web analytics

Constructivismul social

Stefan Alexandrescu

Stefan ALEXANDRESCU

consultant in strategie de comunicare si resurse umane

Ce este constructivismul

Cadrul constructivist porneste de la premisa ca mai multi indivizi pot avea o perceptie relativ asemanatoare unitara, asupra unor situatii exterioare, sau chiar asupra anumitor simboluri. Pe aceasta idee se creeaza si brandurile. Dar strategii de marketing stiu cum cu cat o idee este mai vaga, cu atat are mai mari sanse sa fie percepute de mai multi oameni asemanator.

De exemplu, in timpul unui exercitiu de lucru intr-un grup de dezvoltare personala, formatorii au invitat participantii sa propuna simboluri care sa reprezinte grupul. Cu numarul cel mai mare de voturi s-au aflat la egalitate doua propuneri.

Cei care au propus simbolurile au fost invitati asadar sa explice ce reprezinta simbolurile, pentru a se putea face o diferentiere. Atunci cand unul din participanti a explicat simbolul, s-a observat din reactia non-verbala a colegilor din grup o intelegere mai precisa a sensului in directia gandita de cel care a propus simbolul.

Unul dintre participanti a spus: “Aaaaaaa, deci asta ai vrut sa spui!”, iar apoi la a doua votare nu a mai votat nimeni respectivul simbol, decat cel care il propusese.

Ideea de a clasifica perceptiile membrilor grupului in anumite categorii pe baza unor raspunsuri de suprafata este una care poate genera o evaluare de suprafata, pe baza careia sa se propuna solutii care sa nu isi verifice aplicabilitatea in practica. Sau, asa cum spunea  Daniel Bichis in cadrul workshopului “Au coachii nevoie de dezvoltare personala?”, organizat de Asociatia Romana de Coaching in decembrie 2008, “Dupa cum confirma si experienta celor mai multi experti din sala, aproape niciodata in cadrul organizational problema declarata nu e problema reala, ci una de suprafata“.

 90th

Explicatii teoretice pentru ce se intampla in realitate

Individul este pus in raport cu grupul printr-o serie de criterii care masoara similaritatea perceptiilor lor, inclusiv asupra structurilor cognitive ca un continut, respectiv asupra proceselor cognitive ca o forma.

Aceasta catalogare a realitatii externe concrete prin utilizarea unor concepte abstracte presupune nu neaparat o cartografiere fidela a realitatii, ci un cadru functional de analiza care permite delimitare anumitor categorii operationale in functie de care consultantul sa clasifice informatiile primite de la toti cei implicati in provocarea/solicitarea lansata de organizatie si pe baza carora sa construiasca modele proiective de interventie.

Ca urmare, delimitarea dintre concepte, oricat de importanta ar fi pentru cadrul functional al analizei, este una care nu poate surprinde in esenta complexitatea conexiunilor si inter-determinarilor, a contaminarilor intre individ si grup, intre continut si forma.

In masura in care un demers care incearca sa explice niste fenomene sau sa proiecteze anumite solutii reuseste sa raspunda favorabil la aceste perceptii de mai jos, se poate trage concluzia ca aplicarea cestui cadru de analiza este bun intr-o organizatie.Cu siguranta, experienta analistului isi poate spune cuvantul in acest sens.

Problemele de relevanta ridicate in folosirea constructionismului social drept cadru de analiza in diagnoza organizationala sunt:

a) In ce masura categoriile care pot fi create surprind suficient de bine aspectele elementalistice ale problemei ce se doreste a fi diagnosticata?

b) In ce masura este probabil ca zona comuna de perceptie intre membrii unui grup si membrii altui grup sa fie una irelevanta pentru diagnosticarea problemei?

c) In ce masura persoana care aplica perspectiva constructivismului social are abilitatea de a surprinde suficient de bine clasele operationale pe care urmeaza sa le foloseasca?

d) Prespunand ca analistul identifica in mod corect categoriile, identifica el corect si relatiile non-perceptuale, comportamentale, intre stimulii din mediu si raspunsul efectiv, comportamental din partea indivizilor si a grupurilor fata de continutul si dincolo de forma perceptiei?

  

Unde poate fi asta util

Formula cea mai potrivita este de a folosi abordarea constructivismului social impreuna cu alte metode, avand coordonarea cu un specialist in cadrul unor proiecte suficient de ample, care sa construiasca in intuitia expertului in HR reperele pentru a putea extrage esenta problemei si perceptia reala a membrilor grupui fata de aceasta, pentru ca solutia propusa va fi la nivelul de investigatie la care s-a facut analiza.

Sa ne gandim la situatia in care, intr-o organizatie ampla, membrii unui departament au o perceptie diferita fata de membrii unui alt departament intr-o privinta care solicita o gandire comuna. Sa presupunem ca avem clasicul razboi intre marketing si vanzari intr-o companie care vinde produse financiare. Presupunem ca problema declarata de client nu ofera pista organizarii unui studiu separat pe cele doua departamente (pentru ca formularea problemei este una pe care o da clientul, sub indrumarea consultantului), iar perceptia comuna a membrilor implicati nu este surprinsa intr-o maniera a categoriilor abstracte corect ordonate?

Constructivismul prevede realizarea unor asocieri si proiectii care sa cartografieze o realitate mentala care genereaza efecte foarte vizibile intr-o companie printr-un cumul de cauze. Aceste cauze pot fi surprinse corect in masura in care pozitia si perspectiva pe care consultantul o abordeaza fata de problema formulata de client.

Unde si cum este acesta util? Constructivismul social este o modalitate eficienta de a aborda pozitii in raport cu care sa se genereze idei care sa se inscrie pe o linie clara de actiune. Aceasta linie clara de actiune poate sa fie formulata in asa fel incat clientul sa o inteleaga si sa o poata implementa corespunzator.

Constructivismul social este o modalitate de gandire si o perspectiva care se merita exersata si exersata pana la momentul in care poate fi folosit ca instrument eficient din punctul de vedere a resurselor, in care sa poata fi pusa in evidenta experienta expertului, dublata de abilitatile de a masura si testa prezumtiile facute in legatura cu observatiile venite din perspectiva surprinsa in aceasta paradigma.

Citeste aici despre un exercitiu practic de constructivism social pe care il fac in fiecare an.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *