web analytics

Deflatorul PIB arata ca nu suntem inca in deflatie

ionut.balan

Ionut BALAN – bloguluibalan.ro

Deflatorul PIB – indicele care evidentiaza evolutia preturilor din intreaga economie –  si-a ajustat avansul la 2,2% in trimestrul II 2015, de la 3,8% in primul trimestru. O astfel de evolutie a permis ca dinamica preturilor din economie sa se apropie mai mult de inflatia preturilor de consum pe care o tinteste banca centrala, si care s-a plasat la 0,09% in trimestrul doi (comparativ cu 0,53% in trimestrul intai), dar si sa reliefeze ca nu putem vorbi inca de deflatie.

Reducerea ritmului de crestere al preturilor in economie este legata de incetinirea industriei, care si-a atenuat avansul de la 4,2% in trimestrul I, la 0,8% in trimestrul II.

Aceasta pierdere de viteza, transpusa in evolutia preturilor, releva un recul de cinci procente, care, ajustat cu ponderea industriei, arata ca preturile din aceasta ramura au contribuit cu 1,16% la scaderea preturilor din intreaga economie.

In schimb,  impozitele nete pe produs (TVA, accize) au impins in sus semnificativ preturile din economie. Avansul lor de 7,4% – ajustat cu ponderea taxelor pe produs – a reprezentat aproape jumatate (0,96%) din cresterea de 2,2% a deflatorului  PIB.

Iar intrebarea care se pune este ce s-ar fi intamplat daca s-ar fi decis ca nu doar TVA sa scada din 2016, ci si impozitul pe dividende, accizele si s-ar fi renuntat la taxa pe stalp?

Oare variatia deflatorului s-ar fi corectat in zona celei a indicelui preturilor de consum (IPC)?

Pentru ca o aliniere a dinamicii deflatorului PIB cu cea a IPC ar semnala ca economia incearca sa devina macrostabila. Altfel spus, atunci cand nu se mai arunca povara fiscala de la companii catre populatie si invers, se poate vorbi de schimbari structurale.

Pana se va ajunge insa intr-o astfel de situatie se observa ca masa monetara (M3) se debancarizeaza accelerat. Ceea ce e tot una cu a spune ca numerarul in afara bancilor bate record dupa record. Intre august 2014 si august 2015, a crescut cu 15,3%, de la 38,01 la 43,83 miliarde de lei (sau 16,71% din M3).

De ce se inmulteste numerarul, vadind virarea economiei in sfera neinregistrata, desi ANAF nu mai pridideste cu controalele, iar platile cash au fost limitate – din mai 2015 – la companii si populatie?

Fiindca menajele sunt supraindatorate, iar marirea poverii fiscale, in 2014, a inrautatit problema. In contrast cu reducerea TVA la alimente de la 1 iunie 2015, masura ce ar trebui sa detensioneze situatia.

Bine, dar daca exista o legatura intre extensia cash-ului si supraindatorare de ce numerarul a continuat sa creasca in iulie-august, dupa micsorarea TVA, din iunie? Pentru ca impactul unor masuri, pozitive sau negative, nu se transmite instantaneu in economia romaneasca. Nu e ca-n Statele Unite, care au piete si instrumente, ce aduc rapid anticipatiile in prezent.

Asadar, impactul in evolutia deflatorului PIB a unor taxe in crestere, chiar daca marirea preturilor de consum – inflatia tintita de banca centrala – a fost din ce in ce mai redusa, ne face sa ne confruntam cu o virare a cererii in economia subterana. Si virarea consumului are legatura nu doar cu faptul ca povara fiscala a crescut, ci si ca a facut-o intr-un timp scurt – fapt “verificat” de majorarea numerarului in afara sistemului bancar cu peste 15% in 12 luni.

In aceste circumstante, se pune problema cat de eficienta a fost politica monetara in stimularea cererii agregate, pe fondul reducerii dobanzilor, in contextul in care fiscalitatea a reprimat-o.

Cu alte cuvinte, incercarea de a impune politici asimetrice din punct de vedere fiscal si monetar, a evidentiat ca asimetria are ca rezultat ca politicile ce reprima cererea sunt mult mai puternice decat cele ce o incurajeaza.

grafic

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *