web analytics

CEC Bank combina tezaurul increderii cu adaptabilitatea permanenta. Interviu cu Radu Gratian Ghetea

Radu Gratian Ghetea – CEC Bank

Cu o experienta in activitatea bancara de 40 de ani, Radu Gratian Ghetea a devenit o figura emblematica in peisajul bancar romanesc. Echilibrul, profesionalismul, carisma, sunt calitati care l-au facut remarcabil si, in acelasi timp, “eligibil” pentru doua functii foarte importante: cea de presedinte de peste un deceniu al Consiliului Director al Asociatiei Romane a Bancilor, precum si cea de Presedinte CEC Bank, cea mai veche institutie de credit romaneasca (mandat asumat intr-o perioada foarte dificila pentru institutia in cauza). Am avut onoarea sa aflam cate ceva din tainele acestei cariere de succes prin intermediul unui interviu acordat cu mare amabilitate de catre domnia sa (confirmandu-ne inca odata de ce este considerat a fi unul dintre cei mai populari si transparenti bancheri).

 Reporter:  Sunteti una dintre personalitatile de marca ale banking-ului romanesc. Dupa o cariera de 40 de ani, care considerati ca ar fi ingredientele succesului in aceasta bransa?

 Radu Gratian Ghetea: Competenta profesionala, determinarea, curajul asumarii de riscuri, deschiderea spre inovatie, prudenta si flexibilitatea sunt criterii absolut necesare unui manager ajuns la conducerea unei institutii de credit care are ca obiective dezvoltarea, atragerea unui numar cat mai mare de clienti si mentinerea unei bune reputatii.

 CEC Bank a avut capacitatea de a se reinventa.
Reporter: Care au fost cele mai importante provocari din cariera dumneavoastra?

 Radu Gratian Ghetea: Inainte de revolutia din 1989, am ocupat mai multe functii in Banca Romana de Comert Exterior, printre care sef serviciu Departament Informatica si Director General. Una dintre principalele provocari din cariera este momentul incetarii platilor de catre statul roman in anul 1981, cand s-a reconciliat datoria nationala cu bancile si statele creditoare. Datoria nationala a fost achitata in patru ani astfel ca, la nivelul anului 1989, Romania nu avea datorii externe. La capitolul provocari as include si informatizarea operatiunilor bancare in Romania in anul 1975, etapele procesului de formare a sistemului bancar romanesc, aderarea Romaniei la SWIFT in anul 1992 si denominarea monedei nationale in anul 2005.

Reporter: Din 2007 ati preluat conducerea CEC Bank, cea mai veche institutie de credit din Romania. Sub bagheta dumneavoastra, aceasta institutie a trecut printr-un important proces de reformare. Care au fost principalele etape ale acestuia?

Radu Gratian Ghetea: In Mai 2007, actionarii CEC au aprobat si au dat publicitatii “Strategia  de dezvoltare a CEC pentru perioada 2007 – 2011”, care prevedea ca, pana in 2011, CEC sa devina o banca comerciala universala puternica, un competitor real pe toate segmentele pietei bancare.

Avand in vedere aceste obiective strategice, actionarii Bancii au fost de acord ca denumirea de Casa de Economii si Consemnatiuni nu mai este suficient de sugestiva si ca institutia noastra este o banca in plin proces de modernizare si eficientizare. De altfel, consumatorul roman vorbea in 2007 despre “banci si CEC”, acesta din urma fiind vazut ca pe o entitate separata. In aceste conditii am decis ca este nevoie de o schimbare care sa ii determine pe clienti sa vada in CEC (ulterior CEC Bank) o banca moderna si competitiva. Am demarat astfel un amplu proces de rebranding prin care sa le oferim clientilor nostri o schimbare care sa reflecte valorile noastre: traditie, incredere, onestitate, familiaritate si stabilitate, dar si simplitate si accesabilitate.

Astfel, in luna Mai 2008, Banca si-a lansat noul nume “CEC Bank” si  o noua imagine, care denota continuitate si traditie, autenticitate si putere, dar si siguranta si protectie. Din momentul in care s-a nascut CEC Bank, personalitatea si valorile brandului s-au regasit in toate elementele – de la sedii pana la comunicare. Identitatea vizuala cuprinde un scut ce reprezinta siguranta, o frunza de stejar care simbolizeaza onestitate, perenitate si stabilitate, iar culoarea verde inseamna energie, prospetime si speranta, renastere.

Noua imagine a bancii este sustinuta si de preocuparea continua pentru imbunatatirea calitatii serviciilor prestate si a produselor furnizate, de o atitudine pro-activa in relatia cu clientii, CEC Bank fiind azi o banca universala.

Procesul de rebranding demarat in 2008 a marcat un nou inceput pentru banca nu numai la nivel de imagine, cat mai ales in planul rezultatelor financiare. Astfel, la finalul anului trecut, CEC Bank a inregistrat o crestere a cotei de piata in functie de activele totale de 0,64% fata de sfarsitul anului 2010 si a reusit astfel sa se mentina pe locul patru in ierarhia bancilor de top, in functie de activele totale, cu o cota de piata de 6,99% si active totale in valoare de 24,7 miliarde lei. In primul semestru al anului 2012, CEC Bank a reusit performanta de a continua tendinta ascendenta inregistrata in ultimii ani si a urcat pe locul trei in clasamentul bancilor dupa primele sase luni, cu o cota de piata de 7,84%.

Recent, CEC Bank a ocupat locul 29 in clasamentul celor mai puternice 50 de branduri romanesti, potrivit unui studiu realizat de Unlock Market Research. Se evidentiaza astfel ascensiunea CEC Bank fata de anii anteriori (locul 36 in 2011 si locul 39 in 2010). In clasamentul SEE Top 100 realizat in 15 octombrie a.c., CEC Bank este pe locul 9 intre cele mai mari banci din sud-estul Europei, din punct de vedere al activelor.

Perioada imediat urmatoare nu este insa una usoara, iar misiunea bancii este cu atat mai dificila, cu cat mediul economic poarta inca amprenta crizei economice internationale. In acest context, trebuie sa identificam si sa exploatam in special oportunitatile din zona agriculturii si a fondurilor europene, doua domenii care se intrepatrund si care reprezinta interesul declarat al bancilor in 2012. De asemenea, asteptam cu mare interes demararea marilor investitii, Parteneriatele Public-Private.

 Reporter: Cu ce greutati v-ati confruntat?

Radu Gratian Ghetea:  Rezistenta CEC Bank consta in capacitatea sa de a renaste, de a se adapta unui context aflat in continua evolutie, pastrand totodata tezaurul de incredere dobandit in timp. Aceasta reprezinta “marea provocare” pe care CEC Bank a avut-o de infruntat.

In aceasta perioada de criza, strategia CEC Bank a pus un accent deosebit pe dezvoltarea profesionala a personalului din front-office. Cursurile de pregatire derulate pe acest segment vizeaza atat cunoasterea temeinica a portofoliului de produse si servicii oferite de banca, cat si dezvoltarea abilitatilor de comunicare si relationare, de prezentare, vanzare si orientare catre client. Astfel, CEC Bank a mizat pe calitate in intreaga activitate: in abordarea clientilor, in atitudinea profesionala, in portofoliul de credite, in conduita. Concurenta este mare si am ales sa punem accentul, cu precadere, pe activitatea de front-office. Astfel, pentru a creste gradul de satisfactie si a imbunatati perceptia in relatia directa cu banca noastra, ne-am concentrat si ne vom concentra in continuare pe eficientizarea acelor procese interne care au impact direct asupra clientilor nostri.

 Reporter: Care sunt obiectivele in perioada urmatoare?

Radu Gratian Ghetea: In perioada urmatoare vom continua sa ne axam pe creditarea agriculturii, IMM-urilor si administratiilor publice locale. Nu in ultimul rand, ne vom orienta catre toti cei care, indiferent de marime si de domeniul de activitate, acceseaza fonduri europene.

In ceea ce priveste retailul, CEC Bank si-a imbogatit portofoliul de produse dedicate persoanelor fizice, astfel incat banca sa aiba o oferta completa care sa acopere nevoi diverse in orice moment pentru acest segment de clienti. De asemenea, CEC Bank urmareste cu precadere finantarea IMM-urilor, agriculturii, administratiilor publice locale. Un domeniu pe care asteptam sa intram este cel al proiectelor de dezvoltare in parteneriat public-privat (spitale, sali de spectacole, portiuni de autostrazi), insa, desi exista legea privind parteneriatele public-privat si au fost emise multe norme metodologice, nu exista si cereri de finantare.

 Reporter: Tinand cont de experienta dumneavoastra in banking, care credeti ca sunt principalele provocari pentru sistemul bancar romanesc in perioada urmatoare?

 Radu Gratian Ghetea: Contextul international dificil, riscul de credit si reducerea volumului resurselor provenite din exterior, in conditiile adoptarii unor masuri de dezintermediere financiara de catre unele banci europene, sunt principalele provocari la adresa sistemului bancar romanesc. Incertitudinile privind solutionarea durabila a crizei datoriilor suverane din zona euro pe fondul inrautatirii perspectivelor economice la nivel mondial si discutiile actuale purtate la nivel european privind implementarea unui sistem unic de supraveghere bancara in zona euro si, probabil, pentru alte state europene din afara zonei euro care pot sa adere voluntar, genereaza o serie de preocupari – provocari pentru piata financiara. Liderii europeni si-au propus sa adopte un sistem unic de supraveghere a bancilor care va permite, in caz de nevoie, recapitalizarea bancilor europene prin Mecanismul European de Stabilitate. Potrivit proiectului prezentat de Comisia Europeana pentru implementarea unui sistem unic de supraveghere bancara, se confera competente importante Bancii Centrale Europene in vederea supravegherii tuturor bancilor din zona euro si este prevazut  un mecanism la care tarile din afara zonei euro pot sa adere in mod voluntar. In situatia materializarii acestui proiect, inscrierea in cadrul acestui proces pare, cel putin la acest moment, inevitabila.

La toate acestea se adauga implementarea prevederilor Noului acord privind cerintele de capital – Basel III care stabileste, in principal, noi cerinte de capital pentru institutiile de credit, precum si noile reglementari care se intentioneaza a se emite pe zona creditarii in valuta a companiilor. In scenariul unui climat financiar international relativ dificil, adaptarea grupurilor financiar bancare la cerintele de solvabilitate impuse de prevederile Basel III ar putea conduce, pe termen mediu, la restrangerea expunerilor. Asigurarea cresterii factorului de capital va restrange practic din capacitatea de creditare a economiei reale.

Una dintre provocari este riscul de credit, in conditiile in care creditele neperformante sunt asteptate sa creasca in continuare, nivelul acestora fiind de 16,8% in luna iunie 2012. Trebuie mentinute nivelurile de solvabilitate, in timp ce cheltuielile cu provizionarea ocupa cea mai importanta pondere in totalul cheltuielilor efectuate de banci.

 Bancile comerciale isi remodeleaza strategiile.
Reporter: Credeti ca aceasta criza financiara internationala ce bantuie economiile lumii din august 2007 a avut si efecte pozitive asupra bancilor romanesti?

 Radu Gratian Ghetea: Bancile si-au schimbat orientarea de la expansiune rapida catre o strategie determinata de prudenta. Cresterea somajului, reducerea semnificativa a salariilor din sectorul bugetar si restrangerea sau incetarea activitatii unor companii au contribuit la scaderea continua a capacitatii de rambursare a creditelor cu consecinte directe asupra calitatii portofoliului de credite al bancilor ceea ce a condus la o crestere a volumului provizioanelor pe care institutiile de credit au fost nevoite sa le constituie. Reteaua de unitati si personalul la nivelul sistemului bancar au fost redimensionate la nevoile actuale.  Numarul unitatilor bancare era de 5.700 la finele lunii iunie 2012, in timp ce numarul de angajati in sistem a fost ajustat la 62.000, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei. Controlul mai atent al costurilor si avansul creditarii cu o singura cifra, cumulate cu persistenta efectelor crizei mondiale ar putea determina continuarea procesului de redimensionare a numarului de unitati si angajati la nivelul sistemului bancar.

Daca analizam riscul de credit si rata de rentabilitate, anul 2012 fiind cel de-al treilea an consecutiv in care se inregistreaza un rezultat negativ la nivel de sistem, nu putem discuta despre efecte pozitive. Cu toate acestea, bancile “mama” au continuat sa sustina institutiile de credit din piata bancara romaneasca, nefiind necesara acordarea de sprijin din fonduri publice, iar sistemul bancar din Romania este principalul finantator al economiei romanesti, asigurand aproximativ 91% din finantarea economiei reale.

Reporter: Care este cartea pe care vor miza bancile din Romania in viitorul apropiat: retail, IMM-uri sau corporate?

 Radu Gratian Ghetea: Bancile se vor orienta cu predilectie spre zonele indicate de strategiile proprii de dezvoltare, iar in acest proces vor tine cont de reglementarile existente sau care urmeaza sa impacteze linia respectiva de business. Daca pe zona creditarii persoanelor fizice s-au aplicat deja masuri care urmaresc descurajarea creditarii in valuta pentru persoanele care au venituri in lei, urmeaza ca si zona entitatilor nefinanciare sa fie reglementata in acest sens. Banca Nationala a Romaniei a publicat un proiect de regulament care vizeaza si zona creditarii in valuta a companiilor, in conformitate cu recomandarile Comitetului European de Risc Sistemic (CERS), care are in vedere noi masuri pentru gestionarea adecvata a riscurilor. Comunitatea bancara mizeaza pe faptul ca prevederile noului regulament vor tine cont de necesarul de creditare al intreprinderilor mici si mijlocii si de impactul pe care l-ar provoca asupra economiei, avand in vedere ca acest sector genereaza cea mai mare parte a cifrei de afaceri.

O eventuala restrangere a capacitatii de imprumut a IMM-urilor va exercita presiune pe revirimentul economiei. In situatia unor restrictii ample, companiile care vor sa se extinda prin creditare vor avea de suferit, in conditiile in care in prezent doar 21% din IMM-uri au obtinut finantare pe credit.  Totodata, avand ca obiectiv principal intarirea rezilientei sectorului bancar european, Reglementarile Basel III – Noul acord privind cerintele de capital pentru institutiile de credit CRD IV –  sunt restrictive si ar putea determina scaderea interesului institutiilor de credit privind finantarea IMM-urilor.

 Viitoarele generatii de bancheri au de la cine invata.
Reporter: Sunteti presedintele ARB de peste un deceniu. Care sunt secretele longevitatii dumneavoastra in aceasta functie? Cu ce provocari se va confrunta ARB in orizontul de timp urmator?

 Radu Gratian Ghetea: Consider ca implicarea directa si nemijlocita in solutionarea problemelor si atingerea obiectivelor propuse a asigurat continuitatea mandatului. Obiectivul principal al Asociatiei este reprezentarea si apararea drepturilor si intereselor membrilor sai, ARB devenind una dintre cele mai puternice asociatii profesionale din Romania prin implicarea constanta a membrilor sai, prin intermediul specialistilor din banci care fac parte din cele 23 de comisii tehnice ale ARB. Provocarile comunitatii bancare de ordin legislativ sunt prioritatile Asociatiei, astfel ca ARB va actiona conform prevederilor statutului propriu si legislatiei in vigoare in vederea solutionarii problemelor ridicate de bancile membre.

ARB este un veritabil partener de dialog in relatia cu autoritatile romane, Fondul Monetar International, Comisia Europeana, Banca Mondiala si alte organisme interne si internationale, fiind membra a Federatiei Bancare Europene, a Consiliului European al Platilor, a Federatiei Ipotecare Europene si a altor organisme internationale.

Reporter: In final, am dori sa transmiteti cateva ganduri viitoarelor generatii de bancheri, aflate acum pe bancile scolilor.

Radu Gratian Ghetea: Consider ca viitoarele generatii de bancheri au avantajul de a asista si prelua informatii de la bancherii actuali despre expansiune, mentenanta si redimensionare, avand in vedere procesul de formare a sistemului bancar romanesc care este relativ tanar si provocarile induse de criza, precum si impactul acestora.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *