web analytics

Autoritatea de Supraveghere Bancara, de la necesitate la controverse

Norel Moise – Redactor sef Piata Financiara

Unul dintre ultimele proiecte legislative promovate prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului de catre Cabinetul Ponta 1 (e adevarat, intr-un moment in care acesta avea deja in buzunar functia de premier pentru urmatorii patru ani) este cea referitoare la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF). Masura in sine are si parti bune dar naste si controverse, mai mult sau mai putin indreptatite. In opinia mea era necesara o astfel de institutie care sa coordoneze supravegherea segmentelor de piata financiara in ansamblu. Simplificarea institutionala, daca se va reusi acest lucru, e un argument convingator pentru infiintarea ASF,  care va comasa intr-o singura institutie Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) si  Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Despre modul in care ea este creionata la acest moment ASF ar fi destule de spus, si nu numai de bine. Existau recomandari din partea BCE ca in tarile in care sistemele financiare nu sunt mari, cum e si cazul Romaniei, sa se unifice aceste supravegheri – o spune chiar Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Un prim repros care i se aduce proiectului promovat este lipsa unei consultari publice. El a aparut din neant pe site-ul Ministerului Finantelor si a fost promovat foarte rapid, nelasandu-se practic loc de dezbateri. Nu sunt nici pe departe adeptul exacerbarii polemicilor si as fi mai degraba de acord cu viteza de reactie a Executivului. Au existat contacte si colaborari cu Banca Nationala a Romaniei, cea care supravegheaza cea mai mare parte din sistemul financiar al Romaniei (90% din intermedierea financiara e asigurata de banci si IFN, institutii aflate sub umbrela Bancii Centrale), fapt care pentru mine reprezinta o buna premisa de viitor. Cu siguranta ca o antrenare in acest joc al dezbaterilor a unor persoane care vor fi vizate de noua organizatie ar fi generat numeroase polemici. Fiecare dintr cei implicati, si a caror autonomie urmeaza a fi stirbita substantial, ar fi incercat sa-si traga cat mai multe avantaje, exagerandu-si atat meritele cat si importanta. O astfel de consultare ar fi dus cu siguranta la o amanare nejustificata.

 Si totusi, unde-i urgenta?

E clar pentru toata lumea faptul ca se manifesta la nivel European si nu numai unele tendinte de integrare la nivelul pietelor financiare europene. Pe de alta parte insa, nu am putut intelege caracterul de urgenta al Ordonantei. Cel putin daca ne luam dupa ceea ce spun oficialii, nu ar exista nicio problema la nivelul sistemelor noastre financiare. Un eventual caracter de urgenta al masurii ar trebui sa vizeze limitarea manifestarii riscurilor la adresa stabilitatii sistemului financiar. Conform analizelor institutiilor abilitate sa evalueze stabilitatea financiara a Romaniei nu regasim motive de ingrijorare nici pe falia bancara, nici pe cea de intersectie a asigurarilor, pensiilor si fondurilor de investitii. Ele au  “resimtit contextul macroeconomic intern aflat inca in proces de consolidare, precum si pe cel international nefavorabil, fara a genera vulnerabilitati sistemice.”

Un alt fapt care ma face sa ma gandesc la ideea ca totusi poate ne-am miscat prea repede tine de contextul extern. Trebuie amintit faptul ca institutiile competente la nivel european cu supravegherea si reglementarea pietelor bancare, de asigurari si respectiv de capital sunt autonome si independente – Autoritatea Bancara Europeana (EBA), Autoritatea Europeana de Asigurari si Pensii Ocupationale (EIOPA) si Autoritatea Europeana pentru Piete de Capital (ESMA). Aceste autoritati europene, urmand modelul stabilit de Bruxelles in decembrie 2010, au reprezentanti in Comitetul European pentru Risc Sistemic (ESRB) de pe langa Banca Centrala Europeana (BCE), care are putere de decizie atunci cand apar riscuri sistemice ce pot destabiliza pietele financiare. Poate tendinta este de interconectare, dar nu stiu daca chiar trebuia sa luam startul printre primii!

Modelul, o alta controversa

Destul de controversat este si sistemul ales. Guvernul isi motiveaza demersul punctand ca “aceasta abordare este in concordanta cu viziunea europeana”. Problema este ca in cele 15 state date ca exemplu (Germania, Marea Britanie, Austria, Polonia, Danemarca, Finlanda, Suedia si Tarile Baltice), in 11 (Germania, tarile nordice, Olanda, Belgia, Polonia, Ungaria, Irlanda, Austria) tot sectorul financiar, inclusiv cel bancar, este supravegheat de o autoritate unica, independenta de Banca Centrala; in celelalte 4  supravegherea unica este concentrata la Banca Centrala, care monitorizeaza atat bancile, cat si restul sectorului financiar! Pentru a intregi tabloul trebuie sa spunem ca exista si state membre UE in care supravegherea prudentiala a pietelor este separata (Italia, Spania, Slovenia, Luxemburg).

Personal as fi mers pe exemplul celor patru, dat fiind faptul ca BNR a dovedit ca isi poate face treaba la nivel inalt, fara a i se putea aduce vreun repros, in mod fundamentat! Sa nu uitam ca noi romanii nu am dat un cent pentru salvarea vreunei banci, in timp ce alte state servite drept exemplu au cotizat consistent pentru astfel de masuri! Chair daca nu vad inca modalitatea concreta de implicare (dincolo de acordul pentru conducatori), o parte a mesajului premierului (“coordonare cu Banca Nationala”) imi lasa speranta ca totusi BNR va avea un cuvant greu de spus in ASF.

Se cauta eficienta

Unul dintre motivele invocate in scopul grabirii unificarii supravegherii este cresterea eficientei.

Cu siguranta s-a luat in calcul faptul ca la finele lui 2011 cele trei comisii vizate pentru contopire aveau 450 de angajati si deficite cumulate de 26 de milioane de lei, din cauza cheltuielilor mari cu salariatii! Ma intreb insa cum se va putea face aceasta economie. De crescut comisioanele si contributiile (sursele de venit ale CSA, CNVM si CSSPP)  e clar ca nu poate fi vorba! Sunt si asa mari, in comparatie cu cele similare din Europa. Chiar guvernul noteaza ca bugetul ASF va fi mai mic decat cel rezultat din cumularea celor trei. Ordonanta de constituire spune insa si ca ASF va prelua personalul celor trei si drepturile salariale aferente, in mod integral! Si atunci, prin ce inginerie matematico-financiara vor putea cobori cheltuielile, dat fiind faptul ca vor mai intra in ecuatie si 15 functii de rang inalt (capii ASF, ce nu pot fi din randul CSA, CNVM sau CSSPP), cu salariile de top aferente.

Aceasta problema a retribuirii membrilor va fi un motiv de disputa. In ASF se vor integra practic trei organizatii destul de dezechilibrate din punct de vedere al veniturilor. Nu degeaba cei din varf fac tot posibilul sa-si tina la secret salariile (imoral, in opinia mea, dar perfect legal). Iar la CSA  chair se castiga bani frumosi- probabil de aici si vocalitatea lor extrem de ascutita! Nici la CNVM nu-i rau, insa la CSSPP baremul e mult mai mic! Va fi destul de ciudat sa ai sub umbrela trei sefi de compartimente salarizati diferit. Pentru ca de muncit au foarte mult cu totii!

 Responsabilitate sub semnul intrebarii

O ultima temere este legata de responsabilitatea sefilor ASF. In opinia mea era imperios necesara introducerea unor constrangeri mai mari pentru cei 15 de la varf. Din pacate ordonanta stipuleaza faptul ca acestia nu vor putea raspunde civil sau penal pentru faptele lor decat daca se dovedeste ca au actionat cu rea-credinta. E vorba totusi de niste contracte de management, unde performanta trebuie platita iar lipsa ei e necesar sa fie penalizata! In contextul actual, cei 15 vor avea cate 5 ani de liniste in care nu vor face altceva decat sa se fereasca de incalcarea legii cu buna-stiinta! Iar aceasta responsabilitate ar trebui coborata si la nivelul sefilor de compartimente (fostele comisii).

Numai asa vor putea disparea din memoria romanilor episoade gen FNI-FNA, SAFI, etc. De altfel, chiar in aceste zile circula un zvon, nefondat in opinia mea, conform caruia unul din motivele unificarii supravegherii tine de platile ce vor trebui facute pentru pagubitii FNI (iertata fie-mi opinia, eu nu-i consider pagubiti pe cei care au riscat pentru imbogatire rapida! Dar asta nu scuza cu nimic CNVM!).

Ce va fi, vom vedea cel tarziu pe 15 martie, moment de la care ASF va intra in paine. Un bun punct de pornire l-ar constitui numirea in fruntea autoritatii a unui personaj din randurile tehnocratilor, fara vreo afiliere politica si asupra caruia sa nu planeze nicio suspiciune.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *