web analytics

Colocviile pentru jurnalism economic piata financiara

colocviile f p

La mijlocul lunii septembrie, asa cum deja publicul nostru e obisnuit, Piata Financiara a organizat la Predeal, la hotelul Orizont, o noua editie a Colocviilor Financiare pentru Jurnalism Economic. invitatii de la catedra au fost, de acesta data, in ordinea panelurilor alocate: Okan Yurtsever, director general Garanti Leasing, Mugur Popescu, director investitii BCR Pensii, Razvan Szilagyi, director general Raiffeisen Asset Management, Adonis Manusssos, CEO Piraeus insurance Broker, Gabriel Biris, partener Biris&Goran, Mircea Ursache, vicepresedinte ASF, Virgil Soncutean, CEO Allianz-Tiriac Asigurari si Andrei Radulescu, senior economist al Bancii Transilvania.

In cele ce urmeaza vom spicui cele mai importante aspecte discutate in cadrul panel-urilor.

OKAN YURTSEVER, director general Garanti leasing

dsc03889“Sunt peste 30 de banci in piata. Atunci, de ce avem nevoie de companii de leasing? Prima diferenta este ca firmele de leasing iau fonduri de la diferite institutii si apoi le imprumuta, fara a face depozite asa cum se intampla cu bancile. Tranzactiile prin noi se fac numai daca exista ceva ce poate fi vandut, este nevoie de un bun de pret si de o factura(…). In leasing, bunul de valoare inseamna ceva real si fizic, folosit ca modalitate de tranzactie si care este de ajutor in procesul de productie al unei companii. Majo ritatea bunurilor de valoare este reprezentata de masini, dar pot fi si echipamente precum aparatele RMN, cele specializate pe ecografie, buldoescavatoarele, laptop-urile sau pot fi bunuri din zona de real estate”, a explicat Okan Yurtsever. Acesta a nuantat ca “diferenta fata de banca este ca aceasta nu va finanta laptop-uri. Apoi, banca va cere un numar mare de documente pentru ca bancile colecteaza bani de la clienti. Daca banca are o pierdere prea mare, o are din depozitele oamenilor. In leasing, nu pierzi banii clientilor, ci banii actionarilor!” De asemenea, “daca cineva nu poate plati ratele la timp, atunci luam asset-ul si il revindem. Dar, in cazul acesta, compania de leasing iese in pierdere. Este o situatie neplacuta pentru toata lumea. Noi mai dam ragaz o perioada pentru ca daca luam bunul respectiv clientul nu mai poate produce poate alte bunuri si, implicit, alti bani. Apoi, daca piata observa ca noi trebuie sa vindem un bun, se poate intreba care a fost problema. Este dificil pentru companiile de leasing sa revanda ceva. Este usor sa finantezi masini, dar este dificil si costititor sa finantezi echipamente”, a mai afirmat directorul general Garanti Leasing.

MUGUR POPESCU, director investitii BCR Pensii

14310557_960324354078052_5135776982613729116_o“Avem rezultate bune ca randamente, avem un rol in economie, in piata de capital, si incercam sa crestem acest rol. Daca ar fi diverse companii care ar vrea sa finanteze prin obliga tiuni, prin actiuni, de stat sau private, fondurile de pensii sunt acolo si sunt foarte interesate sa finanteze proiecte bune in Romania. Peste 90% din active sunt investite in active romanesti. Noi avem un dublu rol, si economic si social, si trebuie sa fim foarte echilibrati”, a declarat oficialul BCR Pensii.

Fondurile de pensii creeaza stabilitate si sprijina economia, a mai afirmat Mugur Popescu. In luna iunie a acestui an, Pilonul II avea active de aproximativ 6,1 miliarde de euro, iar Pilonul III, de 300 de milioane de euro, potrivit aceleiasi surse. Exista sapte fonduri pe Pilonul II de pensii si 11 fonduri pe Pilonul III, iar sumele totale acumulate sunt de 23 de miliarde de euro. “Din cele 6 miliarde ( n.r. active pe Pilonul II), aproximativ un miliard sunt investiti la Bursa de Valori Bucuresti, unde fondurile de pensii chiar sunt cel mai mare investitor, redu cand volatilitatea si aducand stabilitatea”, a mai afirmat Mugur Popescu, director Investitii BCR Pensii.

RAZVAN SZILAGYI, director general Raiffeisen Asset Management

14379764_960362034074284_3610683018741371653_o“O analiza empirica arata ca, avand in vedere mentalitatea noastra, nu ne straduim sa strangem bani, ci gandim la modul “Ce va fi , va fi!”, a afirmat Razvan Szilagyi, director general Raiffeisen Asset Management. “Ne gandim sa cumparam o casa sau sa facem rost de bani pentru studiile copiilor. Dar, altfel, eu nu percep o dorinta de a aloca un timp minim pentru sanatate financiara. Trebuie sa facem ceva in directia aceasta pentru ca este putin probabil ca oamenii sa faca ceva singuri. Cred ca trebuie sa mergem pe scenariul cel mai probabil potrivit caruia o sa ii fie mai bine cuiva care a pus un ban deoparte decat cuiva care nu a facut acest lucru”, a adaugat Razvan Szilagyi.

“Cu totii avem obiective financiare, dar nu le constientizam, nu le punem intr-un plan. Sunt unele obiective la care lucram. De exemplu, vrem o casa, lucram si atunci punem bani deoparte pentru avans. Efectul este ca nu stim ce riscuri trebuie sa ne asumam. Nu exista niciodata un castig fara sa risti. O persoana ar trebui sa puna bani deoparte pentru siguranta. Un portofoliu de siguranta, de exemplu, ar putea fi sase luni de salariu in asa fel incat in momentul in care o persoana ramane fara job, familia sau copiii sa aiba din ce trai pana la accesarea urmatorului job. Sau poate sa fie vorba despre un portofoliu de oportunitati. Aici, lucrurile depind foarte multe de client. Un tanar care vrea sa aiba ultimul model de mobil trebuie sa puna pe luna 10-20 de lei deoparte ca atunci cand iese acel model de telefon sa il poata inlocui. Este un obiectiv usor de realizat, care nu presupune o suma mare. Exista si portofoliul de crestere. Aici, vorbim deja despre obiectivele mari de tipul banilor pentru pensie sau pentru copii. Acesta vine cu termene de investitie destul de lungi si vorbim despre acei bani care, eco nomisiti si investiti, trebuie sa obtina un ran dament care sa depaseasca inflatia sau anumite rate de reper. Altfel nu face sens”, a explicat Razvan Szilagyi, director general Raiffeisen Asset Management.

ADONIS MANUSSSOS, CEO Piraeus Insurance Broker

14324617_960387867405034_7379862318846519788_o“Daca analizam piata asigurarilor, putem observa ca sase sau chiar sapte din zece brokeri au 90% din portofoliu format din polite RCA ceea ce nu este reprezentativ pentru definitia unei piete functionale”, a declarat Adonis Manussos, CEO Piraeus Insurance Broker.

“Asiguram cladiri, echipamente sau chiar intreruperea activitatii. In caz de dauna sunt sume pe care asiguratorul le despagubeste pentru bunuri, stocuri sau, mai nou, pentru documentele de contabilitate. Exista foarte multe solicitari din partea firmelor de contabilitate care au documente in sediul lor. Daca se intampla ceva, ei pierd arhivele, pierd detaliile din contabilitate. Avem si foarte multe solicitari din partea segementului de IT care

vrea sa se puna la adapost de atacurile ciber netice. Se pare ca este un trend in ultima vreme, in ceea ce priveste atacurile cibernetice. Politele de asigurare acopera pierderea datelor sau dis tru gerea acestora. Piraeus Bank, de exem plu, a asigurat tot DataCenter-ul pentru 40-50 de milioane de euro”, a declarat Adonis Manussos.

“In ultima vreme, am primit din ce in ce mai multe solicitari pentru asigurarea de credit comercial. Solicitarile vin cel mai mult din partea companiilor care fac comert. Acest tip de polite asigura clientii, facturile pe care urmeaza sa le incaseze de la anumiti furnizori si provideri de servicii. Factura nu despagubeste 100%, ci un procent de 70-90%. Se face o analiza a clientilor si se asigura niste limite de catre asigurator pentru clientii respectivi. Asigura torul ofera, in maxim 30 de zile, procentul negociat in polita de asigurare si preia riscul de recuperare al sumei intregi. Acest lucru este valabil si in vanzarile online internationale, doar daca se foloseste un sistem de facturare, cu documente economice. Fiind online, procentul de despagubire este, insa, posibil sa fie mai mic”, dupa cum a explicat Adonis Manusssos, CEO Piraeus Insurance Broker.

“90% din portofoliul nostru este reprezentat de clientii bancii, atat retail, cat si corporate, IMM si private banking, in ultimul an. Anul trecut, am realizat un volum de prime de 27 de milioane de lei. Anul acesta estimam o scadere a primelor datorata scaderii comisioanelor. Estimam ca vom incheia anul cu prime de aproximativ 20 de milioane de lei, ceea ce ar insemna un profit de 150.000-200.000 de euro pentru actionarii nostri. Portofoliul nostru este format 80% din asigurari property – cladiri, bunuri, echipamente-, 9-10% din polite auto RCA,CASO- si restul, din alte asigurari, insemnand asigurari comerciale, asigurari pe titluri de proprietate, asigurari de sanatate pentru companii si persoane fizice si asigurari de viata cu componenta investitionala sau nu”, a mai declarat Adonis Manussos, CEO Piraeus Insurance Broker.

GABRIEL BIRIS, partener Biris&Goran

14379907_960427260734428_6736216134231760013_o“Nu sunt adeptul unui acest gen de abordari (n.r. reduceri de taxe). Cred ca, in primul rand, trebuie sa facem ordine, sa vedem cum stam, sa vedem cum colectam mai mult de la cei care acum nu platesc deloc sau platesc foarte putin, cum reducem risipa banilor pe care ii colectam la bugetul consolidat si cum facem sa crestem PIB-ul un pic prin investitii nu doar in infrastruc  tura rutiera si feroviara, ci, inclusiv, in sana tate si educatie”, a explicat fostul secretar de stat.

“De anul acesta, avem impozit pe dividend de 5%. Dar, in toate statele care au impozit pe dividend, impozitul pe divident egalizeaza sarcina fiscala intre impozitul pe profit si impozitul pe venituri in general mult mai mari. Numai la noi, cota unica inseamna 16% pe tot, adica inclusiv dubla impozitare, ceea ce nu este ok si s-a vazut ca a creat distorsiuni(…) Impozitul acesta pe dividend daca vine dintr-un profit care a fost impozitat cu 16% este ok sa fie 0 sau chiar 5% cum a fost ulterior majorat. Dar daca vine dintr-un paradis fiscal? (…) Este foarte important ca simplificarea sa duca si la eficientizare si la largirea bazei. Nu putem avea impozite mici, daca nu le platim cu totii!”, a mai afirmat Gabriel Biris.

MIRCEA URSACHE, vicepresedinte ASF

14379849_960481760728978_2045534770573546145_o“Trebuie sa intelegem sa introducem toate participatiile statului intr-o singura mana. Romania este singurul stat european in care participatiile statului sunt la ministere. Propu nerea va fi clara: de a crea o singura entitate care sa administreze participatia statului!(…) Orice companie la care statul este inca actionar trebuie sa treaca obligatoriu la o guvernanta corporativa. Aceasta este si una dintre cauzele pentru care piata nu a indendificat investitori privati care sa vina: frica de transaperenta!”. Mircea Ursache a mai atras atentia ca exista inca numeroase bariere in piata de capital precum lipsa adaptarii la schimbarile suferite de SIF-uri de-alungul timpului. ” Exista sefi de fonduri de investitii care se plang ca nu au unde plasa banii in Romania. Nu numai Fondul Proprietatea, dar si SIF-urile, pentru ca mentinem bariere artificiale precum pragul de detinere. Aceasta reprezinta ingra direa dreptului de proprietate si ar putea fi atacata si prin constitutionalitate. SIF-urile sunt schimbate total fata de ce stiam noi candva si ceea ce stim astazi. Astazi, la SIF Banat Crissana doar 17% sunt cuponari fiind beneficiarii privatizarii in masa. La SIF Moldova, 6,52%. La SIF Transilvania, 10,26%. Doar la SIF Muntenia este o cifra mai mare, de 39%. Atunci, cum poti continua sa sustii ca actul normativ din 2006 cand FPP-urile s-au transformat in SIF-uri mai poate sa stea in picioare in conditiile in care vorbim despre companii cu alta structura a actionariatului?”, a mai  declarat  vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara.

Acesta crede ca “fondurile de investitii in continuare nu sunt rentabile pentru ca pastrand un prag de 5% ( n.r. impozit pe fondurile de investitii) s-a permis aciuarea in structurile de conducere a unor personaje care profita de faptul ca nu se poate crea o Aduncare Generala in care vointa actionariatului majoritar sa fie decisiva”.  ” Deblocarea acestui prag ar permite sa aflam si care sunt acele detineri indirecte, detineri “parcate”, care, la un moment dat, le duci inapoi contra unei prime, a unui comision. Noi investigam fiecare caz sa vedem daca nu existe actiune concertata. Daca am ridica pragul, am vedea, imediat, unde au fost banii plasati. Eu vreau sa transmit un mesaj clar ca acest tip de detineri nu va face obiectul unui act normativ care sa permita aducerea actiunilor in piata pe numele celor care acum le tin parcate!”, a mai afirmat Mircea Ursache, la conferinta Finemdia.

VIRGIL SONCUTEAN, CEO Allianz-Tiriac Asigurari

14372285_960935254016962_599346922745171785_o“Cresterea companiei este de peste 13% in primele sase luni. RCA contribuie la aceasta crestere, dar am avut cresteri semnificative si in asigurarile non-auto care demonstreaza faptul ca strategie urmata pana acum da roade. Cu ocazia inchiderii trimestrului al doilea din acest consecutive de crestere profitabila (…). Si asigurarile de viata au crescut intr-un ritm de 9%. Este o performanta cu atat mai mult cu cat piata asigurarilor de viata a crescut in special din bancassurance, iar noi nu avem un parteneriat de bancassurance care sa aiba o pondere semnificativa in portofoliul nostru. Suntem optimisti pentru atingerea tintelor in urmatoarele sase luni atat in privinta venitu ri lor, cat si a profitului”, a anuntat Virgil Soncutean.

“Din portofoliul companiei, RCA nu depaseste 30% ( n.r. din veniturile companiei) la 6 luni”. Exista insa, “un cerc vicios in care beneficiarii sunt nemultumiti, asiguratorii sunt nemultumiti, clientii sunt nemultumiti”, potrivit afirmatiilor lui Virgil Soncutean. “RCA la 6 luni nu depaseste 30% din portofoliu. Este o pondere relativ scazuta fata de ponderea pe care o are RCA in piata si ne ajuta sa avem un rezultat profitabil. Daca am avea o expunere de 50-70%, atunci am fi intrun stres financiar si rezultatele nu ar mai fi pozitive. Vrem sa canalizam portofliul pe alte linii decat RCA ca sa fim echilibrati. Se vede ce s-a intamplat pe piata. Cei care au avut expunere mare fie nu mai sunt, fie au dificultati mari.”

“Cresterea este inca la inceput. AllianzTiriac a avut acum trei ani un volum de afaceri pe asigurarile de sanatate de 4 milioane de lei, iar, in 2015, a inchis cu 27 de milioane de lei. In 2013, aveam sub 30.000 de asigurati, iar, astazi, ne apropiem de 100.000 de asigurati. Noi pe acest ritm ne bazam si in urmatorii ani pentru ca este o baza mica si pentru ca apetitul abia s-a deschis, iar angajatorii incep sa aprecieze aceste servicii de asigurare in pachetul de beneficii pentru angajati, in special in industrii foarte competitive, precum industria IT”.

ANDREI RADULESCU, senior economist Banca Transilvania

14362610_960961960680958_3011089052926498343_o“Avem  4,8% pe acest an ( n.r. crestere economica estimata). Investitiile trebuie sa creasca. Rata somajului  se va consolida la 6%. Noi asteptam sa creasca dobanda de politica monetara din acest an, poate din noiembrie, la ultima sedinta a BNR. De la deficitul bugetar ne asteptam la valori mai mici. Contul curent arata o o stabilizare in zona lui 2% – 3% maxim. Nu trebuie sa fim ingrijorati! Ca economie suntem mult mai pregatiti sa facem fata unei noi unde de volatilitate si de turbulente pe pietele internationale si unui final de ciclu eonomic care se configureaza in economia mondiala. Nu avem motiv penturu ca avem exces de lichiditati inclusiv in sectorul bancar, de aproximativ 40 de miliarde de lei Bancile straine si-au redus expunerea pe Romania in ultimii ani, populatia si companiile sunt mult mai prudente si in multe domenii putem sa crestem. Turismul, de exemplu, creste de 5-6 ani in continuu si are potential sa isi dubleze ponderea ca valoare adaugata in PIB. Contributia directa este de aproximativ 1,5% din PIB. Nu exista niciun temei de comparatie cu ceea ce se imtampla inainte de criza”, a afirmat Andrei Radulescu.

“Avem  4,8% pe acest an ( n.r. crestere economica estimata). Investitiile trebuie sa creasca. Rata somajului  se va consolida la 6%. Noi asteptam sa creasca dobanda de politica monetara din acest an, poate din noiembrie, la ultima sedinta a BNR. De la deficitul bugetar ne asteptam la valori mai mici. Contul curent arata o o stabilizare in zona lui 2% – 3% maxim. Nu trebuie sa fim ingrijorati! Ca economie suntem mult mai pregatiti sa facem fata unei noi unde de volatilitate si de turbulente pe pietele internationale si unui final de ciclu eonomic care se configureaza in economia mondiala. Nu avem motiv penturu ca avem exces de lichiditati inclusiv in sectorul bancar, de aproximativ 40 de miliarde de lei Bancile straine si-au redus expunerea pe Romania in ultimii ani, populatia si companiile sunt mult mai prudente si in multe domenii putem sa crestem. Turismul, de exemplu, creste de 5-6 ani in continuu si are potential sa isi dubleze ponderea ca valoare adaugata in PIB. Contributia directa este de aproximativ 1,5% din PIB. Nu exista niciun temei de comparatie cu ceea ce se imtampla inainte de criza”, a afirmat Andrei Radulescu.

“Economia Romaniei in 2016, an de varf al ciclului economic post-criza, a adus o crestere de 5,2% in primele sase luni ale anului. Cresterea este sustenabila pentru ca au crescut si investitiile si consumul. Atentie! Dupa votul pro-Brexit, asistam la ajustari in balanta comerciala si in balanta de plati. Deficitul de cont curent in primele sapte luni ale anului a fost de 1,3% din PIB. La 6 luni era de 1,5% din PIB. Practic, in luna iulie, am avut cel mai ridicat excedent de cont curent de la inceputul anului 2015. Avem investitii straine in crestere si este bine ca intra capital nou in economia reala”, a mai spus Andrei Radulescu. “Pe masura ce se disipeaza impactul redu cerii TVA, dinamica comertului cu amanutul, care este un barometru pentru consumul privat, revine spre ritmul potential. Probabil ca economia va decelera in a doua jumatate a anului curent si pe tot anul va ajunge la 4,8% ( n.r. crestere a prodului intern brut). In plus, de anul viitor, asa cum arata Codul Fiscal, va disparea taxa speciala pentru constructii ceea ce va fi un plus pentru investitii, iar TVA-ul  va mai fi redus un pic. Probabil ca, acum, spre final de an, companiile nu vor mai investi pentru ca asteapta noile reglementari si vom vedea un T1 si un T2 ceva mai semnificative pe investitii anul viitor”, sustine economistul-sef la Bancii Transilvania.  “Pe zona corporate este o mare problema: sectorul corporate nu se poate finanta! Creste creditul pentru persoanele fizice, dar creditul pentru persoane juridice scade, conform datelor BNR. Una dintre cauze se regaseste in costul de oportunitate. Apoi, spre final de ciclu in zona industriala, apare intrebarea: “De ce sa mai investim acum cand nu stim ce se va intampla in afara tarii?”. In al treilea rand, nu exista planuri de investitii pe termen lung”, a mai afirmat Andrei Radulescu.

“Productia industriala mondiala se apropie de zero. Comertul internationl se afla in zona zero. Daca excludem criza din 2008-2010, si productia industriala si comertul industrial se afla in zona unui final de ciclu. Statele Unite sunt pe final de ciclu economic post-criza, iar o dovada este dinamica investitilor in T2 2016 cand a atins cel mai redus ritm din 2006. Economia americana arata ca nu mai are suflu! In Zona Euro, politica monetara a BCE a impins activele catre o dinamica de aproape 9%, dar creditul privat se afla intr-o crestere foarte firava, iar dinamica preturilor de consum nu reuseste sa se debaraseze de zero. Ne aflam in continuare in zona riscului de deflatie. Somajul se afla la limite istorice, iar inflatia este nu foarte departe de 1% an pe an, dar departe de politica FED”, a mai explicat economistul sef al BT.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *