web analytics

De ce mancam mai prost si mai scump decat alti europeni?

ionut.balan

Ionut BALAN

Explicatia nu tine de nutritionism, ci de raportul dintre nivelul salariilor si cel al productivitatii din economie

Romanii mananca putin si scump in comparatie cu ceilalti europeni. In cosul nostru de consum, alimentele ocupa o pondere de 31%. Procentaj mult peste cel din Cehia (18,08%), Polonia (19,82%), Ungaria (20,59%) sau Lituania (23,67%). Si dublu fata de media UE-28, de 15,82%!

E clar ce s-ar intampla daca salariile ar fi de 650 de euro, ca in Polonia, si nu de 380 de euro ca la noi: alimentele ar reprezenta sub un sfert din cos, nu o treime. Cu alte cuvinte, pretul alimentelor este de circa 120 de euro lunar in ambele tari, iar discrepanta vine din diferenta de venituri.

Dar aici apare o intrebare: putem majora salariile peste noapte la 650 de euro, fara sa tinem seama de castigurile de productivitate? Pe termen foarte scurt, in preajma alegerilor, se poate. Numai ca apoi vine inflatia sa aduca puterea de cumparare din locul de unde a plecat.

Ca sa fim mai expliciti, desi romanii incaseaza lefuri de 380 de euro lunar, atunci cand vine vorba de preturi se vede ca ele nu sunt departe de cele ale unor tari unde angajatii primesc salarii duble. Iar daca ne uitam doar la pretul alimentelor observam chiar ca sunt mai mari. In Polonia acesta reprezinta 61% din media UE, la noi 67%.

Iar nivelul productivitatii ofera explicatia. In timp ce noi – cu o productivitate care reprezinta jumatate din media UE – cheltuim o treime din bani pe alimente, polonezii au ajuns la trei sferturi din productivitatea comunitara si isi permit sa aloce sub un sfert din venituri pe mancare.

Dar, din pacate, de fiecare data cand in Romania se vorbeste de productivitate cei care observa ca-i redusa omit sa spuna si de ce. Uita sa semnalaze ca, la noi, competitia politica s-a amplificat permanent in dauna celei economice. Ca politicul deposedeaza economicul de o cantitate mare de resurse pe care le directioneaza spre zonele unde are interes, lasand piata fara “materie prima”. Si apoi, cu piete subtiri, care se afla in imposibilitate de a gestiona productivitatea, nici n-are sens sa ne mai intrebam de ce avem cea mai inalta inflatie din UE…

Asadar, ceea ce uita mereu sa aminteasca analistii, care constata pe la seminarii ca productivitatea e scazuta, este faptul ca aceasta trebuie gestionata pentru a putea creste. Iar de asta n-are cum sa se ocupe tot statul. Fiscul si banca centrala nu pot decat sa sa restrictioneze consumul. De cresterea productivitatii se ocupa altcineva: Pietele!

Coincidenta face ca toti est-europenii care au aderat inaintea noastra la UE sa aiba piete de capital mai dezvoltate. Iar apoi, cand capitalurile dezvolta afaceri si produse ce sa vezi? Substituie importuri sau genereaza exporturi.

Cheia prosperitatii consta deci in cresterea productivitatii prin eficientizarea alocarii resurselor si sporirea acumularii de capital, dar aceste procese se manifesta lent daca economia nu functioneaza pe principiul unei veritabile economii de piata. Statul roman a aratat cel mai putin respect pentru proprietate dintre ex-comunistii integrati in UE, ceea ce explica decalajul de dezvoltare dintre noi si polonezi, cu care am pornit umar la umar in tranzitie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *