web analytics

Interviu cu prof. dr. Cezar Mereuta: Romania trebuie sa-si dezvolte avantajele competitive si sa aplice principiul de a fi “diferit”, de a crea “surprize” si “rupturi de ritm” in diverse domenii ale economiei

Reporter: Bogdan Capraru

Prof. Dr. Cezar Mereuta este Membru de onoare al Consiliului Stiintific al Institutului de Prognoza Economica al Academiei Romane. A elaborat in Romania, sub egida Centrului Roman de Modelare Economica, incepand cu anul 1998, topurile anuale 100 companii din Romania, a topurile 10 regionale si a topurile 50 sectoriale, prezentate public in fiecare an in conferintele organizate de FINMEDIA si in revista anuala Top 100 Romania. De formatie inginer energetician, absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, a obtinut titlul de doctor sub conducerea acad. prof. Martin Bercovici cu o tema interdisciplinara: Criterii electroenergetice in conducerea proceselor de productie discontinue. Cercetarea sa “de-o viata” s-a axat pe studiul concentrarii economiei la nivel micro si macroeconomic si analiza structurilor de putere la aceste niveluri, dand nastere unei noi metode de analiza structurala universala a concentrarii si competitiei in economie.

Reporter: Se implinesc aproape doua decenii de cand v-ati dedicat activitatea stiintifica studiului concentrarii economice. Care a fost “scanteia” care v-a determinat sa alegeti acest domeniu de cercetare si care a fost motivatia care a stat la baza perseverentei in urmarirea obiectivelor acestei cercetari?

 Prof. Cezar Mereuta: “Scanteia” a constituit-o conceptul de analiza nodala a sistemelor energetice elaborat de academicianul Paul Dimo care ierarhiza centralele electrice ale unui sistem energetic dupa puterea lor instalata si pozita in sistem.

Similar, am ierarhizat companiile in ordinea descrescatoare a cifrei de afaceri, demonstrand ca: 1) cifra de afaceri constituie caracteristica de putere multicriteriala a unei companii (pozitia pe piata, capacitatea de negociere cu furnizorii si clientii, tipuri de strategii, capacitatea de inovare etc.); 2) companiile care acopera cumulat 80 % din cifra de afaceri a unei piete definesc performanta economica a acesteia.

De fapt, “scanteia” a fost adaptarea conceptului analizei nodale in economie, cuplata cu interpretarea pragului de 80 % ca prag semantic de “ca si adevarat”.

Dupa cum se constata usor, “scanteia” a provenit dintr-o legatura puternica dintre inginerie si economie. Acest fapt a determinat in luna septembrie 2012 Asociatia Generala a Inginerilor din Romania (AGIR) sa premieze lucrarea “Clasele concentrarii economice si factorul 80 %” ca un simbol al legaturii inginerie – economie ! (a se vedea Google – Cezar Mereuta AGIR)

Reporter: Pe scurt, care este esenta cercetarilor dumneavoastra de pana in prezent?

Prof. Cezar Mereuta: Cercetarile mele pana in prezent se structureaza pe doua paliere: 1) o cercetare fundamentala privind concentrarea economiei la nivel micro si macroeconomic si, pe cale de consecinta, analiza structurilor de putere la aceste niveluri. Relevanta sistemica a topurilor de companii care depasesc ponderea de 90 % din valoarea indicelui Hefindahl pentru intreaga piata; 2) cercetari aplicative privind in principal: diagnosticul multicriterial al companiilor in economia de tranzitie; analiza de competitivitate a Romaniei; analiza multicriteriala a industriei prelucratoare si serviciilor din perspectiva convergentei cu Uniunea Europeana; analiza culturii organizationale si valorile ei dominante in Romania; in colaborare cu Institutul de Prognoza Economica al Academiei Romane, elaborarea unui model romanesc de analiza a performantelor economice ale statelor suverane

Reporter: Urmariti evolutiile structurale ale economiei romanesti inca din 1993, deci aproape de la inceputul reasezarii principiilor economiei de piata in tara noastra. Cum puteti caracteriza mersul economiei romanesti in toata aceasta perioada? Puteti identifica anumite subperioade din punct de vedere al evolutiilor structurale?

Prof. Cezar Mereuta: Analizand evolutia structurii valorii adaugate brute a industriei prelucratoare grupate pe 7 domenii in perioada 1989 – 2008, coeficientul de corelatie Spearman atesta ca din anul 1999 structura difera semnificativ de cea a anului 1989. De asemenea, coeficientul de corelatie informationala valideaza departarea structurii de cea a anului 1989. Astfel, din perspectiva sectoriala, a crescut semnificativ ponderea industriei alimentare si a bauturilor; s-a redus ponderea sectorului cu intensitate mare a fortei de munca; a crescut usor ponderea sectorului energointensiv – motiv pentru care nu scade intensitatea energetica; s-a redus brutal ponderea sectorului de masini si echipamente; a crescut prin efect de “ruptura” (2004 – 2008) ponderea industriei mijloacelor de transport; s-a redus ponderea sectorului de inalta tehnologie cu o revigorare in anul 2008; sectorul “Alte sectoare industriale” a ramas cu o pondere relativ constanta.

Reporter: Exista competitie intre companiile romanesti? In ce masura a contribuit capitalul strain?

Prof. Cezar Mereuta: Fara indoiala ca exista competitie intre companiile romanesti. Trebuie mentionata insa prezenta mai mult decat semnificativa a companiilor cu capital majoritar strain (companii multinationale sau actionari – persoane fizice), astfel incat competitia capata particularitati specifice. Faptul ca in premiera, in topul primelor 100 de companii ale Romaniei, in ordinea descrescatoare a cifrei de afaceri, in anul 2011, se afla un numar de 74 de companii au capital majoritar strain, acoperind 82,17 % din cifra de afaceri a topului si 86,3 % din volumul profitului brut sugereaza imperativ necesitatea analizei comparative intre companiile cu capital majoritar romanesc si cele cu capital majoritar strain, cel putin la nivelul companiilor noduri ale sistemului national (adica a celor care acopera descrescator 80 % din cifra de afaceri). Cu toate dificultatile sale am demarat acest demers care cred ca va putea fi finalizat la sfarsitul acestui an.

Reporter: Sunteti de parere ca pentru Romania este mai potrivita strategia de dezvoltare de tip “prin noi insine?”

Prof. Cezar Mereuta: Pentru orice cercetator serios este clar ca “strategia prin noi insine” nu poate fi aplicata de Romania in cadrul lumii globalizate. Romania este un actor intr-o retea interconectata de tari suverane ale lumii, in care schimburile de marfuri, de informatii ca si progresele tehnologice se deruleaza cu o foarte mare viteza. De altfel, si realitatile crizei pe care o parcurgem impune, printre alte masuri, si unele “cedari de suveranitate”, in scopul aplicarii unor strategii comune de salvgardare. Evident ca afirmatiile anterioare nu trebuie intelese ca o pledoarie pentru politici laissez-faire. Romania trebuie sa-si dezvolte avantajele competitive si sa aplice principiul de a fi “diferit”, de a crea “surprize” si “rupturi de ritm” in diverse domenii ale economiei (vezi lucrarea: Pe ce structuri ne bazam?).

Reporter: Care sunt principalii factori de distorsiune in cadrul mediului competitional al economiei romanesti?

Prof. Cezar Mereuta: Matricea universala a nivelului de distorsiune a concurentei evidentiaza pietele in functie de distanta care le separa de concurenta perfecta. Distorsiunile concurentei au loc mai ales in cazul pietelor intrate in cadranul 3 al matricei (foarte aproape de monopol) sau in cadranele intermediare caracteristice existentei oligopolurilor. Principalii factori de distorsiune a competitiei sunt: abuzul de pozitie dominanta; intelegerile anticoncurentiale; ajutoare de stat care nu respecta legislatia europeana.

Reporter: Care sunt pietele pe care se manifesta cele mai mari distorsiuni ale mediului concurential din Romania?

Prof. Cezar Mereuta: Pietele care au cel mai important potential de distorsionare a concurentei sunt cele situate in cadranul 3 al matricei universale propuse de mine. Putem mentiona: fabricarea produselor din tutun; industria metalurgica; fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optica (in conditiile existentei in Romania a companiei Nokia); transporturi aeriene; fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului; fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor; activitati de posta si curier. Pietele mentionate au simultan un inalt grad de concentrare si un inalt grad de dominare structurala a liderului.

Reporter: Care sunt sectoarele pe care ar trebui sa mizeze Romania in viitorul apropiat?

Prof. Cezar Mereuta: Sapte optiuni strategice formeaza, in opinia mea, pivotul structural al economiei reale a Romaniei pe termen mediu: agricultura si industria alimentara si a bauturilor; dezvoltarea sectorului de masini si echipamente; dezvoltarea in continuare a sectorului mijloacelor de transport; dezvoltarea sectorului de inalta tehnologie; dezvoltarea turismului; dezvoltarea antreprenoriala si nu in ultimul rand – stimularea sectoarelor de servicii cu pronuntat aport creativ… Creativitatea romaneasca poate determina cresteri importante ale ponderii valorii adaugate a acestor activitati.

Reporter: Se vorbeste de conceptul de “dezvoltare durabila”. Si-a pus amprenta acest proces asupra structurii economiei romanesti?

Prof. Cezar Mereuta: Conceptul de dezvoltare durabila, foarte actual la nivelul fiecarei tari a iesit deocamdata din preocuparile prioritare, fiind o problema cu rezolvare pe termen mediu si lung, datorita crizei economico-financiare pe care o parcurge lumea contemporana in prezent. In acest domeniu, Romania a facut un progres semnificativ in domeniul energetic, odata cu proiectarea si construirea parcurilor de generatoare electrice eoliene.

Reporter: Cum vedeti rolul IMM-urilor in cadrul dezvoltarii economiei romanesti? Cum ar trebui sa arate structura acestui sector, astfel incat impactul activitatii lor sa fie unul pozitiv, benefic cresterii economice durabile in tara noastra?

Prof. Cezar Mereuta: Un studiu realizat de Institutul de Prognoza Economica si de Centrul Roman de Modelare Economica a identificat oportunitatile de dezvoltare a IMM-urilor in industria prelucratoare in functie de gradul de accesibilitate si performanta economica in urmatoarele sectoare: industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii; industria alimentara; fabricarea produselor textile; fabricarea incaltamintei, articolelor de voiaj; fabricarea produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice; fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice; fabricarea echipamentelor electrice; fabricarea de mobila si a jucariilor. Exista tari care au reusit sa convearga catre PIB-ul UE pornind de la o structura economica bazata pe dominanta IMM-urilor-este vorba mai ales de acele tari care au aderat dupa 1980 (Grecia, Spania, Portugalia). Trebuie incurajata crearea si dezvoltarea de IMM-uri care sa raspunda, atat functionalitatii lor standard in domeniul serviciilor, cat si unor nevoi particulare de ordin economic si social – acoperirea unor piete cu un grad foarte mare de specificitate sau situate in regiuni slab populate, dezvoltare de produse software, turism si divertisment, etc.

Reporter: Care este cartea pe care ar trebui sa o joace companiile romanesti, astfel incat sa se dezvolte in plan international? Ce sectoare considerati dumneavoastra a fi capabile sa realizeze acest lucru?

Industria alimentara si a bauturilor este ramura lider a industriei prelucratoare din Romania din punct de vedere al contributiei la formarea produsului intern brut. In fiecare an analizat dupa anul 1994, ponderea valorii adaugate brute a industriei alimentare si a bauturilor din industria prelucratoare a depasit 25 %, punandu-si amprenta pe ceea ce am numit “personalitatea sistemica a industriei prelucratoare romanesti”. Astfel, trebuie depuse eforturi concentrate pentru promovarea brandurilor alimentare si ale bauturilor din Romania in strainatate. Se impune dezvoltarea in continuare a sectorului mijloacelor de transport, precum si a sectorului de inalta tehnologie, prin eforturi de atragere a unor investitori straini strategici, companii multinationale, care sa realizeze in acest domeniu efecte de “rupturaprin cresteri importante ale exportului si pe piete din afara Uniunii Europene (de ex. tarile BRICS).

Reporter: Numiti cateva masuri pe care ar trebui sa le ia decidentii de politici publice astfel incat sa se creeze o structura optima a sectorului companiilor din Romania, cu efecte benefice in planul cresterii economice.

Prof. Cezar Mereuta: Raportul “Industria prelucratoare romaneasca 1990 – 1998. Diagnostic structural. Optiuni de politici industriale”, elaborat de un colectiv din care au facut parte specialisti de la Institutul de Economie Mondiala, Institutul de prognoza Economica, Fondul Proprietatii de Stat, calitologi, economisti etc. sugera ca politicile industriale trebuie sa aiba drept obiective dezvoltarea infrastructurilor ce permit circulatia bunurilor si serviciilor (transporturi, telecomunicatii, informatica, financiar-bancara) si catre sectoarele dezirabile: industria de inalta tehnologie; industria de mijloace de transport; industria alimentara si a bauturilor; industria de masini si echipamente. Toate obiectivele majore ale economiei trebuie orientate catre sprijinirea prioritara a sectoarelor dezirabile, fara a incomoda in mod voit dezvoltarea celorlalte sectoare dupa posibilitatile acestora. De asemenea, este necesara o infuzie de capital strain care sa implice una sau mai multe companii multinationale decise sa utilizeze Romania drept baza de promovare a exporturilor.

Reporter: Care sunt marile greseli si care sunt reusitele de pana acum ale acestor politici?

Prof. Cezar Mereuta: Romania nu trebuia sa renunte la capacitati de productie importante, precum Platforma Pipera; Electroputere Craiova; Roman Brasov; Aro Campulung; Rocar Bucuresti; Tractorul Brasov; Rulmentul Brasov; Hidromecanica Brasov. Prin cooperarile din amonte, aceste companii aveau o foarte semnificativa influenta pozitiva asupra productiei ansamblului industriei prelucratoare romanesti. Companiile mentionate trebuiau privatizate cu investitori strategici de anvergura. Politicile derulate au fost mai degraba de tipul laissez-faire, cu rezultate nebenefice pentru economia romaneasca.

Reporter: Care sunt, in opinia dumneavoastra, principalele implicatii ale procesului de integrare europeana asupra sectoarelor economiei romanesti?

Prof. Cezar Mereuta: Principalele implicatii ale procesului de integrarea supra sectoarelor economiei romanesti constau in principal in adaptarea si functionarea legislatiei europene privind concurenta si a institutiilor corespunzatoare Consiliul Concurentei si Oficiul pentru protectia Consumatorului. Importante implicatii se identifica si in domeniul mediului de afaceri din punct de vedere al reducerii termenelor de intrare si iesire de pe piata ale companiilor.

Reporter: Ultima dumneavoastra publicatie “Clasele concentrarii economice si factorul 80%” reuneste cele mai importante rezultate ale cercetarii dumneavoastra. Care este mesajul pe care ar trebui sa il transmita cititorului?

Prof. Cezar Mereuta: Principalele mesaje ale cercetarii mele fundamentale sunt:

  • invalidarea principiului 20/80 in cazul mediilor de afaceri si principalelor marimi macroeconomice. In fapt, cercetarea demonstreaza ca o pondere de circa 5 – 10 % din companii si din statele lumii cumuleaza 80 % din cifra de afaceri si PIB-ul mondial, ceea ce demonstreaza concentrarea foarte importanta a puterii in structurile analizate.
  • Existenta unor regularitati statistice, identificate fara exceptie, in domeniul macro si microeconomic care se caracterizeaza prin legaturi statistice logaritmice foarte puternice intre valoarea indicelui Hefindahl, cota liderului si numarul de companii (tari)
  • Existenta unei scale universale a concentrarii economice in intervalul 0 – 1 cu media 0,5, prin utilizarea indicatorului
    (entropia Renyi normalizata)
  • Importanta conceptului de grad de dominare structurala a liderului, care a permis elaborarea matricei de evaluare a distorsionarii concurentei.

Mesajul global pe care il transmite lucrarea este ca analiza structurilor de putere in lumea contemporana trebuie sa constituie una din preocuparile centrale ale decidentilor si cercetatorilor de pretutindeni.

Reporter: Considerati incheiat demersul cercetarii dumneavoastra? Care sunt provocarile care inca ar suscita interes?

Prof. Cezar Mereuta: Nu consider incheiat demersul cercetarii. In masura posibilitatii va trebui sa demonstrez la nivel microeconomic ca profiturile inainte de taxe si pierderile companiilor se supun acelorasi legi ca in cazul cifrei de afaceri, iar la nivel macroeconomic ca in structura valorii adaugate in PIB-ul mondial situatia este identica.

Reporter: Constituiti un adevarat model pentru generatiile tinere de cercetatori din perspectiva perseverentei cu care v-ati urmarit obiectivele cercetarii si a succesului in obtinerea unor rezultate remarcabile. Ce mesaj doriti sa transmiteti noilor generatii de cercetatori romani?

Prof. Cezar Mereuta: Mesajul adresat noilor generatii de cercetatori romani constituie in acelasi timp si speranta mea in pasiunea care trebuie sa-i anime in domeniul ales la care trebuie sa se adauge tenacitatea si onestitatea referitoare la caracterul original al propriilor cercetari. Inchei printr-o marturisire: am devenit cercetator de la 28 de ani in mare masura datorita unei carti exceptionale intitulata “De la vis la descoperire” a medicului austriac Hans Selye, aparuta si Romania in anul 1964. Lucrarea a reprezentat ghidul formativ real al intregii mele cariere. Aceasta carte este azi mai actuala decat oricand si o recomand cu caldura tinerilor cercetatori.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *