web analytics

Carbunele de Valea Jiului – un zbucium necurmat

Ionel Timisan Ionel TIMISAN

“Salvati mineritul, salvati Valea Jiului!” – asa incep adesea sloganurile de protest a celor pentru care Valea Plangerii reprezinta un cat de mic punct de interes. Fie ca sunt localnici, pensionari, tineri sau fie chiar si oameni de natura politica – toti sustin ca isi doresc ca mineritul din Valea Jiului, sa se pastreze si ca zona este indreptatita la o a doua sansa. Dar la vorbele anterior amintite: “Salvati mineritul, salvati Valea Jiului!” – in curand, vom putea raspunde intr-un mod simplu: “Dar NU mai avem ce salva…”.

Pe langa aceasta mare de oameni si figuri, ce elogiaza huila de pe langa Jiu, se perinda personaje a caror vointa si prioritate nu o mai reprezinta exploatarea din vale iar din cuvintele “Strategia Energetica Nationala” nu mai putem sa extragem decat un mare semn de intrebare. Rezultatul poate fi observat in spirala descendenta pe care se afla economia din Valea Jiului. Mineritul este, de multi ani, pata neagra de carbune de pe obrazul fiecarei guvernari, pata ce acum nimeni nu o mai doreste. Pata ce a devenit un izvor sigur de acuze si reprosuri, si sursa constanta de temeri si vise spulberate.

Cercetatorii si specialistii in energie si minerit, sub umbrela aceluiasi workshop.

In cadrul workshop-ului “Exploatarea resurselor minerale conventionale in contextul dezvoltarii durabile” din 18 – 19 Aprilie, ce a avut loc la Petrosani, concluziile si propunerile aduse de specialistii din Romania, au fost urmarite cu atentie de audienta selecta ce a fost prezenta.

Documentele din cadrul workshop-ului, realizate in mare parte de catre cadre universitare, doctori si ingineri cu experienta in minerit, au abordat problema mineritului dintr-o serie intreaga de puncte, ei punand in vederea celor prezenti, solutii la problemele cu care se confrunta mineritul din Valea Jiului.

Cu o participare aleasa si cu figuri de marca, workshop-ul de la Petrosani s-a desfasurat cu participanti ce au reprezentat: INSEMEX Petrosani, Academia de Stiinte Tehnice din Romania, Universitatea de Petrol si Gaze din Ploiesti, ICSITPML Craiova, Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei, Universitatea din Petrosani,Societatea Nationalã de Inchideri de Mine Valea Jiului Petrosani, ICPM Petrosani, Societatea Nationalã a Huilei Petrosani, Fundatia pentru Dezvoltare Bazatã pe Cunoastere, Academia Oamenilor de Stiintã din Romania si Inspectoratul Judetean de Politie Hunedoara, dar si reprezentanti din Ministerul Energiei si cel al Economiei.

La finalul evenimentului, propunerile aduse, fiind luate in vederea unei analize mai atente si a unor posibile puneri in aplicare a acestora. De comun acord s-a convenit ca lucrarile si sinteza workshop-ului sa se publice intr-un buletin stiintific, care va aparea pana la sfarsitul lunii iunie 2013.

Cu asa o participare, la finalul workshop-ului, parerile nu s-au lasat asteptate. Audienta a apreciat solutiile propuse ca fiind aplicabile, viabile si optimiste dar a caror succes si punere in practica, depinde de vointa politica. Vointa politica ce, din nou, va gasi si va invoca aceeasi scuza clasica, lipsa banilor si lipsa investitorilor…

Iar daca guvernul nu poate, pot altii.

Conform declaratiilor facute la Deva, Luni – 20 Aprilie, de Directorul Complexului Energetic Hunedoara – Daniel Andronache, Compania Nationala de Electricitate din China si China Coal si-au anuntat dorinta si intentia de investi in Valea Jiului. Acestia doresc sa investeasca aproximativ 300 de milioane de euro in instalatia de desulfurare si in retehnologizarea de la Termocentrala Mintia iar alti 60 de milioane de euro pentru unitatile miniere viabile, banii urmand a fi rambursati in termen de 20 de ani, cu o dobanda de 2 la suta. Tot chinezii ar putea fi cei care vor investi in construirea de microhidrocentrale in cadrul Complexului Energetic Hunedoara si intr-un grup pe gaz la Mintia, astfel incat pretul pe megawattul produs de complex sa ajunga la 35-40 de euro. Informatii conform Mediafax.

In tot acest timp, minele neviabile isi pastreaza statutul iar soarta acestora devine pecetluita. Asa cum rezulta si din declaratiile facute de Directorul CEH – Daniel Andronache, posibilii investitori de origine chineza, sunt interesati sa investeasca in Valea Jiului dar nu si in minele neviabile ( Uricani, Paroseni si Petrila). Aceste vesti avand ca rezultat, intarirea semnului de intrebare ce dainuie asupra viitorului economic a acestor zone monoindustriale.

In paralel, noutatile venite de la cele trei mine neviabile, nu sunt incurajatoare, informatiile fiind dupa cum urmeaza:

  • Productia a fost oprita temporar la minele neviabile din Valea Jiului, datorita faptului ca din partea CEH a fost emis un refuz in a mai prelua carbunele extras de la minele neviabile din cadrul Societatii Nationale de Inchideri Mine Valea Jiului. Motivul prezentat fiind stocul mult prea incãrcat al Complexului. Ulterior, Conducerea Societatii Nationale de Inchideri de Mine Valea Jiului SA a notificat Consiliul Concurentei cu privire la pretul mic la care Complexul Energetic Hunedoara este de acord sã cumpere huila de la minele aflate in program de inchidere.
  • La Paroseni, ca rezultat al neintelegerii la nivel de pret intre oficialii celor doua parti anterior mentionate, minerii din schimbul al doilea au declansat pe 10 Mai un protest spontan. Iar aproximativ 100 de ortaci s-au blocat in subteran, nemultumiti de faptul ca sunt obligati sa isi intrerupa activitatea de productie. Ulterior protestul a fost suspendat, spiritele detensionate iar productia a fost reluata.
  • La Petrila, se fac pregatirile pentru demolarile ce vor urma pentru inchiderea E.M. Petrila. Consiliul local urmeaza sa se pronunte vizavi de viitoarea demolare a cladirilor din cadrul E.M Petrila, cladiri ce sunt trecute in patrimoniul primariei locale.
  • La Uricani, primeste amanare dosarul exploziei de la E.M. Uricani, accident in care si-au pierdut viata 5 persoane. Dosar in care patru fosti sefi ai E.M. Uricani, au fost trimisi in judecata de procurori, pentru ucidere din culpa, in cazul accidentului de la Mina Uricani din 2011. Fiind stabilit un nou termen de judecare – 18 Iunie 2013.
  • Camera Deputatilor a respins, Miercuri – 29 Mai 2013, cu 67 voturi “pentru”, 218 “impotriva” si 9 abtineri, motiunea simpla initiata de PPDD si sustinuta si de PDL, intitulata “Scapati mineritul din Valea Jiului de norocul rau al conducerii bicefale Vosganian-Nita”.

Turismul schiopateaza si el prin Vale.

Turismul este apreciat de catre figurile locale ca fiind noua speranta vizavi de imbunatatirea nivelului de trai din Valea Jiului. Statiunile Parang, Valcan, Straja si M-tii Retezat sunt puncte de atractie ce aduc in fiecare sezon rece, numere insemnate de turisti si vizitatori. Dar, din pacate, lipsa banilor si lipsa investitorilor, este bariera de care nu reuseste sa treaca nici potentialul turism din Valea Jiului, el lasandu-se mai mult dorit si asteptat decat prezent. In ciuda potentialului de care da dovada zona, fondurile au fost stopate pentru domeniile schiabile din Valea Jiului iar statiunile din aceasta zona au ramas plafonate la un nivel mediu de calitate pentru turisti.

Proiectul de transformare a Exploatarii Miniere Aninoasa intr-o mina-muzeu s-a lovit de un zid de beton la inceputul anului. Un proiect interesant, cel putin la nivel national, nu a mai primit sustinere si finantarea de 2 mil. euro de care avea nevoie. Guvernul Romaniei a amanat in mod repetat alocarea fondurilor ce trebuiau asigurate de partea romana, urmand ca mai tarziu, Banca Mondiala sa opreasca finantarea, drept consecinta.

Exploatarea Miniera din Petrila are si ea prevazuta in planurile de viitor, aceeasi transformare intr-o mina-muzeau, ca si in cazul E.M. Aninoasa. Din pacate, primii pasi facuti in acest sens sunt mult prea timizi si mult prea departe de o transformare sigura a minei intr-o mina-muzeu.

Cele doua proiecte de transformare a minelor in mine-muzeu, nu reusesc sa castige foarte multa sustinere din partea celor implicati si nici din partea cetatenilor. Doua dintre motivele pentru care aceasta sustinere lipseste, se datoreaza lipsei de incredere in acest tip de muzee si a lipsei de profesionalism cu care sunt tratate aceste proiecte. In Municipiul Petrosani existand deja un Muzeu al Mineritului, muzeu ce nu are un numar insemnat de vizitatori la nivel anual dar si a carui dotare si promovare, sunt modeste.

Solutie la aceste risc este construirea si dezvoltarea unui muzeu de nivel international dedicat mineritului. Un muzeu care sa atraga vizitatori si de peste granita, nu doar de la nivel local. Un exemplu de acest tip fiind Muzeul Minier German din Bochum, muzeu ce are aprox. 400.000 de vizitatori anual si care poate fi un model de urmat si la nivel de Valea Jiului.

Din punct de vedere economic, nici promovarea traditiilor momarlanilor din Valea Jiului, nu are un succes palpabil. Incercarile de acest timp sunt izolate si neatractive pentru localnici iar ecourile acestor stradanii nu sunt auzite foarte departe. Mai atrasi de traditiile locale se dovedesc a fi strainii care apreciaza la un alt nivel conservarea porturilor, obiceiurilor si a diverselor unele si obiecte din stramosi. Potentialul de dezvoltare in aceasta directie fiind prezent, este necesara doar o unificare si o concetrare a fortelor din partea factorilor de decizie de la nivel de Valea Jiului.

Alte alternative?

Daca carbunele nu reuseste sa asigure siguranta si certitudinea zilei de maine, ce alternative sunt pentru Valea Jiului? Solutiile menite sa imbunatateasca economia locala si sa stopeze depopularea continua, ar trebui cautate in orice alta directie. Turismul pastrandu-si potentialul in continuare dar acesta fiind doar una dintre solutii.

Cum transformi o zona defavorizata intr-una de succes? O transformi in “paradis”.

Atragerea investitorilor catre Valea Jiului este cea mai sigura cale de a contribui la imbunatatirea situatiei generale a economie locale (vezi investitiile din domeniul confectiilor realizate in Mun. Lupeni). Dar ca acesti investitori sa aleaga un loc de desfasurare a afacerilor, trebuie ca zona sa devina atractiva din punct de vedere economic si investitional. Pe langa forta de munca ieftina din Valea Jiului, motivarea investitorilor trebuie vina sub forma unei sustineri reale si a unor propuneri concrete. Atractivitatea zonelor fiind in crestere acolo unde se aplica scutirea semnificativa sau totala a investitorilor de la plata impozitelor si/sau a taxelor de diverse forme, acordarea de facilitati si dotari, scutirea partiala sau totala de la plata impozitelor pe salarii, acordarea gratuita de asistenta, informare si consultanta de specialitate, etc..

Introduse intr-o strategie concreta pentru dezvoltarea economica a Vaii Jiului, acestea sunt si pot fi foarte bune argumente pentru a reloca sau infiinta businessul propriu in Valea Jiului. Incurajarea si stimularea dezvoltarii afacerilor in anumite zone cu grad ridicat de defavorizare fiind posibila prin crearea unui mediu predictibil si atractiv din punct de vedere fiscal/investitional. Deschiderea oficialitatilor catre acest tip de abordare fiind recomandata deoarece la nivel national/international dorinta de a investi exista, argumentele, increderea si motivarea lipsesc.

Concluzii.

Indiferent de masurile adoptate pe viitor, interventia de urgenta a factorilor de decizie din cadrul Guvernului Romaniei si al ministerelor de resort a devenit un prim-necesar dat fiind faptul ca se impune luarea unor masuri care sa asigure deblocarea situatiei economice de la nivelul Vaii Jiului. Situatia economica si sociala din Valea Jiului continua sa fie asezata pe un butoi de pulbere ce se afla in continua crestere iar efectele, in lipsa unor masuri si decizii concrete, nu pot fi decat anticipate cu ingrijorare…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *