web analytics

Dow la 22.000 de puncte si BET-FI la 100.000! “Daca” … sau “Cand”?

laurentiu-rosoiu  Laurentiu ROSOIU

“Sell in May and go away” spune o, deja foarte celebra, zicala care circula printre brokerii si investitorii de pe burse, din toata lumea. Iar evolutiile inregistrate de indicii bursieri in prima parte a lunii, sunt un motiv de bucurie pentru cei care se ghideaza “in piata” dupa respectivul dicton: maximele istorice atinse de cei mai importanti dintre indicii bursieri ai lumii marcand un moment numai bun pentru vanzare. Aceste noi maxime istorice sunt insa, in acelasi timp, si un posibil semnal de cumparare pentru cei care cred intr-un scenariu bullish pentru urmatorii ani; intr-un astfel de scenariu, un indice Dow Jones la nivelul de 22.000 de puncte, este doar o chestiune de “cnd” si nu de “daca”. Iar un BET-FI la 100.000 de puncte … la fel!

Dupa ce la inceputul lunii martie indicele american Dow Jones depasea maximul atins inainte de criza, luna mai aducea, doar in primele 10 sedinte de tranzactionare, nu mai putin de 5 noi maxime istorice, marcnd totodata si depasirea pragului psihologic de 15.000 de puncte.

O astfel de conjunctura – data pe de o parte, de succesiunea de noi maxime istorice realizate dupa spargerea pragului de rezistenta (dat de maximul inregistrat inainte de criza), iar pe de alta parte, de faptul ca divergentele dintre evolutia indicatorilor ce arata starea economiei reale si evolutia indicilor bursieri se accentueaza in loc sa se reduca – este cel mai bun moment de vnzare pentru cei care, ghidndu-se sau nu dupa zicala amintita mai sus, isi incep “vacanta bursiera” in luna mai (traducerea adaptata a zicalei fiind “vinde in mai si pleaca in vacanta”).

Depasirea pragului dat de maximul istoric de 14.198,10 puncte realizat in 12 octombrie 2007 poate fi considerat insa, in acelasi timp, si un semnal ce arata intrarea intr-un nou ciclu de crestere pe termen lung; trend care ar putea dura asadar ctiva ani buni si la capatul caruia s-ar putea afla valoarea de 22.000 de puncte.

Si in conditiile in care, o alta zicala celebra printre traderi – “Don’t fight the FED” (adica “nu te lupta cu FED-ul”) este la fel de valabila si in cazul celorlalte mari banci centrale ale lumii (care, imitnd Rezerva Federala a SUA, au injectat in nestire mii de miliarde de lire, yeni sau euro “nou tipariti” in piete) si mai actuala ca niciodata … orice analiza tehnica, orict de sumara ar fi ea, care sa dea un astfel de “target” pentru Dow Jones,  pare a fi mai realista dect oricnd altcndva in ultimii ani.

image001

Astfel, un calcul matematic simplu ne arata ca intre maximul de 14.198 de puncte si minimul atins in timpul crizei, de 6.469 (facut la inceputul lunii martie 2009), “distanta” este de circa 7.700 de puncte; orice broker, trader sau investitor ct de ct familiarizat cu “analiza tehnica” stie ca (cu argumente serioase date de istoricele de date ale pietelor bursiere), odata spart un prag de rezistenta (daca spargerea se dovedeste a fi reusita) cotatia respectivului instrument va tinde catre un nou maxim, care poate fi calculat prin adaugarea distantei dintre ultimul maxim si ultimul minim multianual, la maximul tocmai spart (care era totodata si prag de rezistenta).

Iar in cazul Dow Jones, dupa cum se poate vedea si in calculul facut mai sus, diferenta intre cele doua valori (care sunt nu doar maxim respectiv minim multianual ci si prag de rezistenta, respectiv prag de suport) este de 7.700 de puncte; daca adaugam aceasta valoare la cea reprezentata de ultimul maxim multianual (respectiv 14.198 de puncte) – obtinem o cifra orientativa pentru urmatorul nivel maxim de pret pe care indicele Dow Jones Industrial Average ar putea sa-l atinga in cadrul urmatorului ciclu de crestere: 21.926 puncte!

Pe acelasi rationament, in cazul indicelui S&P500 – indicele care reflecta evolutia celor mai importante 500 de companii americane – pretul tinta pentru urmatorul ciclu de crestere este 2.485 de puncte (minimul multianual a fost de 666,79 puncte iar maximul anterior – si cel mai recent prag de rezistenta – a fost de 1.576 puncte …prag depasit inca din prima parte a lunii aprilie 2013).

image002

In Europa – indicele DAX (care la inceputul lunii mai spargea si el pragul de rezistenta dat de anteriorul maxim multianual, de 8.151 de puncte, realizat in 13 iulie 2007, inaintea crizei) – indice care reprezinta evolutia de ansamblu a bursei si economiei germane (economie care, la rndul ei, joaca rolul de benchmark pentru economia intregii Uniuni), pe acelasi calcul sumar, are ca tinta pentru trend de crestere nivelul de 12.700 de puncte.

Daca luna mai a fost o luna a noilor maxime istorice pentru cei mai importanti dintre indicii reprezentativi pentru pietele bursiere dezvoltate, nu acelasi lucru se poate spune despre piata de la Bucuresti.

Ba chiar, timp de aproape o luna de zile (intre momentul in care indicele american S&P500 a spart rezistenta data de maximul anterior – adica la inceputul lunii aprilie – si primele zile ale lunii mai) in timp ce pe marile burse ale lumii indicii tatonau noi maxime istorice, indicii de la Bucuresti incheiau sedinta de sedinta in zona negativa.

Abia din a doua saptamna a lunii mai a inceput sa se simta si pe principalii indici bucuresteni o tendinta de revenire, sub probabila influenta a evolutiilor externe extrem de pozitive.

Iar daca evolutiile inregistrate de indicii marilor burse se dovedesc a fi sustenabile, este foarte probabil ca tendinta usoara de revenire inregistrata la jumatatea lunii la Bucuresti sa se transforme intr-un “trend” sustinut, care sa copieze bursele straine.

Intr-un astfel de scenariu, cu un ciclu de crestere care sa se desfasoare pe parcursul urmatorilor ctiva ani, cifra magica de 100.000 de puncte pentru indicele BET-FI (despre care brokerii, analistii si investitorii au tot vorbit in perioada de cresteri nebune dinaintea crizei) ar putea fi din nou retestata.

image005

Evident ca argumentele contra continuarii unui scenariu pozitiv pentru pietele externe – care sa traga in sus, prin contaminare, si indicii pietei de la Bucuresti – sunt extrem de importante: si pe lnga discrepanta dintre evolutia economiei reale si burse, ingrijorator ar putea fi faptul ca ratele de dobnda sunt extrem de jos de mult prea mult timp – iar o majorare a acestora (un proces tot mai probabil in opinia foarte multor analisti) va lovi cu putere pietele de actiuni, tragnd inapoi, in teritoriu negativ, indicii bursieri.

In fapt, evolutiile curente ne arata inca o data, daca mai era nevoie, ca pietele se misca adesea irational. A incerca sa intelegi pietele – in conditiile in care in spatele fiecarui indicator despre economia reala se afla o serie de alti indicatori, care, la rndul lor au la baza o serie de date statistice a caror modalitate de prelevare si compilare, acuratete si/sau relevanta sunt chestionabile (iar toate aceste informatii sunt sensibile la o increngatura de posibile influente greu de definit) – este un efort similar celui presupus de (mai in gluma sau mai in serios spus … ) incercarea de a intelege femeile. A face psihologia pietelor bursiere poate fi astfel considerat un demers la fel de inutil. Ca si in cazul femeilor – pietele trebuiesc luate asa cum sunt … fara a incerca sa le intelegi in profunzime, si nici sa le schimbi! Orice astfel de demers este sortit esecului.

Iar cel mai simplu si la indemna contra-argument ce poate fi adus in fata celor care combat ideea ca indicii bursieri ai pietelor mature au dat deja (odata cu strapungerea pragurilor de rezistenta date de maximele facute inaintea crizei) semnalul intrarii intr-un nou ciclu de crestere, este dat de graficele care ilustreaza evolutia unora dintre cei mai uzitati multplii de pret, de-a lungul ultimilor ani (si de pozitia acestora la momentul atingerii unor noi maxime istorice).

Astfel, att in cazul Dow Jones sau S&P500 in Statele Unite, ct si in cazul DAX pentru Europa, este vizibil faptul ca, indicii in cauza se tranzactionau la jumatatea lunii mai 2013 la multiplii de pret mai mici, sau chiar semnificativ mai mici, dect cei inregistrati la finele anului 2007 cnd fiecare dintre ei faceau ultimele maxime istorice anterioare; att indicatorul PE (Price to Earning – care arata cte unitati monetare plateste piata pentru fiecare unitate monetara din profiturile companiilor din componenta indicelui), ct si PB (Price to Book – care arata cte unitati monetare plateste piata pentru fiecare unitate monetara din capitalurile proprii ale companiilor din componenta indicelui) sau PS (Price to Sales – care arata cte unitati monetare plateste piata pentru fiecare unitate monetara din vnzarile companiilor din indice) inregistreaza valori semnificativ mai mici dect cele inregistrate cu 5-6 ani in urma.

image007In acelasi timp, din aceiasi indici se tranzactioneaza la niveluri maxime ale indicatorului EPS (Earnings per Share – care arata, cumulat la nivel de indice, cstigul pe actiune raportat de companiile din componenta acestuia).

image009Pe scurt, societatile din componenta indicilor amintiti raporteaza cstiguri pe actiune similare celor din urma cu 5-6 ani, dar se tranzactioneaza la jumatate, sau sub jumatate, din valoarea relativa (exprimata in termeni de PB, PE, PS) la care tranzactionau la acelasi moment. Iar BET-FI, indicele sectorului financiar de pe piata de la Bucuresti nu face nota discordanta. Ceea ce inseamna ca, si in cazul acestuia, intrebarea de “100.000 de puncte” este tot “cnd” … si nu “daca” maximul facut inaintea crizei va fi retestat.

image011

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *