web analytics

Autofagia bugetara la romani

Ionel Bostan

Sistemul confuz de reglementare a salarizarii bugetarilor, mentinut pana la adoptarea legii unitare, a generat un numar coplesitor de conflicte colective vizand diferente pecuniare aferente ultimilor ani. Solutionarea acestora in instantele specializate, in multe cazuri in favoarea salariatilor din sistemul public, a pus Ministerul Finantelor Publice (MFP) in situatia de a nu putea nici pe departe onora platile aferente unor hotarari definitive si irevocabile. Adesea, sumele in discutie intreceau marimea bugetului alocat pentru salarii in anul curent la unele din institutiile al caror personal cerea, cu acte in regula, chiar si executarea silita a acestora. In cazul Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) s-a ajuns ca salariatii reclamanti sa solicite atat poprirea conturilor institutiei dar si executarea silita a sediului MCSI. Rezolvarea situatiei a presupus alocari suplimentare de bani publici. In consecinta, hotararile judecatoresti fiind definitive si irevocabile, s-a recurs la majorarea cu sume considerabile – prin HG – a bugetelor institutiilor in cauza.

In prima parte a anului ce tocmai da sa se incheie, impotriva MFP erau instituite numeroase proceduri de executare silita (de catre birourile executorilor judecatoresti), creandu-se un precedent serios pentru introducerea de noi actiuni similare. Amintim ca totalul datoriilor restante ale MFP catre bugetari, conform titlurilor executorii emise pana la finele anului precedent, depasea nivelul de 215 mil. lei. Incercand sa previna complicatiile si blocajele institutionale, Executivul, inca din anul 2009, a adoptat OUG nr. 71 (completata ulterior cu alte acte normative), prin care s-a stabilit ca plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2011, sa se realizeze dupa o procedura de executare aparte. Astfel, in anul 2012, autoritatile si institutiile publice debitoare au obligatia de a plati doar 5% din valoarea titlului executoriu. Acest lucru inseamna, pe total, 8,1 mil. lei. Numai pentru un trimestru (I), cuantumul fondurilor necesare pentru achitarea sumelor prevazute in titlurile executorii care cad sub incidenta OUG nr. 71/2009, se cifreaza la 2,4 mil. lei. Potrivit Legii bugetului de stat pe anul in curs (care limiteaza la un sfert suma datorata pentru 2012, excluzand din start acordarea intregii sume aferenta procentului de 5%), ordonatorii principali de credite efectueaza plata respectivelor titluri executorii din sumele aprobate la titlul “Cheltuieli de personal”, in mod esalonat in transe trimestriale egale. Numai ca, in bugetul initial aprobat pentru MFP pe anul 2012, la titlul “Cheltuieli de personal” nu au fost prevazute sume cu aceasta destinatie. Solutia care i-a ramas Executivului nu a fost alta decat suplimentarea – prin HG – a bugetului MFP, la titlul “Cheltuieli de personal” (trim. I), cu suma de 2.407 mii lei. Mecanismul normativ complet, statuat prin Legea 500/2002 a finantelor publice, a presupus in continuare ca pentru fiecare minister (ori alta autoritate condusa de un ordonator principal de credite bugetare), care avea de onorat titluri de creanta de felul celor aratate, sa se emita HG de suplimentare a bugetului propriu. Spicuind respectivele acte normative, ne putem face o imagine asupra situatiei existente la nivel de ordonator. De exemplu, totalul obligatiilor de plata ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pentru anul 2012, conform OUG 71/2009, este de 3,7 mil. lei, reprezentand un procent de 5% din valoarea titlurilor executorii. Date fiind restrictiile aratate, cuantumul fondurilor necesare pentru achitarea sumelor, raportat la trimestrul I al anului 2012, s-a situat la doar 0,9 mil. lei. O situatie aparte remarcam in cazul Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI). Aici s-a ajuns ca salariatii reclamanti sa solicite atat poprirea conturilor institutiei dar si executarea silita a sediului MCSI. Analizand lucrurile mai in profunzime observam ca litigiile privitoare la drepturile personalului vizeaza, conform contractului colectiv de munca pentru anul 2009, acordarea a 12 salarii compensatorii, pentru situatia in care contractul individual de munca ar fi incetat ca urmare a sistarii activitatii institutiei. “Prevazatori”, salariatii au inclus si situatia in care o eventuala preluare a activitatii institutiei ar fi atras modificarea felului si locului muncii sau diminuarea drepturilor salariale. Totodata, angajatii beneficiau si de unele drepturi banesti, precum tichete de masa, premiu anual, prima de Craciun s.a.  Asadar, “salvarea” imobilului MCSI din str. Italiana nr.22, Bucuresti, ori a sediilor Societatii Informationale, Centrului National de Management pentru Societatea Informationala si Centrului National Romania Digitala, a presupus, de asemenea, alocari suplimentare de bani publici. In consecinta, hotararile judecatoresti fiind definitive si irevocabile, s-a recurs la majorarea – tot prin HG – si a bugetului MCSI, cu suma de 0,13 mil. lei.  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *