web analytics

Fundamentele noii organizari regionale a Romaniei – o propune bazata pe realitati economice

1125-repartitia-teritoriala-a-companiilor-noduri-mereuta-200Reputatul cercetator prof. univ. dr. Cezar Mereuta propune cercetatorilor si mai ales factorilor de decizie in sfera economica si administrativa un nou volum de o inestimabila valoare: Repartitia teritoriala a companiilor-noduri pe principalele activitati ale economiei nationale. Compendiu.

Lansarea cartii a avut loc intr-o atmosfera selecta, la Hotelul Athenee Palace, in prezenta unei asistente numeroase, din mediul universitar dar si din cel de business.

Tematica si concluziile sunt de o reala importanta si vin in sprijinul celor care lucreaza in acest moment la ipoteze privind noua organizare regionala a Romaniei. Lucrarea pune, in premiera, la dispozitia mediului politic si de afaceri o abordare multicriteriala a repartitiei teritoriale a companiilor importante. Companiile importante au fost definite conform conceptului analizei nodale, ca cele care acopera, la nivelul fiecarei activitati, 80% din cifra de afaceri, denumite companii-noduri.

In primul capitol al lucrarii se prezinta principalele concepte metodologice care au stat la baza demersului autorilor.

Al doilea capitol este rezervat sintezei repartitiei pe judete a companiilor-noduri, in care se prezinta toate marimile caracteristice repartitiei studiate. In acelasi capitol este prezentata sinteza similara comentata a repartitiei companiilor-noduri pe actualele opt regiuni de dezvoltare. Al treilea capitol al lucrarii cuprinde prezentarea caracteristicilor fiecarui judet si ale celor opt regiuni de dezvoltare economica din perspectiva specializarii pe criteriul activitatilor, ordonate descrescator dupa cifra de afaceri. Capitolul se incheie prin prezentarea unor concluzii referitoare la structura specializarilor la nivel de judet si regiune de dezvoltare.

Dupa cum spune autorul, “lucrarea ofera, in premiera, o analiza microeconomica la nivel judetean care cuprinde companiile noduri repartizate pe judete si pe principalele 80 de activitati (diviziuni CAEN)”. Au fost luate in consideratie un numar total de 421056 de companii, dintre care 35972 de companii noduri (care acopera 80% din cifra de afaceri a fiecareia dintre cele 80 de activitati). Cele 80 de activitati la nivel de diviziune CAEN Rev.2 acopera 99,88% din cifra de afaceri a sistemului de companii nefinanciare. Cifra de afaceri a companiilor noduri a fost la nivelul anului 2011 in valoare de 193,279 miliarde euro.

S-a urmarit nivelul global de dezvoltare microeconomica a fiecarei entitati teritoriale: numar de companii noduri, cifra de afaceri totala in milioane euro, densitatea companiilor noduri (NC/1000 locuitori), numarul de activitati cu cifra de afaceri diferita de zero. S-au constatat diferente foarte mari intre valorile maxime si minime ale celor 4 criterii.

Ierarhizarea nivelului de dezvoltare microeconomica

Ca metoda de lucru, au fost ierarhizate dupa ranguri, in ordine descrescatoare, valorile fiecarui criteriu, alocandu-se punctaje de la 1 la 42. S-au adunat punctajele obtinute pentru fiecare criteriu si s-au ierarhizat judetele in ordinea crescatoare a punctajelor. A fost aplicata metoda “core”, care identifica 3 situatii:

– Judete cu nivel global de dezvoltare microeconomica relativ ridicat – clasa A

– Judete cu nivel global de dezvoltare microeconomica mediu – clasa B

– Judete cu nivel global de dezvoltare microeconomica relativ redus – clasa C

Conform rezultatelor obtinute, in clasa A de incadreaza judetele: Bucuresti, Ilfov, Timis, Cluj, Brasov, Constanta, Prahova, Arges, Sibiu, Bihor (10 judete). In clasa C se incadreaza judetele: Salaj, Ialomita, Teleorman, Caras Severin, Botosani, Giurgiu, Vaslui, Mehedinti (8 judete). Clasei B ii revin restul de 24 judete (de la Arad la Vrancea).

 prof-mereuta-300x232

Evaluarea comparativa micro si macroeconomica

Analiza comparativa intre ierarhizarea dupa ranguri a nivelului global de dezvoltare microeconomica agregat pe cele 4 criterii si ierarhizarea dupa ranguri a PIB la nivelul fiecareia dintre cele 42 de entitati teritoriale ne arata o exceptionala corelatie calitativa. Coeficientul calitativ de corelatie Spearman dupa ranguri este r = 0,891, cu o determinatie de 79,4%, cu cel mai inalt grad de semnificatie.

Se poate afirma cu mare incredere ca valorile produsului intern brut in profil teritorial depind intr-o masura de circa 80% de nivelul global de dezvoltare microeconomica asa cum acesta a fost definit de noi.

Rezultatele confirma inca o data conceptul conform caruia competitivitatea se genereaza la nivel microeconomic si se sustine la nivel macroeconomic.

 Profitabilitatea companiilor noduri

Companiile noduri se grupeaza dupa valorile ratelor profitabilitatii generale raportate la cifra de afaceri (Rb/CA, %)

 

Tabel 1. Profitabilitatea companiilor noduri

tabei 1

Rata profitabilitatii generale a ansamblului companiilor noduri analizate este de +2,79%. 8 judete aveau profitabilitate favorabila (Sibiu 10,38; Ialomita 7,80; Olt 7,38; Alba 7,22; Bacau 5,64; Salaj 5,64; Tulcea 5,05; Caras Severin 5,01), 6 judete aveau profitabilitatea generala relativ defavorabila (Ilfov -0,53; Dolj -1,13; Galati -1,30; Constanta -2,10; Giurgiu -3,76; Hunedoara -4,13). O influenta semnificativa au avut-o rezultatele negative ale companiilor Arcelor Mittal Galati, Rompetrol Rafinare Constanta, Compania Nationala a Huilei Hunedoara si Oltchim Ramnicu Valcea. 28 de judete au profitabilitate generala relativ favorabila.

Companiile lider la nivel judetean

Referindu-ne la structura proprietatii, constatam ca din 42 de companii lider, 29 (69,04%) sunt companii cu capital majoritar strain care acopera 83,45% din cifra de afaceri totala a liderilor judetelor.

Din perspectiva profitabilitatii generale, 30 de companii lider, acoperind 67,79% din cifra de afaceri totala a liderilor, au profitabilitate generala favorabila si relativ favorabila.

Trebuie mentionate 5 companii lider multinationale cu profitabilitate generala defavorabila, cronic perdante in ultimii 3 ani – Laminorul Braila (Mechel), Rompetrol Rafinare Navodari, Mechel Targoviste, Petrotel Lukoil, Arcelor Mittal Galati, la care se adauga compania cu capital majoritar de stat Oltchim Rm. Valcea. Valoarea relativ mare a cifrelor de afaceri ale acestor companii determina ponderea importanta de 24,15% din totalul cifrei de afaceri a companiilor lider.

Cifra de afaceri totala a celor 42 de companii lider a fost de 24,53 mld. euro, adica 12,69% din totalul cifrei de afaceri a celor 35972 companii noduri care fac obiectul analizei!

Specializarile

Metodologic, pentru determinarea specializarii judetelor la nivel de activitati a fost utilizata analiza pe decile. Ca urmare, toate companiile noduri ale unei entitati teritoriale au fost grupate pe cele 80 de activitati selectate si acestea au fost ierarhizate in ordinea descrescatoare a cifrei de afaceri a companiilor noduri pe care le contin.

Specializarea unui judet este determinata de prima decila, D0 (numita si decila de putere), care cuprinde primele 8 activitati ierarhizate in ordinea descrescatoare a cifrei de afaceri a companiilor noduri pe care le contine.

Conceptul este justificat de faptul ca toate decilele D0 ale judetelor acopera mai mult de 50% din totalul cifrei de afaceri a companiilor noduri la nivel de judet. Ponderea decilei D0 din totalul cifrei de afaceri a companiilor noduri a entitatii teritoriale este o masura a inegalitatii acoperirii activitatilor de catre companiile noduri.

Gradul de inegalitate se defineste prin gruparea prezentata in Tabelul 2.

 

Tabel 2. Gradul de inegalitate regionala

tabel 2

 Concluzii privind specializarea

 In concluzie, “s-a justificat pe deplin alegerea primelor 8 activitati denumite «decila de putere» ca grupuri de selectie la nivel teritorial. Valorile decilei D0 se afla in intervalul 60,40-88,33%, cu o medie de 77,37%” considera Cezar Mereuta.

Dintr-un numar de 80 de activitati s-au identificat 36 de activitati care apar ca specializari ale decilelor de putere D0 in profil teritorial.

S-au putut constata urmatoarele:

Activitatile din comert: CAEN 46, Comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete, ce de altfel si au CAEN 47 Comert cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor 42 prezente, fiind practic in fiecare judet. CAEN 45, Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor se remarca si el prin 15 prezente.

Industria alimentara si agricultura si silvicultura sunt prezente in 27 si respectiv 24 de judete. De regula, primele doua activitati sunt cuplate.

Dintre cele 23 de sectoare ale industriei prelucratoare (exceptand industria alimentara) sunt prezente 21, avand 96 de prezente in decilele de putere D0. Lipsesc fabricarea produselor din tutun (cod CAEN Rev. 2 12) si tiparirea si reproducerea pe suporti a inregistrarilor (cod CAEN Rev. 2 18).

Topul 5 al prezentelor sectoarelor industriei prelucratoare este format din: CAEN, 24 Industria metalurgica (12 prezente), CAEN 27, Fabricarea echipamentelor electrice (10 prezente), CAEN 16, Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale impletite (8 prezente), CAEN 22, Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice (8 prezente), CAEN 29, Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor (8 prezente).

In ceea ce priveste Activitatile din constructii: CAEN 41, Constructii de cladiri, are 28 prezente, CAEN 42, Lucrari de geniu civil, are 9 prezente iar CAEN 43, Lucrari speciale de constructii,  are 4 prezente.

Din capitolul Activitati din serviciile de piata, CAEN 49, Transporturi terestre si transporturi prin conducte are 23 prezente, CAEN 52, Depozitare si activitati auxiliare pentru transporturi are 5 prezente, CAEN 51, Transporturi aeriene, are o prezenta, ca si CAEN 61 Telecomunicatii.

Destul de putin raspandite sunt si Activitatile din industria energetica si anexe: CAEN 35, Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat, are 6 prezente, iar CAEN 38, Colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor; activitati de recuperare a materialelor reciclabile, 9 prezente. In ceea ce priveste Activitatile din industria extractiva, CAEN 05, Extractia carbunelui superior si inferior, are 2 prezente, ca si CAEN 06, Extractia petrolului brut si a gazelor naturale.

Dupa cum au aratat autorii, “analiza a impus acceptarea unui nou concept in administratia la nivel judetean: monitorizarea preventiva a performantelor economice ale unor companii nod de mari dimensiuni prezente in decilele de putere D0 ale specializarii. Companiile identificate, cu un numar mare de salariati, uneori cu performante economice relativ slabe, constituie un risc potential la nivel social de care trebuie in permanenta sa se tina seama. Conform analizei noastre, companiile foarte mari aflate in aceasta situatie se gasesc cu precadere in judetele: Bistrita Nasaud, Braila, Buzau, Caras Severin, Calarasi, Constanta, Dambovita, Hunedoara, Olt, Salaj, Tulcea si Valcea”.

Analiza structurii activitatilor lider arata o importanta restrangere a diversitatii activitatilor de la 36, in cazul specializarilor din decilele de putere D0 la numai 13.

In 18 judete activitatile lider sunt din comert, in 15 judete activitatile lider sunt din industria prelucratoare (exclusiv industria alimentara), in 5 judete activitatile lider sunt din agricultura si industria alimentara, iar in 4 judete activitatile lider sunt din industria energetica si industria extractiva.

Avand in fata tabloul complet, autorii au lansat in premiera cateva propuneri privind proiectul de regionalizare:

Regiunile propuse trebuie sa urmareasca reducerea marilor decalaje dintre judete in dezvoltarea globala microeconomica. Ca exemplu: in cele 8 regiuni existente in prezent, reducerea decalajelor este semnificativa:

Efectul de atenuare a decalajelor: reducerea valorilor ratelor profitabilitatii generale relativ defavorabile. In cazul actualelor regiuni, o singura regiune Sud Est are o rata a profitabilitatii relativ defavorabila -0,26, in timp ce la nivel de judete, valorile ratelor profitabilitatii generale relativ defavorabile (6) variau intre -0,53 si -4,13!

Atenuarea gradelor de inegalitate a acoperirii activitatilor: actualele regiuni au grade de inegalitate cu valori cuprinse intre 56,60 si 72,63%, sensibil mai reduse decat in cazul judetelor 60,40-88,33%.

“In opinia noastra, aceasta propunere este foarte importanta, intrucat cresterea gradelor de acoperire a activitatilor constituie o oportunitate importanta de marketing in scopul crearii de noi locuri de munca (de regula, un grad mare de inegalitate este asociat cu un numar relativ redus de activitati cu cifra de afaceri diferita de 0)”, conchid cercetatorii.

Tabel 3. Tabloul general al companiilor noduri

tabel 3Cartea poate fi achizitionata aici

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *