web analytics

De ce 2016 ar trebui sa fie un an bun pentru Bursa de Valori Bucuresti

Laurentiu Rosoiu

Laurentiu ROSOIU – Director Adjunct SAI Star Asset Management S.A.

Lovita de prabusirea pretului petrolului si puternic afectata de temerile generate de posibilele efecte negative ale intariri politici monetare a Statelor Unite, Bursa de la Bucuresti a evoluat pe un trend negativ atat in ceea ce priveste cotatiile actiunilor cat si din punct de vedere al lichiditatii. Evolutia indicatorilor relevanti pentru economia locala in 2015, si perspectivele pentru 2016. prefigureaza insa un an fast pentru piata de capital romaneasca.

Refuzand sa incorporeze in evolutia indicilor situatia si perspectivele pozitive ale economiei reale, Bursa romaneasca pare la final de an setata mai degraba pentru preluarea efectelor negative ce pot aparea ca urmare a materializarii unor riscuri generate de deteriorarea unor indicatori macroeconomici. In aceasta categorie, a indicatorilor care in cazul continuarii tendintei de deteriorare, pot conduce la aparitia unor miscari nervoase ale pietelor, am putea include spre exemplu deficitul de cont curent care continua sa se majoreze, sau deficitul bugetar prognozat a creste conform proiectiilor bugetului pe 2016.

Din fericire insa, balanta intre cifrele, datele indicatorii ce “arata bine” si cei ce “arata rau” este net favorabila primei categorii, iar contextual European mai degraba pozitiv ar trebui sa poata aduce un plus de optimism investitorilor la bursa.

PETROL SI GAZE. Continua cadere a pretului petrolului a pus o presiune imensa pe pietele de capital din intreaga lume, iar perspectivele atingerii, si a unei eventuale stabilizari in jurul minimelor ultimelor aproximativ doua decenii … fac industria energetica, si in special din cea de petrol si gaze, sa fie un inhibitor major pentru cresterea indicilor bursieri, atat pe pietele internationale cat si, sau mai ales, pentru piata locala.

Evolutia pretului petrolului este mai mult decat relevanta pentru burse nu doar pentru ca industria de petrol si gaze este o componenta importanta a pietelor de capital din intreaga lume cat mai ales pentru faptul ca efectele negative se rasfrang asupra multor altor sectoare conexe.

Astfel, scaderea pretului petrolului, ameninta stabilitatea financiara a numerosi jucatori din domeniu punand sub semnul intrebarii capacitatea acestora de rambursare a creditelor (imprumuturi bancare si/sau emisiuni de obligatiuni) luate; mai ales ca scaderea cotatiilor si reducerea ratingurilor fac accesul accestora la surse alternative de capital tot mai dificil si inhiba disponibilitatea actionarilor existenti de a mai aduce bani noi; astfel ca, prin ricoseu, continuarea tendintei negative pe piata petrolului pune in mod indirect presiune si pe sectorul financiar-bancar, principalul furnizor de capital pentru industria de petrol si gaze. Evident, in paralel, tot ce inseamna servicii conexe sufera de aceleasi simtome: venituri si profituri in scadere si reducerea capacitatii sustinere a sarcinii datoriei, cu aceleasi efecte negative pe lantul de business (furnizori, creditori, parteneri de afaceri).

Trecand insa de la perspective globala la cea locala, se poate usor observa ca prin dimensiunea pe care industria de petrol si gaze o are pe piata de capital de la Bucuresti, perspectivele negative ale acesteia pun sub semnul intrebarii sansele de revenire a indicilor romanesti. Si asta pentru ca o buna parte dintre companiile relevante de pe piata locala sunt cele din industria de petrol si gaze (precum SNP, Romgaz, Transgaz) iar o alta buna parte dintre ceilalti actori relevanti – precum Fondul Proprietatea, cele cinci SIF-uri si o buna parte din fondurile mutuale de investitii si din fondurile de pensii – au deasemeni expuneri ridicate pe acest sector (de petrol si gaze).

Sensibilitatea pietei de capital locale la evolutiile pietei petrolului este prin urmare extrem de ridicata, BVB-ul neavand la cota suficient de multe companii relevante din acele sectoare de activitate care au reusit sa incorporeze beneficiile evolutiei economice bune din ultimii ani, care sa poata contrabalansa cu success impactul negativ dat de evolutia pretului petrolului.

O PERSPECTIVA POZITIVA. O astfel de abordare negativista, centrata pe evolutia pretului petrolului – abordare ce pare a fi o componenta serioasa a analizelor si proiectiilor pesimiste – nu supune atentiei insa decat o parte a paharului … si anume cea goala! Si este cu atat mai putin relevanta cu cat, adesea fiind suprapusa peste efectele negative ale intaririi politice monetare a SUA, pierde din vedere datele/cifrele/statisticile ce indica un potential major de relansare a economiei Zonei Euro.

Astfel, scaderea pretului petrolului este o lovitura pentru industria de profil si, in buna masura, pentru sectorul financiar-bancar, ce poate inregistra deasemeni pierderi consistente.

Pe de alta parte insa, foarte important este faptul ca scaderea preturilor la petrol si gaze aduce reduceri semnificative ale cheltuielilor cu energia electrica, transportul, incalzirea, etc – pentru toti agentii economici din celelalte sectoare economice (precum transporturile, constructiile, retail-ul, etc) si pentru populatie; iar asta inseamna ca resurse financiare importante raman la dispozitia acestora (agenti economici si consumatori finali), gata pentru a merge catre alte destinatii … fiind stimulata astfel cererea de bunuri si servicii la nivel agregat.

De asemeni, privind situatia economica la nivel European dintr-o perspectiva pozitiva, datele, cifrele si statisticile care indica relansarea economiei europene, sunt o realitate de netagaduit. Cateva dintre cifrele relevante in acest sens pot fi gasite spre exemplu intr-unul dintre rapoartele realizate recent de analisti Bancii Transilvania dupa publicarea statisticilor la final de trimestru trei. Astfel, in perioada ianuarie-septembrie economia Zonei Euro a crescut cu 1.5% an/an, dinamica investitiilor productive fiind in urcare cu 2.27% an/an (fapt care confirma in viziunea acestora, capacitatea de a rezista a economiei europene la socurile externe si interne si faptul ca regiunea se afla intr-un nou ciclu economic); consumul privat a consemnat un avans de 1.67% an/an, evolutia fiind sustinuta de ameliorarea climatului din piata fortei de munca (rata somajului a scazut la 10.7% in octombrie), dar si de cvasistagnarea preturilor de consum, si nu in ultimul rand de declinul costurilor de finantare catre minime istorice si de relansarea graduala a creditarii;

Pe acest fond, “Pe termen mediu ne asteptam la continuarea tendintei de ameliorare a climatului macroeconomic din Zona Euro si refacerea graduala a ritmului potential. PIB-ul regiunii ar putea accelera in 2016-2018 (ritm mediu anual de 1.9%), prin intermediul investitiilor productive (dinamica medie anuala previzionata la 3%).“, spun analistii Bancii Transilvania.

Perspectiva pozitiva a economiei europene fiind completata de faptul ca atat evolutiile trecute cat si cele viitoare sunt sustinute de cel putin patru elemente cheie: un pret al petrolului scazut (element mentionat dealtfel mai sus), un euro inca relativ slab, o politica monetara inca extrem de relaxata (in ciuda faptului ca la ultima decizie BCE-ul nu a venit cu masuri in conformitate cu asteptarile pietei) si de o relaxare moderata, dar pe un trend evident pozitiv, a pietei creditului, si a politicii fiscale.

Pe scurt, economia zonei euro a crescut in trimestrul trei 2015 cu o rata anuala de 1,6% – fata de doar 0,8% in acelasi trimestru al anului trecut iar indexul “Composite Leading Indicators” calculat si publicat de OECD la inceputul lunii decembrie arata o stabilizare a tendintei de crestere pe ansamblul Zonei Euro, cu imbunatatiri semnificative ale evolutiei economiei franceze – care pana recent a sub-performat fata de restul economiilor luate in consideratie

VESTI BUNE PE PLAN LOCAL. Cifrele arata astfel consolidarea parcursului pozitiv la nivelul economiei europene; iar in acest context pozitiv, datele ce arata ca economia Romaniei continua sa evolueze in directia buna sunt de natura a aduce optimism printre investitorii de la Bucuresti. Astfel, conform estimarilor INS, publicate la inceputul lunii decembrie, economia interna a crescut cu un ritm trimestrial de 1.4% in T3, dinamica in accelerare dupa stagnarea din T2. Raportat la trimestrul III 2014 PIB-ul Romaniei a crescut cu 3.6%, evolutia pozitiva fiind sustinuta de contributia cererii interne (4.4 puncte procentuale). Se noteaza accelerarea consumului privat (principala componenta a PIB): avans cu 6.6% an/an, cel mai bun ritm din trimestrul III 2008. De asemenea, investitiile productive au continuat sa creasca, pentru al patrulea trimestru la rand, cu 4.2% an/an. Nu in ultimul rand, consumul public a urcat in perioada iulie-septembrie (cel individual cu 3.9% an/an, cel colectiv cu 4% an/an).

In paralel, in sectorul bancar creditele noi au accelerat in octombrie: avans cu 14.1% luna/luna (52.4% an/an) la 7 miliarde RON, maximul de la finele anului 2010; iar dinamica creditului in EUR a fost in urcare cu 52.4% luna/luna (119.8% an/an) la 2.3 miliarde RON (maximul din 2011) . In acelasti timp, statisticile BNR arata majorarea investitiilor straine directe cu 13.2% an/an, la 2.8 miliarde EUR (din care 2.7 miliarde EUR reprezinta participatiile la capital) … si scaderea datoriei externe totale cu 4.5% de la inceputul anului, la 90.5 miliarde EUR (evolutie determinata de declinul datoriei pe termen lung, cu 6.3% de la inceputul anului, la 71.1 miliarde EUR).

Deasemeni, pe piata muncii, datele INS aratau la finalul lunii noiembrie ca numarul de someri a scazut cu un ritm lunar de patru mii, la 630 mii in octombrie, iar rata somajului s-a redus cu 0.1 puncte procentuale luna/luna, la 6.8% – indicand astfel consolidarea pietei fortei de munca.

Iar ca o recunoastere a evolutiilor si perspectivelor pozitive pentru economia romaneasca, la jumatatea lunii decembrie 2015 agentia de rating Moody’s anunta ca a mentinut rating-ul Romaniei la Baa3/P-3, majorand insa perspectiva de la stabila la pozitiva, ca urmare a ajustarii dezechilibrelor macroeconomice.

CONTEXT BUN PENTRU BVB. Plecand de la setul de informatii amintite mai sus putem observa ca presiunea pusa de evolutiile negative de pe pietele internationale au cantarit in ochii investitorilor de pe piata de capital locala (fie ei locali sau internationali) mai mult decat situatia de fapt a economiei romanesti si perspectivele bune ale acesteia.

Altfel spus, pana in prezent, evolutiile de pe piata petrolului si cele ale indicilor burselor de referinta (care au marcat evolutii negative), sau perspectivele de inversare a ciclului economic in economiile SUA si Marii Britanii (relevate si de indicatorii CLI calculati de OECD pentru cele doua state), si perspectiva majorarii ratei dobanzii de catre FED … au intarziat incorporarea in valorile indicilor autohtoni a datelor pozitive venite dinspre economia reala.

Este insa evident ca la final de an 2015 sunt deja conturate premisele modificarii balantei, astfel incat orice eventual eveniment pozitiv se poate intr-un “trigger” al procesului de revigorare a pietei de capital locale. Iar unul dintre cele mai probabile astfel de impulsuri poate fi dat de faptul ca la fiecare procent scadere, companiile romanesti devin tot mai atractive din perspectiva randamentului din dividendele pe care acestea le pot oferi investitorilor. Nu putine fiind deja cazurile de societati care, la preturile de la jumatatea lunii decembrie si profiturile estimate (intr-un scenariu pesimist!) pentru anul 2014, vor aduce in prima jumatate a anului viitor castiguri din dividende de peste 5% … pana la 10%, sau peste.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *