web analytics

Euro-scepticism

Gabriel MURSA, Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

 Dupa experienta terifianta a celui de-al Doilea Razboi Mondial, ideea crearii unei Europe unite s-a bucurat de un larg sprijin popular. Proiectul politic al unificarii tarilor de pe “batranul continent” a primit confirmarea omului de rand deoarece liderii politici au stiut sa-si justifice demersul recurgand la ajutorul intelectualilor, care, in dorinta lor de a se simti utili, au conceput teorii favorabile procesului de integrare. Mai mult decat atat, optimismul excesiv al truditorilor mintii a generat un consens cvasi-unanim in ceea ce priveste mijloacele folosite pentru transpunerea in practica a idealurilor pan-europenismului. In consecinta, literatura de specialitate aparuta in ultimele decenii evidentiaza cu voiosie doar beneficiile integrarii, tratand cu o superficialitate suspecta posibilele sale efecte negative.

Din aceasta perspectiva, aparitia unei carti critice, precum cea scrisa de Philipp Bagus (Tragedia monedei euro, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2011), constituie un eveniment cu adevarat singular. Inainte de a face referiri la continutul acestei lucrari, trebuie sa mentionam ca autorul poate fi considerat, fara niciun fel de retinere, drept un veritabil liberal, un intelectual cu o viziune profund favorabila liberei circulatii a marfurilor si a persoanelor in interiorul granitelor Europei. Asadar, nu avem de-a face cu demers in favoarea nationalismului sau autarhismului. Tragedia monedei euro este o carte scrisa impotriva unui anumit tip de Europa, nu impotriva Europei pur si simplu.

Punctul de plecare al demersului sau il constituie evenimentele ultimilor patru-cinci ani, manifestate printr-o criza economica ale carei efecte pot fi comparate doar cu cele resimtite in anii `30 ai secolului trecut. “Calul de bataie” al tanarul economist german il reprezinta moneda euro, deoarece aici se regasesc toate semnele de boala ale unui sistem (Uniunea Europeana) considerat a fi construit pe baze subrede.

Una dintre tezele fundamentale ale lucrarii sus-pomenite este aceea conform careia moneda unica europeana nu are de-a face cu piata libera, fiind un artefact pus la dispozitia politicienilor oportunisti, dornici sa realizeze un supra-stat centralizat cu sediul la Bruxelles, Strasbourg sau Frankfurt. In ciuda pretentiilor initiale (tinerea sub control a cheltuielilor publice si a ratei de crestere a preturilor, limitarea deficitelor guvernamentale, instaurarea disciplinei fiscale), introducerea monedei euro a creat o falie insurmontabila in interiorul Uniunii Europene, intre tarile flancului sudic (inflationiste) si cele din zona nordica (ce recurg, de obicei, la o politica monetara prudenta, conservatoare). Astfel, eliminarea competitiei monetare (prin recursul la euro) nu a condus la politici guvernamentale solide, ci a stimulat comportamentul iresponsabil al autoritatilor nationale, ceea ce a condus la o criza profunda a datoriilor suverane. Unul dintre argumentele decisive aduse de Bagus in favoarea demonstratiei sale face referire la faimoasa teorie a “tragediei bunurilor comune”. Adaptata monedei euro, celebra idee a lui Garrett Hardin il conduce pe tanarul profesor de la Madrid spre concluzia ca unificarea politicilor monetare sub umbrela atotputernicilor bancheri de la Frankfurt genereaza asa-zisul moral hazard, manifestat printr-o iresponsabilitate crescanda in materie de politica economica. Ori, derapajul ultimei jumatati de deceniu isi are sorgintea in promovarea cu orice pret a ideii conform careia ca tot ce este “comun” in Europa (politici, bugete, moneda) va genera efectele pozitive asteptate de toata lumea.

Philipp Bagus este un euro-sceptic. Insa, nu pune la indoiala virtutile unei Europe unite, ci mijloacele concrete prin care se incearca punerea in practica a unui asemenea ideal. Ca oricare liberal autentic, el prefera un spatiu unde puterea apartine pietei libere (nu deciziilor administrative ale Comisiei Europene), unde libertatea de alegere se manifesta inclusiv in chestiuni monetare, unde deciziile esentiale ale spatiului economic apartin intreprinzatorilor si consumatorilor, nu birocratilor sau politicienilor. Asadar, putem crea o altfel Europa decat cea spre care ne indreptam, insa avem nevoie de alte conceptii, de o critica lucida a politicilor impuse astazi de functionarii de la Bruxelles si, nu in ultimul rand, de putin scepticism. Optimismul excesiv conduce catre iresponsabilitate si esec.

 

 

 

 

Cartea poate fi achizitionata aici

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *