web analytics

Finante

DESPRE BANCI: “SINE IRA ET STUDIO”… (3)

1603020733_laurentiu_mitrache_leumi-bank

Laurentiu MITRACHE

“Creditarea bancara” ca o activitate de sine statatoare nu a existat practic inainte de 1990, dintr-un motiv foarte simplu: statul era concomitent, in cazul persoanelor juridice, si “banca” si “client” si “creditor” si “creditat” si “imprumutator” si “imprumutat”! Planul Unic de Dezvoltare Economico-Sociala tinea loc de incredere, atat acordarea unui credit, cat si solicitarea lui fiind obligatorii prin lege! In ceea ce priveste persoanele fizice, incre derea era inlocuita cu succes de birocratie, in conditiile in care mai puternica decat dreptul la munca era obligatia de a munci, astfel incat veniturile erau asigurate iar creditorul, fiind chiar sursa acestor venituri, nu avea nici o problema in a retine ratele si dobanda fara nici o zi intarziere.

Ajustarea TVA a redus supraindatorarea populatiei

ionut.balan

Ionut BALAN – bloguluibalan.ro

Doar 3% dintre deponentii romani detin 60% din totalul economisirilor populatie, ceea ce face sa se traga concluzia ca veniturile populatiei au o disparitate mai ridicata fata de media europeana, fapt ce se reflecta si in structura depozitelor bancare. Si ca e necesara o micsorare a inegalitatilor sociale pentru obtinerea de crestere economica sustenabila..

De la virtuti sociale la virtuti economice

Stefan Alexandrescu

 

Stefan ALEXANDRESCU

consultant in strategie de comunicare si resurse umane

Motto:

“Daca iti permiti sa crezi ca poti pierde putini bani, vei ajunge sa pierzi multi”

Societatea romaneasca, din punct de vedere economic, experimenteaza capitalismul, intr-una din formele sale specifice in tarile din spatele fostei Cortine de Fier. Una din trasaturile capitalismului este ca oamenii contracteaza credite, isi asuma imprumuturi, cu scopul de a realiza activitati economice. Unii fac investitii, planificand sau sperand sa obtina un sistem functional profitabil, din care sa isi acopere cheltuielile curente, datoriile si sa obtina un surplus satisfacator pentru munca investita (impreuna cu banii). Se stie, daca iti recuperezi doar investitia, inseamna ca muncesti pe gratis. Altii cheltuie, acoperind bunuri si servicii de consum care nu le aduc alte capitaluri materiale, ci satisfactia unor experiente. In cele din urma, ceea ce poate parea initial o cheltuiala poate sa se dovedeasca in cele din urma o investitie, iar ceea ce poate sa fie initial o investitie se dovedeste a fi o cheltuiala. Mai curand se intampla a doua.

DESPRE BANCI Sine ira et studio… (2)

1603020733_laurentiu_mitrache_leumi-bank

Laurentiu MITRACHE

Recentele dezbateri care anima de luni de zile societatea romaneasca au ca punct de pornire natura si continutul relatiilor creditor-debitor si consemneaza grave acuze privind compor tamentul lipsit de etica, ideal definita de animatori undeva la granita utopicului, al bancilor. Principalul repros adresat bancilor comer ciale este explicit legat de activitatea acestora de acordare a creditelor, astfel incat apare ca justificata intrebarea privind intelegerea co recta si completa a acestei activitati bancare. Fara a da nume si fara a fi necesar acest lucru – evidenta fiind demonstrata de invitatii parlamentari si avocati ai televiziunilor sau de exprimarea acestora in mediul public – natura si continutul actului creditarii consti tuie aspecte tratate cu atata superficialitate incat putem sa-l parafrazam fara a gresi pe Eminescu care, in calitatea sa de jurnalist politic la Timpul, o fi asistat la nenumarate dezbateri similare: «Non idem est si duo dicunt idem!». Chiar asa: atunci cand se vor beste de credite, au toti vorbitorii o reprezentare identica a subiectului?

Politica macroprudentiala si riscul bancar in Europa Centrala si de Est: rolul strategiilor de afaceri ale bancilor

plescau

Ioana PLESCAU

Macroprudentialitatea, sau a fi prudenti la nivel macro, este unul dintre subiectele de interes pe care recenta criza financiara le-a adus in linia din fata a dezbaterilor atat la nivel academic, cat si la nivel practic, al reglementatorilor. Ne propunem o analiza a relatiei dintre politica macroprudentiala si riscul si stabilitatea bancara, cu accent asupra factorilor care influenteaza aceasta relatie. Studiul nostru are in vedere un esantion de 132 banci comerciale, listate si nelistate, din Europa Centrala si de Est, esantion care este analizat pentru perioada 2005-2011. Rezultatele obtinute converg spre ideea ca inasprirea reglementarilor macroprudentiale conduce la scaderea stabilitatii bancare, dar si a profitabilitatii acesteia, conducand, insa, la cresterea volumului creditelor neperformante si a provizioanelor de risc asociate acestora. Studiul a fost elaborat in cadrul proiectului Banking Risk and Financial Stability in Emerging Economies: The Role of Governance and Regulation, PN-II-RU-TE-2014-4-0443 finantat de CNCS – UEFISCDI, avdand ca autori pe Andries Alin., Plescau Ioana., Stoica Ovidiu.

Eficacitatea politicilor adoptate in tari din Europa Centrala si de Est

iesan-muntean

Florentina IESAN – MUNTEAN

Gravitatea evenimentelor din 2008 a determinat autoritatile publice sa adopte o serie de masuri exceptionale. Prima, si cea mai controversata masura, a fost reprezentata de decizia autoritatilor americane de a nu interveni in cazul Lehman Brothers, pentru a da un exemplu celorlalti giganti financiari. Colapsul bancii de investitii a cauzat extinderea crizei la nivel global, datorita expunerii sale globale (peste 7000 de entitati in peste 40 de tari)[i].

Studiu BCR: 57% dintre adolescenti sunt clienti ai unei banci, iar 40% fac plati online

BCR.erste2

Studiul “Perceptia tinerilor despre sistemul bancar din Romania“, realizat de Banca Comerciala Romana (BCR), ofera o imagine despre nivelul actual de cunostinte si comportamentul tinerilor din Romania, in raport cu institutiile financiare.

Nimic fara banci

ionut.balan

Ionut BALAN – bloguluibalan.ro

Criza a accentuat, in randurile publicului larg, unele prejudecati negative la adresa bancilor. De la a critica justificat unele aspecte negative s-a ajuns la a se pune exclusiv in carca sistemului bancar toate relele recesiunii, precum si dificultatea de a iesi din ea. Printre altele, s-a repetat pana la satietate ca bancherii iti dau umbrela cand e soare si ti-o iau inapoi cand ploua (dau imprumuturi cu usurinta cand economia creste si inaspresc conditiile de creditare cand vine criza, agravand-o) si ca bancile pun costurile creditelor neperformante, acordate rau-platnicilor, in sarcina debitorilor disciplinati.