web analytics

Cultura ascultarii la romani

Stefan Alexandrescu

Stefan ALEXANDRESCU

consultant in strategie de comunicare si resurse umane

Sa ne imaginam prin absurd ca trei soferi care au murit se intalnesc pe drumul spre lumea cealalta. Fiecare dintre ei povesteste despre cum a murit.

Americanul: – Eu eram la bordul Ferrari-ului meu si mergeam cu 180 de mile pe ora pe drumul suspendat care leaga Florida de o insula in ocean. Bruneta cu care eram a vazut ceva in departare si mi-a blocat campul vizual pentru cateva secunde in timp ce venea cineva pe contrasens. si asta a fost tot…

Neamtul: Mergeam cu Audi pe Autobahn cu 250 km la ora cand deodata un copil mi-a iesit de nicaieri in fata. Am franat, dar a fost prea tarziu…

Romanul: Eu mergeam cu Mercedes-ul pe drum cu limita legala. N-am patit niciun accident.

Neamtul: si?

Romanul: si nimic. Am murit de foame!

***

Previziunea lui Ceausescu, aceea ca sistemul comunist va subzista mult dupa moartea sa prin actiunile elementelor sale joase, sta in picioare. Dar imi doresc sa insist ca aici nu comunismul este alfa pe care il cautam, ci insasi tarele noastre, romanesti, de caracter, mentalitatea invechita, pe care noile generatii se grabesc sa o dea la gunoi fara sa-i inteleaga germenii. Acesti germeni submineaza pe toata lumea. Mijloace avem acum sa comunicam, dar mai stim cum sa o facem in profunzime? Cultura ascultarii in comunism era pe doua directii: prima directie, ascultarea oarba fata de partid si cealalta, spionarea celor care nu o urmau pe prima. Cu siguranta pe vremea aceea, nu voiai sa asculti “ce nu se cuvine”.

Generatia mileniului, generatia internetului, cea a anilor ’10 – si ma refer mai cu seama la generatia Z, a copiilor nascuti intre 1994-2005, este una care transmite mult, dar asculta putin. si nu e deloc ajutata pe fundalul social. Cercetarea Validarea CKP 360° la nivel national – test de evaluare a competentelor, abilitatilor si comportamentelor manageriale realizata de lect. univ. dr. psih. Doru Dima si prezentata la Conferinta Internationala de Psihologie Industriala si Organizationala la Bucuresti in 2010 arata ca problema cea mai intens reclamata de catre middle-manageri din multinationale in Romania este aceea a lipsei ascultarii. Totodata, lipsa ascultarii este si una din cele mai irelevante preocupari ale managerilor. Cel putin, observ eu ca asa aratau lucrurile la nivelul generatiilor X (nascuti intre 1961-1981) si Y (nascuti intre 1982-1993).

Ascultarea este, in acelasi timp, si una din ultimele prioritati in ceea ce priveste investitiile in resurse umane. La ce folosesc investitii de zeci de mii de euro in formarea angajatilor daca oamenii nu se asculta unii pe altii?

lipsa-ascultarii

Ascultarea si reflectarea au capatat noi sensuri, datorita minunatei noi lumi oferite de tehnologie, iar acesta este un fenomen global, accentuat cu atat mai mult in tarile balcanice. De ce? Pentru ca tarile balcanice au incercat sa absoarba mijloacele de comunicare si obiceiurile de consum ale societatii occidentale fara sa treaca mai intai prin etapele de dezvoltare ale societatii vestice – in special antreprenoriatul bazat pe strategie.

Cultura lipsei de ascultare porneste inca din familie si de la scoala. Copiii preiau, chiar si inconstient, de la parinti, dorinta de a se afirma vorbind peste ceilalti, de a se arata valorosi, de a se face remarcati, de deveni presedintele catalogului de clasa la note. Ceva, acolo, ca sa demonstreze ca sunt si ei mai mult decat niste gaze care consuma oxigen la casa parintilor. Apoi, la scoala, “ascultarea” devine pentru multi chiar o sentinta in fata careia chiar si cel care stie tremura. Asocierea negativa a cuvantului “ascultare” are uneori conotatia de a “sta drepti” in fata unui dictator care pronunta verdictul unei note asupra viitorului ce se scurge in capul elevului precum picatura chinezeasca drept ca o soapta asupra valorii sale ca om.

Asadar, inca din leagan, inca de pe bancile scolii, ascultarea sufera. Ca urmare, in companii, resursele umane sufera si mai ales vanzarile sufera pentru ca un bun vanzator, se stie, are doua urechi si o gura ca sa le foloseasca in proportia respectiva.

in tarile balcanice care au fost afectate direct de comunism, exista dorinta covarsitoare de a obtine beneficiile, rezultatele care afiseaza succesul si nu o durabilitate in sine a succesului. Trecerea de la comunism la consumism s-a facut mai brusc decat a reusit piata serviciilor sa absoarba, in lipsa unui suport material care sa ofere un taler real pentru servicii si produse. Puterea de cumparare a scazut, concurenta a crescut, dar preturile au urmat o traiectorie diferita de cea petrecuta in statele din Occident inainte de criza. Singurele preturi care au continuat sa scada au fost cele pentru tehnologie si, intr-o oarecare masura, pentru imobiliare.

Astfel, intr-o cumplita frenezie a goanei de azi dupa banii de maine (ceea ce, din punct de vedere cultural, nu este o noutate pentru romani), romanii s-au pomenit cu tehnologia foarte ieftina, dar cu ascultarea foarte scumpa. Ca urmare, pe langa inflatia preturilor, s-a produs si o adevarata inflatie a conexiunilor potentiale de comunicare. Poti fi in retea cu mii de oameni fara sa fie nevoie sa asculti nici macar pe unul dintre ei! Aceasta energie potentiala este de fapt atat de ridicata, incat tinde sa aduca aproape de zero energia cinetica in aceasta zona.

Desigur, ce scriu nu este valabil numai in Romania, dar autismul in care a evoluat comunicarea cotidiana isi gaseste radacini adanci pentru romanul in goana dupa smartphone-urile si tabeletele noi, sclipicioase si indicatoare de statut care si-au facut loc prin buzunarele in care iata, bate vantul si ia cu sine doar banii, nu si iluziile de comunicare.

Fara ascultare nu se creeaza relatii durabile. Fara ascultare nu se realizeaza vanzari. Fara ascultare nu poate sa existe colaborarea necesara in munca de echipa. Fara ascultarea asteptarilor clientilor si cumparatorilor, marketingul ramane fara obiectul muncii de promovare, distributie si plasare a produsului. Fara ascultare, cei din HR continua sa realiezeze interviuri pe banda rulanta in speranta de a compensa lipsa ascultarii celor care au fost inainte. Nu mai exista timp pentru ascultare, pentru ca aceasta s-a devalorizat si timpul pe care il ocupa este mai scump decat beneficiul pe care il ofera.

si atunci pentru ce traim? Cand suntem la inceputul vietii profesionale, traim pentru a ne afirma si a atinge niste borne ale succesului social: masina, casa, familie. Atunci, nu avem timp sa ii ascultam pe altii pentru ca avem de spus multe. Apoi, acestea odata obtinute (adesea prin imprumut), nu avem timp sa ascultam (nici macar pe copii) pentru a munci sa asiguram viitorul copiilor. Care se vor uita la cum ascultam si vor lua aminte, pentru a amplifica aceasta lipsa mai tarziu.

STOP!

Sa ne intoarcem la cauze. Care sunt radacinile problemelor de comunicare intre generatii? De ce nu se mai produce invatarea cum se facea odata? Care sunt efectele pe care le are comunismul in generatiile de astazi? Care sunt efectele pe care le poate avea dependenta de tehnologie in generatiile de maine? Cat din apetitul copiilor si adolescentilor pentru tehnologia digitala este necesar pentru a fi in pas cu vremurile si cat este distructiv?

coperta ISa ne punem intrebari de calitate si sa analizam aceste cauze! Este ceea ce am facut si eu in cartea “Ce (mai) inseamna succesul la scoala”, despre care va invit sa descoperiti mai multe aici. Un volum in care am sondat cate ceva din mentalitatea romaneasca, pornind de la experientele de viata proprii si analizand cum ceea ce se petrece la scoala si in familie influenteaza dezvoltarea capacitatilor de comunicare si a abilitatilor de formulare a succesului.

Un volum care si-a inceput calatoria spre cititorii sai din publicul larg din noiembrie 2014 si care in drumul sau spre succes se poate opri si la tine. Daca vrei sa asculti.

Ce (mai) inseamna succesul la scoala, de stefan Alexandrescu. Editura Creative Vision Publishing International. Format tipografiat, A5. 354 de pagini. Disponibil pentru comenzi in toata lumea. Inclusiv la tine acasa!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *