web analytics

Cand democratia cade victima birocratiei

ionut.balan

Ionut BALAN – bloguluibalan.ro

Jurnalistul Florin Rusu scrie ca un sistem democratic e construit pe corpuri intermediare, iar politicienii sunt doar un varf al aisbergului. Nu ei sunt creatorii sistemului cum credeau cei care au demonstrat in strada, ci mai degraba creatia lui. La baza sistemului stau tehnocratii si functionari, care fac tot posibilul sa para indispensabili.
Cele spuse de Rusu pot fi probate prin aceea ca se intampla frecvent ca vointa poporului, manifestata prin alesi sa fie deturnata de functionari. Bunaoara, parlamentarii dau o lege si au tot dreptul legitim s-o faca, dar se vede ca actul normativ, aparut in Monitorul Oficial, nu se aplica. De ce? Pentru ca se asteapta instructiunile realizate de specialistii ministerului de resort. Si in multe cazuri acestia din urma interpreteaza legea cum considera ei, facand din ea un act nelegitim.
Asadar, atunci cand apar norme care schimba intentia Parlamentului si o lege se aplica potrivit precizarilor birocratilor se infirma vointa populara care sta la baza democratiei. Si dupa cum stiti, spre deosebire de noi, care avem legi si supralegi, exista state cu sisteme cutumiare.
Acolo nu se interpreteaza nimic, fiindca se stie cum sa se faca de zeci si sute de ani. Cutumele sunt reguli foarte apropiate de natural, ceea ce evita hazardul moral si selectia adversa. Va inchipuiti insa vazand aceste sisteme libere, cat de discretionar e condusa Romania?
Florin Rusu apreciaza ca sistemul nu e constituit din oameni, ci din institutii, reguli, formale si informale. stabilite de tehnocrati si functionari. Acest lucru imi aminteste de Napoleon ce a afirmat, exasperat, ca daca vrei sa rezolvi o anumita chestiune pui un om, daca nu, numesti o comisie.
Dar mai important este ca in Piata Universitatii din Bucuresti demonstrantii au repetat continuu ca avem nevoie de institutii puternice, care sa se lupte cu coruptia. Iar problema e ca exista un mare sac cu bani, ce, teoretic, apartine tuturor, dar care, de facto, e administrat de birocrati. Si mai avem un pool de investitii publice selectate discretionar de functionari, dat fiind ca statul, planificatorul central, nu are la dispozitie nici un mijloc de a afla apriori care sunt cele mai urgente nevoi ale consumatorilor, acest lucru neputandu-l face decat piata si doar aposteriori, care ii rasplateste cu profit pe antreprenorii de succes si ii penalizeaza cu faliment pe cei neinspirati.
Ce e de facut? Potrivit artizanului terapiei de soc din Polonia, Leszek Balcerowicz, daca avem doua economii de dimensiuni egale, cea in care avem mai multe intreprinderi mici este, proportional, reglata in mai mare masura de piata si contracte, si dirijata in mai mica masura prin intermediul directivelor ierarhice. Daca intr-o economie exista multe firme mici, numarul intreprinzatorilor este mare, iar cel al functionarilor – mic.
Este lesne de observat ca Romania are nevoie de mai putin stat, care redistribuie resursele, si de mai multa piata, care le aloca eficient si continuu. Daca in loc de 84% din profit realizat de 1% din companii, ar veni 95% de la 70%, care ar asigura 80% din cifra de afaceri, nu 35%, faptul ca ar fi mai multi intreprinzatori ar face structura economiei mai robusta. Mai multi participanti inseamna stabilitate, piata mai mare, mai multe evenimente, cresteri de volume si profit.
Este o eroare, deci, sa sustii – asa cum s-a repetat pana la insusire la tv in zilele fierbinti cand multimea umplea piata – ca statul sa fie reformat. El trebuie doar sa devina mai mic, rolul tehnocratilor si functionarilor – de care spune Florin Rusu ca reprezinta baza sistemului – sa scada, si sa se ocupe piata de alocarea resurselor.
Pentru ca atunci cand cei care fac stabilizarea nu se ating de privilegiile administratiei politizate, in special a celei din zona controlata de baronii locali, ce sa vezi? Politica fiscal – monetara controleaza consumul, cu ajutorul impozitelor explicite si implicite (inflatia), pana se ajunge la nivelul de echilibru cerut de macrostabilitate
Mai departe, politicienii de la guvernare sunt fericiti ca tehnocratii si functionarii aduc cererea la nivelul ofertei. Chiar daca natural e sa se gandeasca in termeni de stimulare a ofertei si a productivitatii, nu de reprimare a consumului, daca tot ni s-a atribuit calificativul de economie de piata functionala.
E clar ca politicile monetare si fiscale, care gestioneaza cererea agregata, sunt instrumente ce administreaza saracia, prin intermediului birocratilor. Iar romanii nu de asta au nevoie, ci de supraoferta de bunuri si de piete.
Iata ceea ce ar trebui sa se modifice, daca tot a pomenit presedintele Iohannis de schimbarea paradigmei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *