web analytics

Criza economica si pietele financiare

uaicIn perioada 10-12 aprilie 2014, Departamentul Finante, Moneda si Administratie Publica, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), Iasi a organizat conferinta internationala Monetary, Banking and Financial Issues in Central and Eastern EU Member Countries: How Can Central and Eastern EU Members Overcome the Current Economic Crisis?.

Evenimentul a fost organizat in cadrul proiectului Jean Monnet “Monetary, Banking and Financial Issues in Central and Eastern EU Member Countries”, finantat de Uniunea Europeana, si a fost coordonat de conf. univ. dr. Angela Roman. Conferinta s-a adresat, pe de o parte, cercetatorilor si tinerilor doctoranzi si, pe de alta parte, studentilor.

Si de aceasta data interesul pentru evenimentul din capitala culturala a Romaniei a fost unul major, participantii provenind din zece tari: Franta, Germania, Cehia, Italia, Luxemburg, Moldova, Serbia, Slovacia, Ucraina si Romania.

Conform celor declarate in deschiderea evenimentului de catre Dinu Airinei, decanul FEAA, scopul acestui eveniment a fost sa contribuie la gasirea unor explicatii ale crizei financiare in masura sa preintampine aparitia in viitorul apropiat a altor fenomene de acest gen. “Sunt convins ca participantii vor contribui pe parcursul celor trei zile de dezbateri oferind raspunsuri la intrebari pe trei teme de reflectie: implicatiile crizei financiare asupra sistemului bancar, relatiile dintre pietele financiare si economia reala, respectiv provocarile politicilor economice in timpul crizei economice si financiare”.

OMU_89701

Nume mari, idei grele

Dincolo de dezbaterea pe sectiuni, conferinta a beneficiat de keynote speakeri de marca, atat din Romania cat si din strainatate (printre cei din urma, remarcam cu bucurie un tanar profesor cu nationalitate romana).

Primul dintre acestia a fost rectorul Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi, Vasile Isan, care si-a propus ca tema de discutie “Criza statului de drept si consecintele sale economice”. Discursul sau a trecut in revista o multime de lucrari interesante pe acest subiect, de la Freedom and the Law, a jurnalistului si filosofului Italian Bruno Leoni, la Revolta maselor, a lui Jose Ortega.

Un alt speaker de marca a fost prof. univ. dr. Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isarescu, lucrarea sa purtand titlul “Cercul vicios al politicilor fiscale in Romania”. Asa cum era de asteptat, pledoaria sa a fost pentru mentinerea unui echilibru bugetar, oferind patru motive foarte importante pentru care deficitul bugetar nu trebuie scapat de sub control: primul tine de pozitia investitionala internationala din Romania (65 la suta din PIB), care reflecta gradul de indatorare externa ridicat. De asemenea, datoria publica este de aproape 40% din PIB. Deficite bugetare mai mari ne-ar aduce mai aproape de o limita de indatorare publica de netolerat de catre investitorii straini.

Finantarea continua a deficitului este un mit: in anumite conditii, poate aparea o stopare brusca in finantarea deficitului de piete (vezi cazul Grecia). Mai mult, extinderea deficitului bugetar nu este de dorit, atat timp cat resursele sunt irosite pe regimuri de securitate sociala nesustenabile, cu privire la programele de asistenta sociala eronate, si pe investitii publice cu venituri mici.

Cu ocazia acestei vizite la Iasi, Lucian Croitoru si-a lansat, in mijlocul mediului academic, si deja celebra sa lucrare “Sfarsitul reglementarii si ultimul reglementator”.

Primul invitat strain care a vorbit audientei a fost prof. univ. dr. Jurgen Jerger, de la Universitatea din Regensburg, Germania. Tema abordata: “Criza financiara si (dez)integrarea pietelor financiare”. Lucrarea s-a dovedit a fi o pledoarie pentru realizarea cat mai rapida a Uniunii Bancare Europene, croita pe piloni solizi care sa preintampine crize si rezolvari ale acestora prin implicarea statului precum creditor de ultima instanta. “ECB trebuie sa urgenteze finalizarea infrastructurii EMU, pentru ca nu politicile fiscale sunt cele care au grija de prevenirea si atenuarea socurilor”.

OMU_91812

Al doilea invitat din strainatate, prof. univ. dr. Salvador Parrado, de la Spanish Distance Learning University si reputat consultant international, si-a propus ca tema “Guvernarea bazata pe risc si reglementarea riscului in sectorul financiar”. Acesta a insistat pe simplificarea si coagularea reglementarilor. “Primul pas al unei strategii este sa defineasca riscul si sa gaseasca metode adecvate, elastice, de reglementare a acestora. Cele mai multe strategii esueaza din urmatoarele motive: reglementarile nu au inteles cum opereaza pietele; companiile financiare nu au estimat corect magnitudinea riscului; reglementarile interne au esuat. E greu ca reglementarile sa tina pasul cu realitatea, intrucat intervin chestiuni ce tin de birocratie, politica etc.”

Cel de-al treilea invitat din strainatate, Alexandru Minea, este un tanar roman care a reusit sa acceada extrem de devreme la titlul de profesor universitar doctor la Auvergne, in Franta (e poate inca o dovada a faptului ca acolo unde exista valoare, hatisurile birocratice nu pot bara o cariera croita pe performanta la cel mai inalt nivel).

Tema sa de lucru a fost una de tip pledoarie: “Pro si contra efectelor Keynsiene de politica fiscala”. Pornind de la dezechilibrele majore aparute in timpul crizei – scadere de PIB, somaj, crize politice -, autorul a cautat sa vada cat de aplicabile, pe termen lung, pot fi solutiile de tip keynsist. Vor avea efectele scontate pe termen lung stimulii fiscali? Bazata pe modele econometrice complexe, cercetarea a reliefat urmatoarele rezultate:

Efectele politicii fiscale sunt sensibile la mai multe aspecte: tipul de soc fiscal (taxe/cheltuieli/deficit si datorie), taxe sau cheltuieli (in legatura cu nivelul de dezvoltare economica/conditii monetare). Efectele keynesiene se vad cu precadere in statele ECE si deloc in zona euro. Se remarca insa o mare dependenta a acestor efecte de comportamentul populatiei.

Un alt speaker de marca a fost prof. univ. dr. Silviu Cerna, de la Universitatea de Vest din Timisoara, care a venit cu o tema de mare actualitate in banking: “Politicile monetare neconventionale”. Lucrarea a trecut in evidenta modalitatile prin care bancile centrale isi vad politicile clasice fara rezultate, din cauza mecanismelor de transmitere. Concluzia sa este ca bancile centrale au la indemana politici mai putin conventionale pentru a rezolva astfel de situatii si tine de abilitatea fiecaruia de a o selecta pe cea adecvata (autorul ofera recomandari complete in acest sens).

O lucrare inedita, dar extrem de apreciata de auditoriu, a fost cea a prof. univ. dr. Dumitru Oprea: “Bitcoin si codurile Nakamoto”. Autorul a facut o descriere exhaustiva a modului in care a luat nastere aceasta moneda virtuala, explicand lucruri ce pot atrage atentia asupra fenomenului chiar si celor mai putin interesati de fenomen. Faptul ca fiscul american se apleaca asupra Bitcoin, incercand reglementari, poate fi un semn ca moneda scripturala si respectiv cea de cont au un concurent in crestere in moneda virtuala, chiar daca aceasta e catalogata drept marfa la momentul actual.

Ultima zi a conferintei a constat intr-o sesiune dedicata in exclusivitate studentilor, care au avut posibilitatea sa-si prezinte si argumenteze puncte de vedere referitoare la pietele financiare, criza si modalitati de depasire a acesteia. Iar creativitatea si spiritul lor constructiv nu au dezamagit, semn ca viitorul stiintei economice e pe maini bune. Rolul de moderatori ai dezbaterii le-a revenit prof. univ. dr. Silviu Cerna, de la Universitatea de Vest din Timisoara, si redactorului sef al revistei Piata Financiara, Norel Moise.

OMU_90442

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *