web analytics

Gandire economica

DESPRE BANCI Sine ira et studio… (1)

1603020733_laurentiu_mitrache_leumi-bank

Laurentiu MITRACHE

In vara anului 1346, tatarii asediatori ai coloniei genoveze din cetatea Caffa, Crimeea, pentru a infrange rezistenta eroica a genovezilor, au inceput sa catapulteze peste zidurile cetatii cadavrele propriilor soldati, decedati din cauza ciumei bubonice. Masura a fost eficienta: genovezii s-au urcat in corabii, cu destinatia Messina, in Sicilia. In octombrie 1347 au aparut primele cazuri de boala in Messina. In ianuarie, boala si-a sem nalat prezenta in Genova. Au urmat Marsilia, Valencia, Venetia, Pisa, Florenta. In vara, ciuma era la Paris, iar in 1349 invadase insulele britanice, estul Germaniei si penin sula balcanica. In 1350, Danemarca, Suedia si Rusia au fost afectate la randul lor… Reactiile populatiei au fost extreme de diferite, variind de la panicasi reactii violente la masuri judicioase. Credinta generala era aceea ca Dumnezeu ii pedepsea pe oameni pentru pacatele lor. Grupuri mari de cetateni au recurs la autofla gelare, dar, in acelasi timp, s-au cautat – si gasit! – tapi ispasitori: leprosii au fost izgoniti din asezari, evreii au fost acuzati ca ar fi otravit apa. In septembrie 1348, sub tortura, s-au obtinut probele necesare impotriva evreilor, la Chillon, dandu-se semnalul pentru pogromuri: la Basel, evreii au fost inchisi in custi de lemn si arsi de vii, scene similare avand loc la Stuttgart, Ulm, Speyer si Dresda. Doua mii de evrei au fost masacrati la Strasbourg, iar in Mainz douasprezece mii!

Cum sa te bucuri de viata in timp ce planifici

Stefan Alexandrescu

Stefan ALEXANDRESCU

consultant in strategie de comunicare si resurse umane

“Failing to plan is planning to fail”

Steven Covey

Exista, in viata fiecarei persoane, un numar de comportamente despre care stie ca sunt sanatoase, dar nu sunt practicate. Asadar, exista un “trebuie” care este atasat mai intens sau mai putin pentru anumite actiuni, pentru ca “asa e bine”. Scuzele cele mai frecvente si acceptabile social pentru care acestea nu se produc sunt: “n-am timp”, “n-am bani” si “am sa fac mai tarziu”. Adevarurile cele mai frecvente, dar mai greu acceptabile social, sunt: “nu stiu”, “nu vreau sa invat”, “nu-mi pasa” si “n-am chef”.

Asadar, desi este just ca nu avem resurse suficiente sa facem tot ce credem ca ar trebui sa facem, la fel de just este ca fiecare obtine satisfactii si rezultate in functie directa de cum isi gestioneaza resursele pe care le are.

Boala falselor criterii de promovare

Zemanta Related Posts Thumbnail

Cristian POPESCU – prodecan FEAA, Universitatea “Al. I. Cuza” Iasi

Se discuta acum, pentru a n-a oara, despre criteriile de promovare si abilitare a profesorilor din universitati. Am primit un draft cu propuneri. Ma asteptam sa fie mai exigente decat cele de pana acum, dar am constatat ca, de fapt, sunt draconice. Se pare ca, in goana dupa mult dorita performanta, s-a ales calea cea mai daunatoare: supra-reglementarea. Comisia CNATDCU, cea care stabileste criteriile, considera ca, prin inasprirea conditiilor, profesorii vor deveni mai buni. Este, evident, o necunoastere a modului in care functioneaza natura umana. Mises, unul dintre marii specialisti in comportament uman, spunea ca o regula impusa nu conduce decat la gasirea unor noi solutii si nu la rezolvarea problemei. Ca sa fiu mai explicit, atunci cand, intr-un parc, administratorul nu face  o alee pe drumul cel mai scurt intre punctul de intrare si cel de iesire, trecatorii  isi vor croi propria lor alee, trecand peste spatiul verde. Asa e si aici. Reglementarea si criteriile restrictive nu vor rezolva o problema ci vor conduce la gasirea unor noi solutii pentru atingerea obiectivelor indivizilor interesati.

Capitalul in secolul XXI – o abordare controversata

Coperta Capitalul in secolul XXI

Bogdan CAPRARU

Caracterizata de Paul Krugman “Cartea ce va schimba modul in care percepem societatea si in care gandim economia”, lucrarea lui Thomas Piketty intitulata “Capitalul in secolul XXI este o carte “altfel”! Ca urmare, a iscat controverse mari in randul unor categorii de cititori. Mai mult decat atat, in scurt timp de la publicare, au aparut alte lucrari “anti-Piketty”. Asta face cartea si mai atractiva de citit! Esenta cartii se bazeza pe ideea ca in actuala societate, inegalitatea si concentrarea de avere creeza probleme grave. Autorul nu se declara cu totul impotriva inegalitatti, ci doar daca aceasta inegalitate nu este justificata. Pledoaria sa se indinde de-a lungul a mai bine de 800 de pagini. Meticulos, autorul isi fundamenteaza discursul bazat pe gandirea economica de pana in prezent si pe baze de date care merg pana in secolul al XIX-lea. De asemenea, munca sa de cercetare a vizat si folosirea unor surse din literatura, in special romanul secolului al XIX-lea, pentru a aduna date despre nivelul de viata si averile diferitelor grupe sociale din Marea Britanie si Franta (in special Jane Austen si de Balzac).

Este Fondul Monetar International mai tolerant cu statele pe care le finanteaza?

ionut.balan

Dupa decenii in care a fost criticat pentru duritatea reformelor impuse, si-a modificat FMI realmente practicile de imprumut? Este intrebarea pe care si-o pun, intr-un editorial din Washington Post, trei universitari de la Oxford, Cambridge si Waikato.

Diferenta dintre gandirea critica si gandirea competitiva, partea II

Stefan Alexandrescu

Stefan ALEXANDRESCU

consultant in strategie de comunicare si resurse umane

Dupa prima parte a articolului, de luna trecuta… cred ca ar fi corect sa afirm ca orice scop al gandirii competitive se incadreaza in una din cele patru categorii. Acum, insa, pentru a demonstra ca gandirea critica este o abilitate ce poate fi dezvoltata separat de gandirea competitiva/cooperativa, va voi exemplifica, pentru fiecare categorie, cazuri in care gandirea critica este folosita corect, respectiv gresit.

Depolitizarea economiei politice: SUA vs zona euro

ionut.balan

Ionut BALAN – bloguluibalan.ro

Presedintele Fed Minneapolis, Neel Kashkari, spunea recent ca se infiinteaza noi locuri de munca in Statele Unite, dar ramane de vazut daca inflatia si cresterea economica se vor plasa in jurul nivelului de 2%. In aprilie, s-au infiintat 160.000 de joburi, mai multe decat se astepta presedintele Fed, Janet Yellen, ce a indicat nivelul de pana in 100.000 ca fiind suficient, dar asta se pare ca nu permite neaparat incadrarea in obiective. De aceea, Kashkari sugereaza ca ar fi potrivita o politica monetara acomodativa. Fed sa vada mai intai ceea ce se intampla si abia apoi sa ia o decizie in privinta dobanzii-cheie. El induce, practic, cam aceeasi idee vehiculata pe acest blog, ca desi se creeaza locuri de munca, impactul in cresterea PIB si inflatie este sub cel asteptat, fiindca regruparea fortei de munca se face in ramuri ce genereaza valoare adaugata redusa.

Diferenta dintre gandirea critica si gandirea competitiva, partea I

Stefan Alexandrescu

Stefan ALEXANDRESCU

consultant in strategie de comunicare si resurse umane

Gandirea critica este vazuta ca o calitate, cel mai cautat mod de gandire in procesul educativ.

Gandirea competitiva este de asemenea apreciata, mai ales in cadrele economiei si culturii.

Chiar daca gandirea critica si gandirea competitiva pot merge mana in mana, nu depind una de cealalta si nici nu pot fi considerate ca fiind una mai buna decat cealalta. Exista o uriasa greseala de interpretare a acestor cuvinte in modalitatea de gandire a celor care folosesc aceste concepte.

Unii ar putea asocia gandirea competitiva cu darwinismul social, dar de fapt conceptul il precede pe Darwin, deci asocierea competitivitatii cu o regula naturala care se aplica tuturor oamenilor, reprezinta o greseala uriasa. Si totusi, care sunt scopurile competitiei?