web analytics

Educatia financiara, dincolo de literatura

calin rangu

Calin M. RANGU, director Adjunct, directia Supraveghere Integrata ASF

Consumatorii de servicii financiare sunt prinsi intre perceptie,nevoile initiale si ofertele pietei (cand contracteaza) si realitate,buna sau rea (cand beneficiaza de rezultatul contractat si in unele cazuri isi dau seama de adevarul la care nu se asteptau). Uneori sunt prinsi intre profesionisti si profitori.

O piata financiara sanatoasa se bazeaza pe incredere. Poti sa ai incredere in piata financiara doar daca o intelegi, pietele functioneaza bine cand consumatorii participa activ la piata. Informarea precara, lipsa educatiei, abordarile agresive ale furnizorilor de servicii/produse financiar-bancare, ingineriile sociale (inselatorii, pe romaneste) pot duce la decizii care la un moment sa se dovedeasca gresite.

Se discuta mult, la nivel international, cum sa fie abordata educatia consumatorilor. Abordarile sunt complexe, deoarece nu ajunge a educa doar consumatorul. Trebuie modificat comportamentul vanzatorilor, nu doar al cumparatorilor. In primul rand furni -zorul de servicii, cel corect, trebuie sa fie educat corespunzator, sa stie ce vinde, cum sa vanda, care sunt standardele profesionale si de etica care sa fie respectate. Etica, mai mult ca niciodata, trebuie transpusa la nivel practic, ca sa i se inteleaga beneficiile. Care sunt beneficiile? Crearea legaturii de corectitudine, de incredere intre consultant si client, a loialitatii acestuia, care pe termen lung aduce mai multe beneficii decat un tun rapid. Cei care sunt corecti structural vor beneficia de ele. Multi nu au inca maturitatea necesara, dar prin educare eficienta pot accede niveluri superioare de maturitate in timp.

Din aceasta perspectiva, educarea clientului este esentiala, pentru a putea diferentia intre o oferta corecta, potrivita nevoilor sale, si o oferta fortata, neadaptata si cu riscuri majore ulte-rioare. Educatia trebuie sa ajute oamenii sa ia decizii corecte, sa isi inteleaga responsabilitatile pentru bunastarea proprie. Exista o legatura directa intre nivelul educatiei si bunastare.

O problema generala este cum sa masori impactul educatiei. Masurarea capabilitatii financiare se face prin sondaje. Sondajele existente arata cunostinte si capabilitati reduse ale populatiei. Aici intervine rolul consultantilor, al formatorilor de opinie. Dar si acestia trebuie sa fie corecti, pentru a nu forma o opinie partinica, care sa duca, de fapt, intr-o fundatura.

Consultantii financiari pot fi un substitut al lipsei de cunostinte numai daca acestia sunt independenti si fara interes economic ascuns. Iar cei care au un interes sa si-l exprime clar, pentru a fi inteles de client. Aici statul si autoritatile au un rol important, trebuind a monitoriza si evita conflictele de interese. Rolul ONG-urilorpoate fi important pentru a furniza sfaturi independente. Dar si acestea trebuie sa fie asociatii reale ale consumatorilor cu scop social si nu financiar. Probabil ultima baricada pentru stabilirea unei strategii si abordarea efectiva, prin masuri de educare continua, o reprezinta autoritatile si institutiile publice.

Educatia trebuie sa atinga toate grupurile tinta, cu o pondere apreciabila catre consumatorii tineri, pentru a porni in viata cu un bagaj de cunostinte financiare. Trebuie alese momentele de invatare propice.

Educatia trebuie si ea sa se desprinda de abordarea pur teoretica a termenilor generali, atat de specialitate, cat si a formelor fara fond. Trebuie sa definim termenii. De exemplu, in limba engleza ne lovim de o serie de termeni:

Financial Education – actiuni parte a unui proces care include elemente de informare, educare si sfaturi

Financial Knowledge – se obtine prin educatie si experienta

Financial Literacy – se refera la abilitati, comportamente financiare personale pentru a asigura bunastarea

Financial Capability – accesul la produse, protejarea consumatorilor prin transparenta, informare

Educatia Financiara este un cumul de cunostinte, abilitati, capabilitati, comportamente, decizii corecte sau nu, fiecare cu un rol mai mare sau mai mic.

Financial Literacy, care se refera la comportamente/abilitati, si Financial Capability, din perspectiva accesului la produse/servicii, sunt probabil de importanta imediata. Dar aspectele comportamentale sunt printer cele mai importante. Degeaba dai acces, daca nu stii cum sa te comporti cu produsul sau ofertatul respectiv. Nu este neaparat importanta definitia dobanzii compuse, ci mai mult sa detectezi vanzatorul/consultantul cu intentii manipulatorii, chiar frauduloase. Consumatorii trebuie invatati cu exemple simple sa se protejeze, sa detecteze practicile negative, neconforme, impostorii, fraudele, deoarece nu ajunge doar sa citesti si sa auzi, trebuie alt tip de educatie, inclusiv sa stii sa pui intrebari, sa ceri ajutorul cui trebuie si sa intelegi raspunsul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *