web analytics

DESPRE BANCI Sine ira et studio… (1)

1603020733_laurentiu_mitrache_leumi-bank

Laurentiu MITRACHE

In vara anului 1346, tatarii asediatori ai coloniei genoveze din cetatea Caffa, Crimeea, pentru a infrange rezistenta eroica a genovezilor, au inceput sa catapulteze peste zidurile cetatii cadavrele propriilor soldati, decedati din cauza ciumei bubonice. Masura a fost eficienta: genovezii s-au urcat in corabii, cu destinatia Messina, in Sicilia. In octombrie 1347 au aparut primele cazuri de boala in Messina. In ianuarie, boala si-a sem nalat prezenta in Genova. Au urmat Marsilia, Valencia, Venetia, Pisa, Florenta. In vara, ciuma era la Paris, iar in 1349 invadase insulele britanice, estul Germaniei si penin sula balcanica. In 1350, Danemarca, Suedia si Rusia au fost afectate la randul lor… Reactiile populatiei au fost extreme de diferite, variind de la panicasi reactii violente la masuri judicioase. Credinta generala era aceea ca Dumnezeu ii pedepsea pe oameni pentru pacatele lor. Grupuri mari de cetateni au recurs la autofla gelare, dar, in acelasi timp, s-au cautat – si gasit! – tapi ispasitori: leprosii au fost izgoniti din asezari, evreii au fost acuzati ca ar fi otravit apa. In septembrie 1348, sub tortura, s-au obtinut probele necesare impotriva evreilor, la Chillon, dandu-se semnalul pentru pogromuri: la Basel, evreii au fost inchisi in custi de lemn si arsi de vii, scene similare avand loc la Stuttgart, Ulm, Speyer si Dresda. Doua mii de evrei au fost masacrati la Strasbourg, iar in Mainz douasprezece mii!

Evident, nimeni nu s-a gandit la puricii transportati de sobolanii negri! Epidemia de ciuma denumita Moartea Neagra dintre anii 1347-1350 a afectat ingrozitor evolutia promitatoare a Europei din ultima suta de ani, asa cum nu se mai intamplase din secolul al VI-lea si cum nu avea sa se mai intample decat spre sfarsitul secolului al XIX-lea. Boala era provocata de puriciitransportati de sobolanii negri. Medicina medievala, desi intelegand procesele de infestare si conta giune, nu intelegea mecanismul particular al raspandirii molimei. Romania, iremediabil conectata la remorca economiei globale, nutreste nu foarte ascuns speranta ca odata reluata cresterea liderilor economici si politici, bunastarea nationala, efemer si superficial gustata, va reveni de la sine, ignorand adevaratele probleme si, pe aceasta baza, lipsita de un model economic (doar daca nu este secretizat publicului!) demn de acest nume, cauta vinovati care, neavand nici o legatura cu cauzele, servesc exclusiv propagandistic pentru a indupleca inca o data (pana cand?) exponentii unei democratii dominate si definite elegant de naivitate sa se pronunte favorabil… Evidenta situatiei impune fie asumarea unor greseli si implicit a raspunderii, fie desemnarea unor terti ca vinovati. Alegerea este simpla, atunci cand te afli la limita rasariteana a Occiden tului sau la cea apuseana a Orientului, intr-o regiune geografica ignorata chiar si de otomani: noi nu am gresit! Atunci cine?

1) Cauzele sunt multiple, dar, pentru ca toate trebuie sa poarte un nume (vorba lui Nichita Stanescu!), s-au pus reflectoarele pe bancile comerciale, baleiajul acestora atingand, ca din intamplare, dar cu oarecare prudenta, Banca Nationala. Sectorul comercial bancar prezinta caracteristici care il fac extrem de convenabil pentru a fi desemnat inamicul public nr. 1: apartine in proportie zdrobitoare strainilor;  are un caracter ocult, mecanismul functionarii fiind cel putin discret in ochii marelui public si ai celor desemnati periodic si temporar sa-l reprezinte; este un simbol al bogatiei, atribuin du-se proprietatea banilor care de fapt i-au fost incredintati spre gestionare, capitalurile proprii fiind insignifiante fata de sumele atrase sub forma de depozite, impru mu turi, disponibilitati curente ale clientilor; solicita insistent restituirea imprumu turilor intr-o tara in care intelepciunea populara a produs din timpuri imemoriale o luare de pozitie cvasi-unanim apreciata: Ce am de luat am luat, ce am de dat am iertat! Am putea continua, dar cele de mai sus sunt suficiente pentru a constitui fundamentul generalizarii unor practici care, scoase din contextul temporal cand s-au produs, pot fi indreptatit blamate, dar, chiar si in acest caz, generalizarea este profund daunatoare: urma rind transferul responsabilitatii pentru situatia real dificila a populatiei si, dincolo de aspectul meschin financiar al reprezentarii, obtinerea facila de voturi, afecteaza substantial, pe termen si cu consecinte indefinite, o institutie ignorata cu condamnabila neglijenta, institutia creditului. Nu exista doctrina economica sau politica-istorica sau contemporana – care sa se bazeze pe un model economic din care componenta credit sa lipseasca! 2) Ignorand afectarea puterii financiare a populatiei de o multitudine de factori (intre 2011 si 2014 au disparut 400.000 de locuri de munca, taxarea cetateanului este atat de complex disimulata incat este aproape imposibil de evaluat corect, emigratia masiva a populatiei capabile de munca este catalogata ca spirit de aventura si nu consecinta a lipsei perspectivelor si chiar a disperarii – fiind chiar apreciata ca binevenita, evitandu-se un procent fabulos al somajului! – preturile energiei, in general – se spune ca daca petrolul va fi gratuit, pretul benzinei ar putea scadea cu aproximativ un leu! – preturile in euro la cursuri subiective, diferite de cursul oficial, arbitrarul taxelor locale, taxarea consumului gazului conform unui indice discretionar de transformare a metrilor cubi, un cost al apei potabile apropiat de al apei minerale etc.), cruciada este dusa exclusiv impotriva bancilor comerciale, de pe o pozitie de forta a reprezentarii magistral exprimate de I.L. Caragiale in a sa Noapte Furtunoasa…

Presa acordazilnic spatii ample, cu intreruperi generate de tragedii reale sau de intemperii:

Deputatul liberal Daniel Catalin Zamfir i-a solicitat lui Calin Popescu Tariceanu sa convoace o sesiune parlamentara extra or dinara in vederea adoptarii regle  menta rilor care presupun stergerea intregii datorii odata cu cedarea locuintei puse garantie intr-un contract de credit. Reprezentantii BNR si ARB lupta impotriva Legii darii in plata, insa debitorii solicita Parlamentului sa nu cedeze presiunii bancherilor. Instantele bucurestene au stabilit pentru luna ianuarie 2016 termene pentru dosarele deschise de ANPC, care au ca scop eliminarea mai multor clauze din contractele bancilor, suspectate a fi abuzive. Anul 2015 a adus un bilant inedit in ceea ce priveste litigiile introduse pe rolurile instantelor impotriva bancilor. Peste 17.000 de procese sunt introduse impotriva a sase banci!

Pentru buna regula, trebuie precizat ca aceasta situatie nu este specifica Romaniei, pe alte meleaguri avand consecinte tragice, depasindu-le emotional pe cele economice:

Amedeo T. si sotia sa, proprietarii unui salon de coafura in Verviers (Belgia), intampinau importante dificultati finan ciare. Obtinusera un acord de principiu – verbal, se pare – din partea bancii lor in legatura cu obtinerea unui imprumut pentru deschiderea unui al doilea salon de coafura. De fapt, nu au obtinut niciodata imprumutul solicitat, dar semnasera deja contractul de inchiriere a noii locatii, incepusera lucrarile de amenajare si cumparasera material de 50.000 de euro pentru noul salon de la Waremme. Atunci, au primit vestea… Banca – BNP Paribas Fortis – a negat ca ar fi formulat vreodata un acord de principiu. Solicitantii au incercat sa formuleze o plangere, care le-a fost respinsa. Coplesiti de datorii, intreprinzatorii nu aveau alta solutie decat sa renunte. Faliment si vanzarea casei, disensiuni in menaj…: intamplarea le-a provocat pierderea a tot ceea ce agonisisera. De aici dorinta de a se razbuna pe bancheri? Posibil, gandesc cei insarcinati sa ancheteze moartea lui Benoit Philippens, a sotiei sale Carole Haid si a micutului Esteban (noua ani!), asasinati in fata locuintei lor, in jurul orei 22.00, pe data de 18 aprilie. Carole Haid era directoarea agentiei bancare in momentul refuzului acordarii impru mutului!

In seara respectiva, Amedeo T. trasese sapte focuri de revolver vizand initial pe Benoit Philippens. Carole a supravietuit putin, sufi cient pentru a explica politistilor ca agresorul se adresase sotului sau intrebandu-l: “Acum ma recunosti?”1

Impresia ca aspectele de mai sus au fost alese aleator si nu au nici o legatura intre ele este falsa: toate se refera la obiective de interes restrans, sunt amplificate emotional ca fiind de larg interes si induc consecinte negative imprevizibile si generalizate, statisticanefiind singurul instrument pentru a demonstra fie un lucru, fie contrariul sau. Retorica politica a reconstruit – apeland interesat subiectiv la precedente aparent de ne-contrazis, gen – scenariul celebrei Scrisori a III-a: bancile nu sunt altceva decat un modern Baiazid impotriva caruia – in masura in care nu au facut-o deja – trebuie sa se ridice si “raul” si “ramul”! Miopia este o tulburare a vederii caracterizata prin imposibilitatea de a distinge clar obiectele situate la distanta. In acelasi timp, defineste si incapacitatea de a vedea lucrurile in toata complexitatea lor, mergand pana la o lipsa de perspicacitate intelectuala si marginire. De ce au ajuns bancile (comerciale) in centrul atentiei si cum au devenit “inamic public nr. 1” acum? De ce nu in urma cu cincisprezecedouazeci de ani? Ce a declansat cruciada ce acapareaza mass-media si instantele judiciare? Motivul principal si obiectiv este, asa cum am aratat, situatia fara precedent de dificila a majoritatii populatiei – situatie inabil disimulata sub imaginea unei macroeconomii performante dar cu impact asupra unui grup extrem de restrans. Singura explicatie este aceea a confuziei care se face intre doua institutii – Institutia Bancara si Institutia Creditului – dintre care doar prima, fiind materiala si palpabila, este considerata ca inglobandu-le pe amandoua! Explicatia este simpla: desi exista si in limba romana termeni diferiti pentru credit si imprumut, practic creditul este confundat cu imprumutul! Diferentierea exista si in alte limbi (creditpret, credit-loan), demonstrand suficient diferenta conceptuala si de substanta.

1 Relatarea incidentului de mai sus a fost preluata din ziarul Belgian Le Soir din data de 17 septembrie 2014.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *