web analytics

Gandire economica

Obiceiurile productive ale unui liber-profesionist

Stefan Alexandrescu

Stefan ALEXANDESCU

consultant in strategie de comunicare si resurse umane

Faptul ca sunt liber-profesionist inseamna, roughly, ca “daca nu muncesc, nu mananc”. Asadar, nu-mi permit sa aman, sa refuz clienti sau oportunitati din motive personale. Cu toate acestea, un lucru clar pe care il incurajez, din propria experienta, la clientii mei, este ca nu ai nevoie sa fii sclavul programului tau si mai ales, nu trebuie sa lasi pe altcineva sa-ti faca programul. Sa ne intelegem. Nu faci vanzari, nu ai bani. Banii se castiga cel mai adesea din vanzari. Candidatul ii vinde recrutorului ideea ca el va fi angajatul potrivit. Seful ii vinde angajatului ideea ca va fi superiorul de treaba. Colegii ii inspira noului angajat ideea ca vor face buna echipa impreuna. El le vinde tututor ideea ca merita sa ramana in pozitie. Eu vand clientilor mei ideea ca pot sa ii sprijin sa faca orice isi propun ei mai bine decat deja o fac. Ei vand mai departe clientilor solutiile de care au nevoie. Dar omul nu a fost facut pentru bani, si nici pentru slujba. Omul nu a fost facut pentru telefon, telefonul a fost facut pentru om!

Cu siguranta, draga colectivitate, de la un liber-profesionist cu verva

Stefan Alexandrescu

Stefan ALEXANDESCU

consultant in strategie de comunicare si resurse umane

Antreprenorul american Lawrence Levels argumenteaza de ce pana in 2035, pe Pamant vor trai peste 1 miliard de nomazi digitali (1), adica liber-profesionisti si antreprenori care vor calatori ca stil de viata, lucrand de oriunde la afacerile lor online.

Ca liber-profesionist eu insumi si lucrand cu alti liber-profesionisti, am devenit preocupat in ultima vreme cu privire la care sunt provocarile pe care trebuie sa le infrunte pe mai multe planuri acesti liber-profesionisti in contextul societatii romanesti.

Horia Rusu, un nemuritor!

ionut.balan

Ionut BALAN – bloguluibalan.ro

Un studiu al Fundatiei Horia Rusu arata ca 91% din romani cred ca statul ar trebui sa asigure un job pentru toti cei care doresc sa munceasca, 93% – ca statul trebuie sa controleze preturile, 97% – sa asigure servicii de sanatate pentru cei bolnavi,  99% – sa asigure un standard decent de viata pentru cei in varsta, iar 90% – sa asigure o locuinta decenta pentru cei care nu-si permit una.

Cum sa publici anunturi de angajare

Stefan Alexandrescu

Stefan ALEXANDESCU

consultant in strategie de comunicare si resurse umane

“Angajam secretara pe post de assistant manager. Varsta perfecta e 20. Experienta minima ceruta e 25 de ani.”

Exista doua categorii de profesionisti care ar putea fin interesati de acest articol. Prima este, desigur, constituita de beneficiarii anuntului de angajare. Cealalta categorie este a furnizorilor de anunturi de angajare.

Scopul de a publica un anunt de angajare este a media un mesaj intre emitator si receptor. Destul de simplu, nu? In teorie, chiar este. Dar sa ne gandim putin la definitie.

Ajustarea TVA a redus supraindatorarea populatiei

ionut.balan

Ionut BALAN – bloguluibalan.ro

Doar 3% dintre deponentii romani detin 60% din totalul economisirilor populatie, ceea ce face sa se traga concluzia ca veniturile populatiei au o disparitate mai ridicata fata de media europeana, fapt ce se reflecta si in structura depozitelor bancare. Si ca e necesara o micsorare a inegalitatilor sociale pentru obtinerea de crestere economica sustenabila..

De la virtuti sociale la virtuti economice

Stefan Alexandrescu

 

Stefan ALEXANDRESCU

consultant in strategie de comunicare si resurse umane

Motto:

“Daca iti permiti sa crezi ca poti pierde putini bani, vei ajunge sa pierzi multi”

Societatea romaneasca, din punct de vedere economic, experimenteaza capitalismul, intr-una din formele sale specifice in tarile din spatele fostei Cortine de Fier. Una din trasaturile capitalismului este ca oamenii contracteaza credite, isi asuma imprumuturi, cu scopul de a realiza activitati economice. Unii fac investitii, planificand sau sperand sa obtina un sistem functional profitabil, din care sa isi acopere cheltuielile curente, datoriile si sa obtina un surplus satisfacator pentru munca investita (impreuna cu banii). Se stie, daca iti recuperezi doar investitia, inseamna ca muncesti pe gratis. Altii cheltuie, acoperind bunuri si servicii de consum care nu le aduc alte capitaluri materiale, ci satisfactia unor experiente. In cele din urma, ceea ce poate parea initial o cheltuiala poate sa se dovedeasca in cele din urma o investitie, iar ceea ce poate sa fie initial o investitie se dovedeste a fi o cheltuiala. Mai curand se intampla a doua.

DESPRE BANCI Sine ira et studio… (2)

1603020733_laurentiu_mitrache_leumi-bank

Laurentiu MITRACHE

Recentele dezbateri care anima de luni de zile societatea romaneasca au ca punct de pornire natura si continutul relatiilor creditor-debitor si consemneaza grave acuze privind compor tamentul lipsit de etica, ideal definita de animatori undeva la granita utopicului, al bancilor. Principalul repros adresat bancilor comer ciale este explicit legat de activitatea acestora de acordare a creditelor, astfel incat apare ca justificata intrebarea privind intelegerea co recta si completa a acestei activitati bancare. Fara a da nume si fara a fi necesar acest lucru – evidenta fiind demonstrata de invitatii parlamentari si avocati ai televiziunilor sau de exprimarea acestora in mediul public – natura si continutul actului creditarii consti tuie aspecte tratate cu atata superficialitate incat putem sa-l parafrazam fara a gresi pe Eminescu care, in calitatea sa de jurnalist politic la Timpul, o fi asistat la nenumarate dezbateri similare: «Non idem est si duo dicunt idem!». Chiar asa: atunci cand se vor beste de credite, au toti vorbitorii o reprezentare identica a subiectului?

Politica macroprudentiala si riscul bancar in Europa Centrala si de Est: rolul strategiilor de afaceri ale bancilor

plescau

Ioana PLESCAU

Macroprudentialitatea, sau a fi prudenti la nivel macro, este unul dintre subiectele de interes pe care recenta criza financiara le-a adus in linia din fata a dezbaterilor atat la nivel academic, cat si la nivel practic, al reglementatorilor. Ne propunem o analiza a relatiei dintre politica macroprudentiala si riscul si stabilitatea bancara, cu accent asupra factorilor care influenteaza aceasta relatie. Studiul nostru are in vedere un esantion de 132 banci comerciale, listate si nelistate, din Europa Centrala si de Est, esantion care este analizat pentru perioada 2005-2011. Rezultatele obtinute converg spre ideea ca inasprirea reglementarilor macroprudentiale conduce la scaderea stabilitatii bancare, dar si a profitabilitatii acesteia, conducand, insa, la cresterea volumului creditelor neperformante si a provizioanelor de risc asociate acestora. Studiul a fost elaborat in cadrul proiectului Banking Risk and Financial Stability in Emerging Economies: The Role of Governance and Regulation, PN-II-RU-TE-2014-4-0443 finantat de CNCS – UEFISCDI, avdand ca autori pe Andries Alin., Plescau Ioana., Stoica Ovidiu.