se adapteze la un nou model, al economiei de piata, care era total diferit de ce era inainte de 1989 si a reusit sa se situeze la un nivel de performanta si stabilitate deosebit”, a spus Ghetea, reamintind ca sistemul bancar romanesc a reusit sa treaca prin criza fara falimente.

Steven van Groeningen, presedintele Reiffeisen Bank, crede ca Romania trebuie sa priveasca inainte. “Daca Romania este a saptea tara din UE ca suprafata si are a saptea populatie din comunitatea europeana, atunci Romania ar trebui sa isi propuna sa fie si a saptea putere economica din aceasta zona”, a spus van Groeningen, adaugand ca daca vrem o tara puternica ne trebuie si institutii puternice.

Gabriel Biris, partener Biris Goran, a spus ca isi doreste ca Romania sa aiba institutii puternice care sa fie partenere cu cei care creaza valoare adaugata – companii publice, multinationale sau investitori romani care isi consuma sanatatea si energia si carora li se spune ca sunt hoti. “Imi doresc ca in urmatorii ani sa nu mai vad ca antreprenorul roman este tratat ca un hot, ci ca un partener pe umerii caruia se construieste tara aceasta! As dori ca Romania sa fie stat de drept, ca legea sa fie respectata si nu numai in declaratii si in analize retrospective despre cum s-a furat in tara. (…) Sunt oripilat de faptul ca institutiile statului ne considera hoti! Nu suntem hoti, creem valoare adaugata, investim, muncim, producem si platim taxe. Cine nu plateste, sa fie legat”, a subliniat Biris.

Dragos Neacsu, presedinte Erste Asset Management, a subliniat ca este adeptul eficientei si ordinii de tip saxon. “In acesti 25 ani consider ca s-a facut o risipa imensa, mai ales de capital uman. Daca am intrat intr-un mecanism comunitar, acum totul se intampla intr-un mod mult mai rapid. Cred ca trebuie sa ne propunem sa fim mai eficienti in construirea unor mecanisme institutionale si sa fim mai rapizi in luarea de decizii. Intrarea in rigorile unui mecanism de tip saxon, cum este Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) este o propunere pe care o fac in spatiul public de cel putin doi ani. Modul in care se intampla lucrurile intr-o astfel de organizatie se face pe teme foarte bine definite, intr-o formula paritara sector public – sector privat. Acesta cred ca ar trebui sa fie primul lucru pe care ni-l propunem”, a spus Neacsu.

Oana Petrescu, Partener Deloitte, spune ca este nevoie de proirizizare si de cresterea nivelului procesului de educatie si a nivelului de sanatate. “Prioritizarea s-a facut pana acum arbitrar in functie de interese. Mi-as dori ca de acum incolo sa luam decizii pe baza de informatii. Momentan nu avem un proces clar de colectare, structurare, analiza si utilizare a informatiilor. Este laudabil faptul ca ANAF a determinat un proiect ambitios de informatizare si centralizare a informatiilor. Pe baza acestora trebuie sa cream un proces sanatos de decizie si legislativ”, a aratat Oana Petrescu.

Felix Daniliuc, General Manager Raiffeisen Leasing si presedinte ALB, spune trebuie sa incurajam antreprenoriatul. “Ar trebui sa incurajam cultura antreprenoriala. Pentru urmatorii 25 de ani ne-ar ajuta sa facem o diferenta – aparitia componentei de executie. Exista discutii si planuri excelent puse pe hartie, dar care nu sunt puse in practica. O provocare majora este combinatia dintre exigenta de a reusi, calitatea in executie, autocontrolul si determinarea de a fi informat. Noi nu avem componenta asumarii, atat in spatiul public, cat si privat”, a declarat Daniliuc.

Mihai Anghel, Owner Cerealcom si Domeniul Coroanei Segarcea, considera ca Romania trece printr-o criza de identitate. “Daca mergem in acelasi ritm, in urmatorii 25 de ani vom vorbi despre satul romanesc ca au fost greseli in agricultura. Cum reusim sa vedem esentialul si sa separam apele? Tinem totul la un loc, poate intentionat, si pe cel care-si lucreaza pamantul ca ultima lui tentativa de existenta, il consideram producator agricol sau fermier, fara sa realizam ca notiunea de fermier nu are nimic in comun cu spiritul taranului roman. Incercam sa importam modele care nu au nimic in comun cu realitatea teritoriului nostru. Consider ca Romania trece printr-o grava criza de identitate si daca nu o vom rezolva, daca nu vom recunoaste sincer cine suntem si unde vrem sa ajungem, nu vom face nimic. Cred cu tarie ca totul pleaca de la a fi sinceri cu noi”, a spus Anghel.

Catalin Cretu, Director General Romania Visa Europe, a declarat ca Romania nu duce lipsa de idei de proiecte de tara, ci de dialog. “Exista o comunicare foarte defectuoasa intre sectorul public cu cel privat. Am avut multe incercari de a lucra pe legi, chiar in industria de carduri, dar am observat ca nu avem opinii comune. Se vorbeste de debirocratizarea a sectorului public, dar eu as dori o profesionalizare a lui. Mi-as dori ca solutiile pe care le tot discutam sa fie si aplicate. Numai printr-o discutie de calitate si o buna comunicare putem avea un proiect de tara”, a spus Cretu.

Prof. Dr. Cezar Mereuta, cercetator asociat al Centrului de Modelare Economica al Academiei Romane, a aratat care ar trebui sa fie prioritatile strategice ale dezvoltarii Romaniei la orizont 2025. “Obiectivul Romaniei pana in 2025 ar trebui sa fie atingerea valorii de 0,8 a indicelui de dezvoltare umana IDU. Scara acestui indicator imparte cele 187 de tari ale lumii in patru categorii. Tarile din prima categorie sunt calificate cu indice foarte inalt de dezvoltare umana si este intre 0,8-1. Romania avea in 2013, indice 0,785, pe locul 54 in topul statelor UE. Analizand evolutia in timp a acestui indicator, constat ca Romania, pana in 2025, in baza prioritatilor ce trebuiesc stabilite, poate depasi aceasta valoare de 0,8”, a spus profesorul Mereuta.

10623833_632385990205225_5087551941694988283_o10704202_632386283538529_3247963177890366812_o10733812_632386673538490_1897275202918368299_o

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *