web analytics

Diferenta dintre gandirea critica si gandirea competitiva, partea I

Stefan Alexandrescu

Stefan ALEXANDRESCU

consultant in strategie de comunicare si resurse umane

Gandirea critica este vazuta ca o calitate, cel mai cautat mod de gandire in procesul educativ.

Gandirea competitiva este de asemenea apreciata, mai ales in cadrele economiei si culturii.

Chiar daca gandirea critica si gandirea competitiva pot merge mana in mana, nu depind una de cealalta si nici nu pot fi considerate ca fiind una mai buna decat cealalta. Exista o uriasa greseala de interpretare a acestor cuvinte in modalitatea de gandire a celor care folosesc aceste concepte.

Unii ar putea asocia gandirea competitiva cu darwinismul social, dar de fapt conceptul il precede pe Darwin, deci asocierea competitivitatii cu o regula naturala care se aplica tuturor oamenilor, reprezinta o greseala uriasa. Si totusi, care sunt scopurile competitiei?

 

1. De a crea calitate.

In competitivitate, gandirea competitiva masoara modul in care, companiile, in capitalism, produc strategii pentru captarea atentiei consumatorului/utilizatorului.

In acest sens, cel mai bun mod de a folosi competitivitatea este in beneficiul utilizatorului, oferind un produs/serviciu mai bun la un pret mai bun. Acest fapt se poate intampla fie intentionat (acesta fiind scopul companiei, de a imbunatatii permanent serviciile in favoarea clientilor) sau neintentionat (rezultatul competitivitatii intre doua companii care concureaza asupra dimensiunii pietei, avand, ca plan secundar, indeplinirea nevoilor clientilor). Dar, pentru a atinge acest scop, companiile trebuie sa ramana concentrate, in mod strategic, pe profit, nu pe suprematie.

Exista insa tendinta de folosi interesul clientului ca scuza, iar competitia pentru suprematie devine adevaratul scop al competitiei intre organizatii sau oameni, iar nevoile consumatorului raman pe o prioritate inferioara. Asta ne aduce in cel de-al doilea posibil caz.

 

2. De a demonstra superioritatea.

Orice persoana, intr-o anumita perioada a vietii, in copilarie, in adolescenta, in tinerete sau la o varsta inaintata, este impulsionata sa se simta unica, semnificativa, importanta, prin dorinta de a fi mai buna. Insasi ideea de “mai bun” implica o comparatie. Atunci cand cineva se inscrie intr-o competitie pentru a fi comparat cu ceilalti ca fiind numarul 1 absolut (la o anumita activitate), atunci este tentat sa dispretuiasca. Dispretul este lipsa totala de consideratie catre cei catalogati ca fiind mai slabi intr-o anumita ierarhie.

Faptul de a invinge adversarul (in concurs) aduce o anumita bucurie, insa, doar cei care concureaza cu ei insisi in timp ce concureaza cu ceilalti, inving cu adevarat. Desigur, in culturile individualiste, regiunea Balcanilor (inclusiv Romania), exista greseala de a interpreta excesul de competitivitate ca o virtute. In acest caz, nu vorbim de strategie, ci numai de ego.

 

3. De a oferi expertiza.

Prin “expert”, ma refer la aceia care ofera servicii extrem de moderne si avansate la un nivel superior de competenta. Ma refer la cei care au ani buni de experienta si o personalitate orientata catre propria profesie. Unui asemenea expert nu-i pasa de ego, nici de cota pietei. Cauta doar ca lucrul facut sa fie cat mai aproape de perfectiune. Mergi pe calea lui sau te dai din calea sa, iar asta se intampla din motive foarte bune, deoarece expertul stie mai bine.

board-761586_1920

Competitivitatea este, in aceasta situatie, un teren in care “vulturii indraznesc” si “titanii se ciocnesc“, unde competitia nu se masoara in detinerea locului 1, sau in venituri ci in ingineria sistemului de performanta.

Strategia reprezinta, pentru experti, doar o parte in misiunea lor de se preocupa de piata si de clienti. Cu toate acestea un expert are o perspectiva generala asupra a ceea ce implica faptele sale, lucrand la un nivel extrem de specific, cel care conteaza cel mai mult.

Competitivitatea in ingineria sistemelor de performanta, indiferent daca sistemul reprezinta o afacere, o organizatie, o masinarie sau o anumita procedura, are reguli diferite de masurare a performantei. Prima regula este aceea ca expertul actioneaza in competitie cu el insusi.

 

4. De a genera leadership.

In timpurile acestea, fiecare vrea sa fie lider, ca si cum ar fi o moda, ceva pe val. Liderii inspira oamenii sa faca ceva care ii face mai buni (fara a concura cu nimeni decat cu ei insisi). Acestia sunt constienti de influentele, sistemele si strategiile care actioneaza intr-o lume complexa, lasandu-si amprenta intr-un mod subtil. Competitia intre lideri se masoara in influenta pe care o au si rezultatele celor influentati. Asemenea lideri nu se gandesc la competitie, ci la o schimbare. Competitia nu este doar cu ei insisi, ci si cu toate provocarile care pun in umbra pe cei care ii urmeaza.

Traducere a articolului “The Difference Between Critical Thinking and Competitive Thinkingde Stefan Alexandrescu, publicat initial pe Analytic Vision la 21 aprilie 2012. Copyright © Stefan Alexandrescu 2012 pentru versiunea in limba engleza. Traducere de Stefan Alexandrescu si Alexandra Ioana Mateiciuc. Copyright © Stefan Alexandrescu, 2015, pentru versiunea in limba romana

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *