web analytics

Finantarea in Europa Centrala si de Est – principala provocare post-criza

Andrei RadulescuAndrei RADULESCU, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Europa Centrala si de Est s-a numarat printre blocurile economice globale cele mai afectate de valurile Marii Recesiuni, evolutie determinata de dependenta de finantarea din exterior (in principal din tarile Europei de Vest). Dupa cresterea economica din ultimii ani ai Marii Moderatii (sustinuta de globalizare si de extinderea Uniunii Europene) a urmat o perioada prelungita de ajustare macroeconomica determinata de incidenta primului val al crizei, dar si de criza datoriilor suverane cu care s-a confruntat Zona Euro (principalul partener economic al regiunii).

Inghetarea fluxurilor financiare internationale in toamna anului 2008 a fost resimtita indeosebi de statele care au acumulat dezechilibre macroeconomice importante (in special de natura contului curent, dar si la nivelul finantelor publice), finantate din exterior. Este si cazul tarilor din Europa Centrala si de Est, unde deficitul de finantare se situa la peste 5% din PIB in 2007 (chiar 25% din PIB in cazul Bulgariei).

Astfel, de la ritmuri de crestere economica de peste 4% an/an in ultimii ani ai Marii Moderatii tarile din regiune s-au confruntat cu o contractie economica severa (in medie peste 4% an/an in 2009), urmata de o perioada de cvasistagnare (dupa cum se poate nota in graficul alaturat).

 

Aceste evolutii au fost determinate de seceta de capital cu care s-a confruntat regiunea in ultimii ani. Pe de o parte, finantarea bancara (motorul cresterii economice a regiunii in perioada 2000-2007) a consemnat evolutii nefavorabile dupa incidenta primului val al crizei, dupa cum se poate nota in graficul alaturat. Practic, cresterea puternica a creditarii de dinainte de 2008 s-a dovedit nesustenabila, declansarea Marii Recesiuni determinand um amplu proces de dezintermediere (cele mai afectate economii fiind cele cu cel mai ridicat nivel al deficitului de cont curent si cu ponderea cea mai ridicata a capitalului strain in sectorul bancar).

Totodata, fluxurile de investitii straine directe au consemnat evolutii nefavorabile de la declansarea crizei economico-financiare mondiale. Spre exemplu, ponderea in PIB a intrarilor nete de investitii straine directe a scazut in Polonia de la 6% in 2007 la 1,4% in 2012. In Romania acest indicator s-a diminuat de la 6,8% in 2008 la 1,1% in 2012. Dinamica declinului a fost mai severa in Ungaria: de la peste 50% in 2007 la 7,5% in 2012.

De asemenea, pietele de capital din regiune nu au avut forta necesara pentru a contracara iesirile de capital strain. De fapt, cu exceptia Poloniei, pietele de capital din regiune au o dimensiune redusa si un grad scazut de dezvoltare, acestea fiind puternic dependente de volatilitatea fluxurilor internationale de capital. In completarea acestui aspect, trebuie mentionat si nivelul redus al fondurilor de investitii in tarile din regiune (ca procent in PIB). Altfel spus, in general, piata de capital nu poate indeplini functia de finantare a economiei in Europa Centrala si de Est.

Nu in ultimul rand, Europa Centrala si de Est nu a reusit o performanta notabila in ceea ce priveste absorbtia fondurilor structurale ale Uniunii Europene in exercitiul bugetar 2007-2013. Cu exceptia Poloniei (rata de 60%), celelalte state au consemnat o rata de absorbtie sub media europeana (aproximativ 54%), cea mai redusa fiind in Romania (sub 30%). In acest context, trebuie subliniat faptul ca nivelul fondurilor europene alocate pentru perioada 2014-2020 (ca pondere in PIB) este redus (sub 5%, cu exceptia Bulgariei).

In incheiere atrag atentia cu privire la faptul ca ajustarea macroeconomica fortata dar si seceta de capital cu care se confrunta regiunea de mai bine de 6 ani au determinat deteriorarea ritmului de evolutie a PIB potential (catre nivelul de la finele anilor 1990). Practic, tot castigul de potential economic din perioada Marii Moderatii a fost anulat de Marea Recesiune si consecintele acesteia.

In acest context consider ca finantarea constituie principala provocare post-criza pentru tarile din Europa Centrala si de Est. Dupa parerea mea este importanta implementarea de politici pentru generarea de capital autohton, dar si de atragere sustenabila de fluxuri internationale de capital in toate tarile din regiunea. In caz contrar, Europa Centrala si de Est risca sa piarda trenul convergentei europene pentru o perioada mult mai lunga de timp.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *