web analytics

Cum bancarizam firmele nebancabile?

B.Capraru

Bogdan CAPRARU

In ultima perioada, bancherii declara faptul ca sunt putine firme cu afaceri care s-ar incadra in criteriile de finantare ale institutiilor pe care le reprezinta. Modelul de business romanesc, in special din zona IMM-urile, prezinta anumite limite, in ciuda multor exemple de succes existente pana in prezent. Multe afaceri se nasc, cresc tumultuos si, la un moment dat, se blocheaza. Altele au marele “noroc” de a fi achizitionate de companii straine sau de firme mai mari care au inteles mersul lucrurilor. Aceste limite sunt datorate in special mentalitatii antreprenorului roman (care in multe cazuri vede firma ca pe buzunarul lui), dar si ca urmare a orientarii lor catre anumite structuri de finantare si ignorarea altora.

Indiferent de stadiul de dezvoltare in care se afla firma, sursele de finantare predilecte din mediul de afaceri romanesc sunt creditul bancar, autofinantarea si, daca se incadreaza, fondurile europene. Rareori unele afaceri sunt sustinute de business angels. Bineinteles, daca firma nu “arata” bine din perspectiava bonitatii si a strategiei afacerii pe termen lung, banca nu se va incumeta niciodata sa o finanteze. Putine sunt bancile care sustin segmentul start-upurilor. Si asta nu pentru ca exista rea vointa, ci pentru ca tipurile de garantii pe care le prezinta antreprenorii (reale si personale), sunt limite naturale pentru acest tip de finantare.

Care ar fi solutia atunci? Cum va trebui sa se actioneze si cine sa o faca? Cum va fi depasit acest blocaj? In primul rand, prin schimbarea mentalitatii antreprenorului roman, precum si alegerea unor structuri de finantare mai potrivite pentru stadiul afacerii. In acest sens, exista cel putin doua alternative: listarea la proaspata piata AeRO a Bursei de Valori Bucuresti sau atragerea interesului fondurilor cu capital de risc (venture capital). Practic, aceste doua modalitati de finantare se pot situa la inceputul lantului trofic al afacerii (dupa ce antreprenorul a folosit capitalurile proprii, ale cunoscutilor etc.). Acestea pot contribui la dezvoltarea firmelor la inceput de drum, a firmelor care au idei de afaceri cu potential, furnizeaza produse si servicii inovative si cu perspective. Dupa ce afacerile vor fi puse pe picioare si se vor dezvolta, atunci ele vor deveni bancabile, iar finatarea bancara va merge “unsa” pentru activitatea curenta sau/si de investitii a acestora.

Piata AeRO este un segment de piata dedicat listarii companiilor la inceput de drum. Bazata pe sistemul alternativ de tranzactionare al BVB, existent din 2010, piata AeRO, sub un concept reproiectat si reconstruit, a fost lansata pe 25 februarie 2015. In prezent pe aceasta piata se tranzactioneaza 279 de companii, dar dintre acestea, doar 5 sunt listate de la lansare, restul fiind migrate de pe piata RASDAQ sau ramase de pe platforma ATS.

Conform definitiei pe care o dau Louis C. Gerken si Wesley A. Whittaker in cartea lor “Minighid de investitii cu capital de risc. Cum sa obtinem cresterea economica si portofoliile de investitii” scoasa la Editura Publica gratie Erste Asset Management, fondurile cu capital de risc sunt acele fonduri care atrag bani de la fondurile d pensii, de la fundatii si persoane cu rezerve financiare ridicate, precum si de la family office-uri interesate sa investeasca intr-un anumit sector sau care urmaresc profituri mari – punctul de atractie si principalul risc al investitiilor cu capital de risc. Astfel, expertul in capital de risc gaseste un antreprenor cu o idee buna, investeste banii fondului in companie, ghideaza echipa de management a antreprenorului pana la punctul in care noua firma incepe sa aiba succes, apoi iese din peisaj printr-o oferta publica initiala (IPO) la bursa de valori sau vinde compania unei alte entitati (achizitii si fuziuni). Multe din afacerile de succes la nivel international (in special cele de pe SiliconValley) s-au bazat pe acest model de finatare pentru crestere.

Nu incerc sa scot in evidenta faptul ca vremea bancilor a trecut! Dimpotriva! Ele ar putea sa treca la treaba, sprijinind aceste segmente. De exemplu, prin dezvoltarea birourilor consultantilor financiari pentru listarea pe piata AeRO, prin sustinerea fondurilor cu capital de risc in Romania. O afacere mai mare va avea nevoie si mai mult de produsele si serviciile unei banci. Astfel, triada piata de capital, banca si fonduri alternative va intra la “treaba” si ar da un impuls sanatos cresterii economice.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *