web analytics

Eficienta indoielnica a utilizarii FEP

Ionel BOSTAN

Stimularea trimiterii pescadoarelor la fier vechi pe seama Fondului European pentru Pescuit. Criterii de selectie neadecvate pentru programele de dezmembrare. Cotele de acordare a ajutorului public pentru acest scop nu se bazeaza pe cel mai bun raport cost/ eficacitate. Intarzieri apreciabile in implementa­rea proiectelor. Neglijente in completarea scriptelor aferente flotei europene de pescuit.

Se pare ca demersurile adoptate in ultima perioada de Comisia Europeana (CE) pentru reducerea supracapacitatii de pescuit nu au avut succesul scontat. Putem remarca acest lucru fie si doar rasfoind Raportul special al Curtii de Conturi Europene (CCE), publicat anul trecut. Examinand masurile de reechilibrare dintre capacitatea de pescuit si nivelul resurselor piscicole din apele la care au acces Statele Membre (SM) ale UE, auditul CCE a pus pe tapet mai multe deficiente. Acestea se refera la inconsecvente in definirea si cuantificarea supracapacitatii de pescuit, dar si la faptul ca plafoanele fixate pentru capa­citatea flotelor au avut un efect nesemnificativ asupra adaptarii capacitatii flotei la posibilitatile de pescuit. In legatura directa cu modul de utilizare a resurselor financiare ale UE destinate stimularii in directia indicata, a reiesit ca pana nici criteriile de selectie pentru programele de dezmembrare nu erau cele mai fericit alese, iar cotele de acordare a ajutorului public pentru acest scop nu au tinut cont de cel mai bun raport cost/ eficacitate. Mai mult, “au fost taiate pentru fier vechi nave de pescuit care aveau un impact nesemnifi­cativ asupra stocurilor de peste vizate”. Pe de alta parte s‑au inregistrat intarzieri in implementa­rea proiectelor (in instituirea sistemelor de gestiune de control). Apoi o serie de investitii realizate la bordul navelor – finantate de la Fondul European pentru Pescuit (FEP) – conduc la efecte contrare, respectiv la marirea potentialului navelor de a captura peste. Aceasta in conditiile in care Regulamentul FEP prevede ca “subventiile pen­tru investitiile de la bordul navelor de pescuit se pot referi la imbunatatiri ale sigurantei la bord, ale conditiilor de munca, ale igienei, ale calitatii produselor (…), cu conditia sa nu amplifice potentialul navelor de a captura peste”. Sub aspectul scriptelor specifice, Curtea de Conturi Europeana retine ca “registrul flotei de pescuit a Uniunii Euro­pene (RFPUE) nu era actualizat in mod corect cu detaliile navelor care au fost dezmembra­te pentru fier vechi beneficiind de ajutor public”. De exemplu, in Regatul Unit desi fusese­ra dezafectate cu acordarea de sprijin financiar din partea FEP, trei nave de nave de pescuit figurau ca fiind “active” in RFPUE. In cazul Frantei, pentru 87 de nave care fusesera dezafectate, nu se indica in RFPUE ca au fost casate prin utilizarea resurselor financiare FEP. Curtii nu i-a scapat nici sesizarea unui risc semnificativ, cum este cel ce poate aparea in cazul acordarii de sprijin FEP pentru casarea navelor si recuperarea ca fier vechi, subventionand unitati “care oricum si-ar fi incetat activita­tea”. Dorindu-se descurajarea pescuitului excesiv (pentru 88% din stocurile de peste se practica un pescuit la niveluri nesustenabile, iar din acestea cca. o treime nu se incadreaza in limitele biologice de siguranta), dar si utilizarea judicioasa a resurselor bugetare, CCE a emis mai multe recomandari. De altminteri, acesta este principalul mijloc de care dispune Curtea de Conturi Europeana in faza post-audit. Recomandarile ca atare includ masuri dezvoltate pe o plaja relativ extinsa – de la perfectionarea cadrului normativ, la demersuri corective foarte concrete. Toate acestea, odata insusite si aplicate, ar putea aduce activitatea de pescuit din cadrul UE in parametrii vizati ai sustenabilitatii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *